# Marea Neagră are două etaje. La cel de jos nu respiră nimic

Primii 50 de metri au oxigen. Sub 100–150 de metri nu mai e deloc, iar apa fără oxigen păstrează lemnul corăbiilor mii de ani. Coboară pe lângă corăbii, până la 2.212 metri.

De Marius Comper · 20 septembrie 2026 · toate numerele vin din studii și date publicate; le găsești la [surse](#surse)

## Coborârea în adânc, de la suprafață până la 2.212 metri

- **Suprafața** Ești la Constanța, cu picioarele în apă. Sub tine coboară 2.212 metri de apă, cel mai mare adânc al mării. Ca să ajungi la fund ți-ar trebui 1.302 oameni de 1,7 m, puși cap la cap.
- **40 de metri** Aici se termină scufundarea obișnuită: 40 de metri e adâncul cel mai mare la care ajung scafandrii cu pregătire de adâncime. Oxigenul din apă ține mai departe.
- **Între 50 și 150 de metri** Pe aici oxigenul scade până dispare. Granița se mișcă între 100 și 150 de metri, după loc.
- **Sub 2 kilometri** Aici zace corabia grecească veche de peste 2.400 de ani. Lemnul ei a supraviețuit fiindcă în jur nu e oxigen.
- **2.212 metri** Fundul. Deasupra ta, cam nouă zecimi din apa mării nu au oxigen.

## Două etaje, despărțite de sare

Etajul de sus, cam până la 50 de metri, are oxigen și e plin de viață. Urmează o zonă de trecere, iar sub 100–150 de metri începe etajul de jos: apă cu hidrogen sulfurat, în care nimic care respiră oxigen nu trăiește. Socotit în volum: 469.800 km³ fără oxigen și 70.200 km³ cu oxigen.

Apa de sus e mai dulce, fiindcă Dunărea, Nistrul, Niprul, Donul și Kubanul varsă întruna apă de râu în mare. Apa de jos e mai sărată, fiindcă pe fundul Bosforului intră apă din Mediterana. Apa dulce e mai ușoară și stă deasupra celei sărate, de aceea se amestecă foarte încet.

Etajul de sus are oxigen fiindcă se întâlnește cu aerul și cu lumina. Etajul de jos e rupt de aer: oxigenul adus cândva s-a consumat, iar cel nou nu mai ajunge până acolo. Rămas fără oxigen, fundul produce hidrogen sulfurat, gazul cu miros de ouă stricate.

**La ce adâncime crezi că se termină oxigenul?**

Între 100 și 150 de metri.

Între 100 și 150 de metri, după loc. Orice valoare din interval e bună.

Primii 50 de metri au oxigen din plin. Între 50 și 100 de metri e zona de trecere, unde oxigenul și hidrogenul sulfurat lipsesc amândouă aproape cu totul.

### De ce stau despărțite

Coloana de apă la scară, cu adâncimile din surse. Fâșia cu oxigen e atât de subțire, încât la scara întregii coloane abia se vede: la punctul cel mai adânc, cei 150 de metri de sus sunt 6,8% din coloană.

### Câți ca tine încap în fiecare etaj

La 1,7 m, ar fi nevoie de 89 ca tine, puși cap la cap, ca să ajungi la 150 de metri, și de 1.302 ca să ajungi la fund.

Marea Neagră și uscatul din jur, cu fluviile care o îndulcesc. Dreptunghiul arată cu aproximație zona de peste 2.000 km² cercetată de expediția Black Sea MAP, în largul Bulgariei; punctul arată cu aproximație apele adânci unde zace epava grecească.

Adâncimile Mării Negre: ape mici pe margini și în nord-vest, groapă de peste 2.000 de metri la mijloc. Cu cât e mai adânc, cu atât etajul fără oxigen e mai gros.

## Pe fund zac corăbii de acum 2.400 de ani

Între 2015 și 2017, expediția Black Sea MAP a cercetat peste 2.000 km² de fund în largul Bulgariei și a găsit 65 de epave. Lemnul lor e întreg fiindcă în jur nu e oxigen.

Lemnul putrezește fiindcă îl mănâncă vietăți care au nevoie de oxigen. Unde nu e oxigen, mâncătorii lipsesc, iar lemnul rămâne. De aceea spun cercetătorii că epavele s-au păstrat într-o stare uimitoare.

Uimitoare nu înseamnă perfectă: ce s-a păstrat e forma și lemnul, nu corabia întreagă, gata de plecare. Nicio sursă citită nu dă fiecărei epave adâncimea și anul ei, așa că lista de mai sus spune numai ce spun sursele.

