# Maria Tănase: de la Cărăbuș la New York și interdicția din 1940

*1913–1963 · București*

Într-o carieră începută în 1934, a cântat la New York, a fost interzisă în 1940, a revenit la radio în 1941 și la disc în 1954.

De Marius Comper · 19 septembrie 2026 · 8 minute de lectură

## Povestea, în 12 opriri

De la mahalaua Cărămidarilor la Bellu: fiecare oprire trimite la cântecele anilor ei.

### 1. Fata din Cărămidari (1913)

Se naște la 25 septembrie 1913, al treilea copil al florarului Ion Coandă Tănase, oltean din Gorj, și al Anei Munteanu din Cârța Sibiului. Biografiile adaugă că lucrătoarele din pepiniera tatălui îi cântă copilăriei primele doine.

*Surse: data și familia, din biografii și documentarul AGERPRES; doinele copilăriei, din Wikipedia engleză.*

### 2. Cărăbuș: Mary Atanasiu (1934)

În mai 1934 se angajează la Teatrul Cărăbuș; la 2 iunie debutează în revista Cărăbuș-Express sub pseudonimul ales de Constantin Tănase. În aceeași perioadă imprimă la Lifa prima placă, romanța Mansarda, atribuită de discografia citată anului 1934.

*Surse: biografiile și documentarul AGERPRES; anul 1934 al plăcii, din discografia citată.*

- **Mansarda** (1934, Lifa Record): Romanță de Nello Manzatti; discografia citată o dă ca primă imprimare, din 1934.

### 3. Primele plăci populare (1937)

În 1937 înregistrează la Columbia primele cântece populare, sub supravegherea lui Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, potrivit biografiilor.

*Sursă: biografiile citate (supravegherea Brăiloiu-Brauner, taraful Vraciu).*

- **Cine iubește și lasă** (1937, Columbia DR 198): Culeasă de Harry Brauner în 1929; dintre primele două imprimări Columbia, cu taraful Costică Vraciu din Gorj.
- **M-am jurat de mii de ori** (1937, Columbia DR 198): Sârbă de pe prima placă Columbia (DR 198); inclusă și în programul debutului radiofonic.

### 4. Debutul la radio (1938)

La 20 februarie 1938, după biografii, debutează la Radio România, în direct, la Ora satului: 8 cântece cu taraful Ion Matache din Argeș. Anul diferă între relatări (1937 sau 1938); programările aproape săptămânale vin tot din biografii. La 17 august, la Vălenii de Munte, Nicolae Iorga o numește Pasărea măiastră; în septembrie lansează cu mare succes la Alhambra, după documentarul AGERPRES.

*Surse: biografiile (data, programul, taraful); documentarul AGERPRES (Alhambra). Anul 1937 apare în alte relatări.*

- **Mi-am pus busuioc în păr** (1938, Columbia DR 251): Muzică de Ion Vasilescu; lansată cu mare succes în revista Constelația Alhambrei, în septembrie 1938, după documentarul AGERPRES.
- **Habar n-ai tu** (1938, Columbia DR 252): Slow pe muzica lui Ion Vasilescu, lansat odată cu Mi-am pus busuioc în păr, în aceeași revistă.
- **Mărioară de la Gorj** (1938, Columbia DR 266): Sârbă cu taraful Ilie Rădulescu din Pitești.
- **Bun îi vinul ghiurghiuliu** (1938, Columbia DR 267): Cântec de pahar din seria Columbia DR.

### 5. New York: Casa Românească (1939)

La 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziția Universală de la New York, deschisă la 30 aprilie; pavilionul românesc a fost inaugurat la 5 mai, după biografii. Cântă la Casa Românească cu orchestra Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca; o relatare din Independența Română spune că a cântat și în fața președintelui Franklin D. Roosevelt. Îi cunoaște pe Enescu și Brâncuși. Se întoarce în iulie.

*Surse: arhiva municipală a New Yorkului (deschiderea la 30 aprilie 1939); biografiile (pavilionul, orchestra, întâlnirile); Independența Română (Roosevelt).*

- **Leliță cârciumăreasă** (1939, Columbia DR 276): Cu taraful Mitică Mâță.

### 6. Interdicția (1940–1941)

În toamna lui 1940, în timpul Statului Național-Legionar, Ministerul Propagandei a ordonat, potrivit relatărilor citate, distrugerea discurilor ei din fonoteca Radioului și a matrițelor Columbia, sub pretextul denaturării folclorului; relatări ulterioare leagă prigoana de cercul ei de prieteni evrei și democrați. A fost oprită temporar de la apariții publice. Ultimul concert: 20 octombrie, la Focșani. Ziarul Timpul îi anunță revenirea la radio la 16 februarie 1941.

*Surse: relatări ulterioare citate în biografii; ordinul de epocă nu a fost consultat direct.*

### 7. Războiul și scena (1941–1947)

În martie 1941 întreprinde un turneu în Turcia, cu revista Melody Revue la Istanbul; apoi cântă răniților alături de Enescu, George Vraca și Constantin Tănase. Urmează opereta Mascota (1944), Cadavrul viu (1945), Sfinxul de la Hollywood (1946) și filmul România (1947).

*Surse: biografiile și documentarul AGERPRES (turneul din Turcia, revista Melody).*

### 8. Catedra de cânt popular (1950–1953)

În decembrie 1950 se căsătorește cu juristul Clery Sachelarie, după biografii. Din 1952 predă la Școala de muzică nr. 1 din București, la catedra nouă de cânt popular. În vara lui 1953 lansează Dragi mi-s cântecele mele la Festivalul Mondial al Tineretului.

*Surse: biografiile citate (căsătoria, catedra, festivalul din 1953).*

### 9. După 11 ani fără noi discuri, iar în studio (1954)

Pauză discografică (ultima apariție datată 1943; următoarea, 1954) se încheie: imprimă la Radio și la Electrecord. Biografiile citate îi consemnează Ordinul Muncii (9 iunie 1954), Premiul de Stat (1955) și titlul de Artist Emerit (1 octombrie 1957).

*Surse: discografia citată (pauza 1943–1954); biografiile (distincțiile, cu date exacte neverificate din decrete).*

- **Dodă, dodă** (1954, Electrecord EPB 5055): Prima placă după pauză discografică de 11 ani (1943–1954), cu orchestra Ionel Banu.

### 10. Anii Ciuleandrei (1956–1958)

Discurile atribuite anului 1956: Ciuleandra, Butelcuța mea și Doina din Dolj, cu versurile ei. În 1958 imprimă în franceză discul EPC 138, tradus de cumnata Nicole Sachelarie, și joacă în Ciulinii Bărăganului.

*Surse: discografia citată (anii atribuiți, EPC 138); biografiile și AGERPRES (filmul).*

- **Ciuleandra** (1956, Electrecord EPA 2190): Joc cu orchestra Nicușor Predescu.
- **Butelcuța mea** (1956, Electrecord EPA 2286): Cu Orchestra de Muzică Populară Radio, dirijor Victor Predescu.
- **Doina din Dolj** (1956, Electrecord EPA 2036): Versuri de Maria Tănase; la pian, Theodor Cosma.

### 11. Ultimul turneu (1963)

La Târgu Jiu primește postul de folclorist al Tarafului Gorjului, în 1962, după biografii. Editura Muzicală îi publică în 1963 broșura Cântecele mele, cu 20 de cântece. La 1 mai 1963 susține ultimul concert, la Hunedoara, și întrerupe turneul, bolnavă. Moare la 22 iunie 1963, la Fundeni, la 49 de ani, și odihnește la Bellu, după documentarul AGERPRES; biografiile indică drept cauză cancerul la plămâni.

*Surse: biografiile (Taraful, broșura din 1963, cauza decesului); documentarul AGERPRES (Hunedoara, Fundeni, Bellu).*

### 12. Marele premiu, festivalul, topul (După ea)

Discul editat cu Le Chant du Monde ia în 1965 Marele premiu al discului al Academiei Charles Cros, după biografii și documentarul AGERPRES. Din 1969, Craiova îi poartă numele în festival-concurs; ediția a 28-a s-a ținut în septembrie 2025. În 2006 intră, prin vot național, între cei mai mari 100 de români, după biografii.