### Corabia grecească — 400 î.Hr. · sub 2 km

Cea mai veche epavă intactă cunoscută: o corabie de negoț datată cu carbon, veche de cel puțin 2.400 de ani. Seamănă cu vasele pictate pe ceramica grecească.


### Corăbiile romane — epoca romană

Vase de negoț cu amforele încă pe lângă ele. Expediția a adus la suprafață câteva amfore și alte obiecte.


### Flota căzăcească — secolul al XVII-lea

Corăbii de pradă căzăcești din anii 1600. Între epava greacă și ele sunt două mii de ani de navigație.


### Ropotamo — epoca bronzului · sub mal

Rămășițele unui sat vechi zac la 2,5 metri sub fundul mării, lângă țărmul de azi. Apele au crescut peste el.


Ulise legat de catarg, pe un vas grecesc de pe la 480–470 î.Hr., aflat la British Museum. Corabia găsită pe fund e de felul celor pictate pe vase ca acesta: până la ea, astfel de corăbii se văzuseră numai în pictură.

## S-a umplut marea repede sau încet?

Acum 9.300 de ani, Marea Neagră era un lac cu apă dulce, rupt de ocean. Apoi a intrat apa Mediteranei și lacul a devenit mare. Cum s-a întâmplat: repede sau încet?

**Ce spun carotele scoase din platforma continentală?**

O echipă care a strâns carote de pe platformele Ucrainei, României, Bulgariei și Turciei spune că platforma s-a scufundat brusc acum 9.300 de ani, când a intrat apa Mediteranei. După calculele ei, retragerea țărmului a durat cel mult 200 de ani, iar debitul la ruperea pragului a fost atât de mare, încât totul s-a petrecut în cel mult 40 de ani, poate într-un deceniu.

E verdictul unei echipe, nu sfârșitul discuției. Alte echipe citesc aceleași funduri altfel: unele spun că lacul ajunsese deja la nivelul pragului și că umplerea a fost treptată. Discuția e despre viteză: că marea a crescut, nu contestă nimeni.

### Scufundare bruscă, apoi sărare

Carotele arată un strat subțire de scoici așezat deodată peste un fund uscat, pe toată platforma. Scoicile de lac dispar în primii 900 de ani; cele de mare apar abia după câteva secole. Apa sărată, mai grea, a coborât mai întâi în adânc, iar apa de la suprafață s-a sărat cu întârziere.

### Creștere treptată, fără ruptură

Alte reconstituiri pun lacul deja sus, la nivelul pragului Bosforului, înainte să intre apa sărată. În citirea aceasta, platforma s-a înecat treptat, pe măsură ce oceanul planetar creștea, iar urmele de uscat vin dintr-o retragere mult mai veche a apelor. Articolul din 2017 le trece în revistă și le respinge una câte una.

## Adevărat sau fals?

Opt propoziții despre cele două etaje. Unele sună a poveste și sunt adevărate.

- **Cam nouă zecimi din apa Mării Negre nu au oxigen.** Adevărat. Zona cu hidrogen sulfurat ocupă 87% din volum, iar zona cu oxigen, 13%. Nouă zecimi e rotunjirea cinstită. ([Black Sea SCENE, descrierea fizico-geografică](http://www.blackseascene.net/content/content.asp?menu=0040031_000000))

- **Oxigenul se termină peste tot la fix 100 de metri.** Fals. Granița se mișcă între 100 și 150 de metri, după relieful submarin și regiune. Nicio sursă citită nu dă o singură adâncime. ([Rosati și colab. 2018, Global Biogeochemical Cycles](https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5969270/))

- **Dunărea și alte fluvii țin apa de la suprafață mai dulce.** Adevărat. Dunărea, Nistrul, Niprul, Donul și Kubanul țin salinitatea jos la suprafață, pe la 18 la mie. La fund e 22 la mie. ([Murray, Universitatea din Washington, sinteza despre Marea Neagră](https://www.ocean.washington.edu/people/faculty/jmurray/BlackSeaOverview.pdf))

- **Prin Bosfor intră apă sărată pe la adânc și iese apă mai dulce pe la suprafață.** Adevărat. Singura legătură a mării e strâmtoarea îngustă: apa Mediteranei intră pe la fund, apa Mării Negre iese pe deasupra. ([Sinteza indicatorilor ecologici ai Mării Negre](https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10348305/))

- **Cea mai veche epavă întreagă e o corabie romană.** Fals. E o corabie grecească de pe la 400 î.Hr., datată cu carbon, veche de cel puțin 2.400 de ani. Corăbii romane s-au găsit și ele, dar sunt mai noi. ([Universitatea din Southampton, Black Sea MAP, 2018](https://www.southampton.ac.uk/archaeology/news/2018/10/23-oldest-intact-shipwreck-found.page))