*Surse: biografiile și AGERPRES (premiul, topul din 2006); presa (ediția a 28-a).*

## Exploratorul de cântece

12 piese cu anul atribuit de discografia citată, casa de discuri și numărul de catalog. Filtrează după epocă; fiecare piesă trimite la oprirea ei. Anul poate fi de imprimare, de matriță sau de apariție.

| Titlu | An | Label |
| --- | ---: | --- |
| Mansarda | 1934 | Lifa Record |
| Cine iubește și lasă | 1937 | Columbia DR 198 |
| M-am jurat de mii de ori | 1937 | Columbia DR 198 |
| Mi-am pus busuioc în păr | 1938 | Columbia DR 251 |
| Habar n-ai tu | 1938 | Columbia DR 252 |
| Mărioară de la Gorj | 1938 | Columbia DR 266 |
| Bun îi vinul ghiurghiuliu | 1938 | Columbia DR 267 |
| Leliță cârciumăreasă | 1939 | Columbia DR 276 |
| Dodă, dodă | 1954 | Electrecord EPB 5055 |
| Ciuleandra | 1956 | Electrecord EPA 2190 |
| Butelcuța mea | 1956 | Electrecord EPA 2286 |
| Doina din Dolj | 1956 | Electrecord EPA 2036 |

## Din ce a fost făcută vocea

Nicio metaforă fără sursă. Iată ce spun documentele și criticii despre felul în care cânta.

### Un repertoriu cât țara

De la doină la romanță, tangou, chanson și operetă; cântece din toate regiunile și din toate categoriile: doine, cântece de leagăn, de joc, de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Până la începutul anilor 1940, repertoriul i l-a alcătuit Harry Brauner din melodii culese pe teren, după biografii.

### Supravegheată de etnologi

Primele plăci populare, din 1937, s-au tras sub supravegherea lui Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, după biografii.

### Debutul la microfon

Debutul radiofonic e dat de biografii la 20 februarie 1938: program «pe viu», 8 piese cu un taraf de 5 oameni; alte relatări indică 1937, iar programările aproape săptămânale vin tot din biografii.

### Verdictul criticilor

O biobibliografie a Ministerului Culturii de la Chișinău o prețuiește drept «interpretă ideală a cântecului popular românesc», «adevărată revelație»; Wikipedia în limba engleză o numește diva națională, admirată pentru originalitate, voce, frumusețe și farmec.

### Cele 8 cântece ale debutului radiofonic

Programul «pe viu» de la Ora satului, cu taraful Ion Matache din Argeș (2 viori, contrabas, țambal și cobză), după biografiile citate.

1. M-am jurat de mii de ori
2. Șapte săptămâni din post
3. Ce-i mai dulce ca alvița
4. Cine iubește și lasă
5. Geaba mă mai duc acasă
6. Mărie și Mărioară
7. Țigăneasca
8. Când o fi la moartea mea

## Moștenirea: Piaf a României?

Comparația o urmează de o viață; merită cântărită cu fapte, nu cu entuziasm.

### De ce se spune

Wikipedia în limba engleză îi atribuie în România importanța pe care Édith Piaf o are în Franța sau Amália Rodrigues în Portugalia; o recenzie a albumului Maria T al lui Alexander Bălănescu o descrie drept «Romania's Edith Piaf». Amândouă au murit în 1963: Maria la 22 iunie, cu trei luni înainte de 50 de ani, Piaf în octombrie, cu două luni înainte de 48.

### Ce rămâne

Marele premiu al discului al Academiei Charles Cros (1965, postum), după biografii și documentarul AGERPRES; festivalul-concurs de la Craiova (din 1969; ediția a 28-a în septembrie 2025), locul între cei mai mari 100 de români (vot național, 2006, după biografii), timbre în Moldova (2003) și România (2013), mormântul de la Bellu.