- **Epava grecească zace la peste 2 kilometri adâncime.** Adevărat. Expediția a găsit-o la peste 2 km, în largul Bulgariei, unde lipsa oxigenului păstrează lemnul mii de ani. ([Universitatea din Southampton, Black Sea MAP, 2018](https://www.southampton.ac.uk/archaeology/news/2018/10/23-oldest-intact-shipwreck-found.page))

- **Un scafandru obișnuit poate coborî până la etajul fără oxigen.** Fals. Pregătirea de adâncime duce la 40 de metri. Etajul fără oxigen începe pe la 100–150 de metri, mult mai jos. ([Pagina de curs PADI Deep Diver](https://www.thedivingcentre.com/courses/padi-deep-diver-speciality))

- **Pe fundul adânc nu trăiește niciun pește, crab sau scoică.** Adevărat. Viața de fund e mărginită la platforma continentală. În adânc trăiesc doar microbi care n-au nevoie de oxigen. ([Sinteza indicatorilor ecologici ai Mării Negre](https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10348305/))

## Ce nu spun sursele

Trei lucruri pe care pagina nu le poate spune, fiindcă sursele citite nu le dau.

- Nicio adâncime fixă pentru granița oxigenului. Toate sursele dau un interval, între 100 și 150 de metri, care se mișcă după loc. Un singur număr e o alegere între mai multe măsurători.

- Nicio listă cu adâncimea fiecărei epave. Expediția a anunțat 65 de epave și a dat adâncimea numai pentru cea grecească, sub 2 km. Restul listei spune perioade, nu metri.

- Nicio viteză bătută în cuie pentru umplerea mării. Verdictul din 2017, de cel mult câteva decenii, e citirea unei echipe din carote; alte echipe publică citiri treptate. Pagina le pune față în față.

## De unde știm toate acestea

Adâncimile, volumele și vârstele vin din studii și date publicate, citite integral, cu excepția paginii de curs de scufundări, citită parțial. Când sursele dau valori diferite, pagina scrie intervalul: 100–150 de metri pentru granița oxigenului, nu un singur număr.

Două numere cer o lămurire. Volumul fără oxigen e 87%, nu 90%; pagina spune nouă zecimi fiindcă atât iese la rotunjire și arată ambele numere. Suprafața mării e 422.000 km² la Black Sea SCENE; alte pagini dau 436.400 km², iar pagina o folosește numai pe prima, ca să nu amestece definiții.

- Murray, J.W. Oxic, Suboxic and Anoxic Conditions in the Black Sea. Sinteză, Universitatea din Washington. https://www.ocean.washington.edu/people/faculty/jmurray/BlackSeaOverview.pdf — etajele 0–50, 50–100, 100–2.000 m; salinitatea; rolul fluviilor
- Rosati, Canu, Solidoro și colab. (2018). Mercury in the Black Sea. Global Biogeochemical Cycles. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5969270/ — granițele de pe la 100 și 140 m; granițe variabile după regiune
- Black Sea SCENE. Descrierea fizico-geografică a Mării Negre. http://www.blackseascene.net/content/content.asp?menu=0040031_000000 — 2.212 m adâncime maximă, 540.000 km³ volum, 87% zonă cu hidrogen sulfurat
- Sinteza indicatorilor ecologici ai Mării Negre (regimuri istorice ale ecosistemului). https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10348305/ — strat anoxic sub 100–150 m; viața de fund doar pe platformă; schimbul prin Bosfor
- Universitatea din Southampton (23 octombrie 2018). Black Sea MAP: cea mai veche epavă intactă din lume. https://www.southampton.ac.uk/archaeology/news/2018/10/23-oldest-intact-shipwreck-found.page — 65 de epave pe 2.000 km²; corabia greacă de la 400 î.Hr., sub 2 km; Ropotamo
- Pagină de curs PADI Deep Diver (școală de scufundări). https://www.thedivingcentre.com/courses/padi-deep-diver-speciality — limita de 40 de metri
- Yanchilina, Ryan, McManus și colab. (2017). Compilation of geophysical, geochronological, and geochemical evidence …. Marine Geology 383. Articol cu acces deschis. https://doi.org/10.1016/j.margeo.2016.11.001 — cele patru ipoteze; scufundarea rapidă de acum 9.300 de ani, în cel mult 40 de ani
- Natural Earth, țărmurile și râurile la scara 1:10.000.000, domeniul public. https://www.naturalearthdata.com/downloads/10m-cultural-vectors/ — uscatul și fluviile de pe harta paginii