## Joc: adevărat sau fals?

6 afirmații despre viața ei. Răspunde, apoi deschide explicația.

1. Maria Tănase s-a născut în 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București. *Adevărat. S-a născut la 25 septembrie 1913, al treilea copil al familiei; tatăl era oltean din Gorj, mama din Cârța Sibiului.*
2. A debutat la radio în 1934, odată cu angajarea la Cărăbuș. *Fals. În 1934 a debutat pe scenă, ca Mary Atanasiu; debutul radiofonic, la Ora satului, e dat de biografii la 20 februarie 1938 (unele relatări indică 1937).*
3. În 1939 a cântat la Casa Românească din cadrul Expoziției Universale de la New York. *Adevărat. Din aprilie până în iulie 1939, la Casa Românească, cu orchestra Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca; târgul s-a deschis la 30 aprilie, pavilionul românesc la 5 mai; i-a cunoscut acolo pe Enescu și Brâncuși.*
4. În toamna lui 1940, Ministerul Propagandei a ordonat distrugerea discurilor ei din fonoteca Radioului. *Adevărat, potrivit relatărilor citate: ordinul ar fi vizat discurile din fonoteca Radioului și matrițele Columbia, sub pretextul denaturării folclorului; relatări ulterioare leagă prigoana de cercul ei de prieteni evrei și democrați.*
5. Ciuleandra e discul EPA 2190, atribuit anului 1956, cu orchestra Nicușor Predescu. *Adevărat. Placa EPA 2190, atribuită anului 1956 de discografia citată; tot 1956 e anul atribuit pentru Butelcuța mea și Doina din Dolj.*
6. A murit la 50 de ani, la un an după Édith Piaf. *Fals. A murit la 49 de ani, la 22 iunie 1963, cu trei luni înainte de 50; Piaf a murit în același an, în octombrie.*

## Surse și metodă

Datele și anii din pagină vin din sursele citate mai jos, fiecare cu calitatea ei: Wikipedia e o enciclopedie terțiară, bună ca punct de plecare; documentarul AGERPRES citează biografia din 1969 a lui Ghiață și Sachelarie; biobibliografia de la Chișinău și arhiva New Yorkului sunt surse instituționale; articolul de revistă e o relatare ulterioară, slabă ca probă. Anii discurilor și numerele de catalog sunt cele atribuite de discografia citată: anul poate fi de imprimare, de matriță sau de apariție.

Acolo unde sursele se contrazic (anul debutului radiofonic, data exactă a distincțiilor, categoria premiului Charles Cros), pagina arată dezacordul în loc să aleagă prin deducție. Verificările automate ale paginii controlează doar coerența internă (că numerele din text se potrivesc între ele), nu adevărul istoric. Portretele vin de la Wikimedia Commons, cu licență și autor; nicio înregistrare sonoră nu este redată, fiindcă niciuna nu este verificabil liberă.

### Biografie

- [Wikipedia în limba română, enciclopedie terțiară: nașterea, debuturile, radioul, interdicția, anii de război, catedra, distincțiile, decesul](https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_T%C4%83nase)
- [Wikipedia în limba engleză, enciclopedie terțiară: cadrul 1934–1963, doinele copilăriei, paralela cu Piaf, topul din 2006, timbrul moldovenesc din 2003](https://en.wikipedia.org/wiki/Maria_T%C4%83nase)
- [Documentarul AGERPRES «ROMÂNI CELEBRI: Maria Tănase» (2018, agenție națională de presă, după biografia Ghiață–Sachelarie din 1969): New York, Alhambra, Turcia, discul francez cu premiul Charles Cros, turneul din 1963, decesul](https://www.agerpres.ro/documentare/2018/10/04/romani-celebri-maria-tanase-interpreta-renumita-a-cantecului-popular-romanesc--186862)
- [Arhiva municipală a New Yorkului, sursă oficială: târgul s-a deschis la 30 aprilie 1939](https://www.archives.nyc/blog/2022/4/22/the-world-of-tomorrow-1939-new-york-worlds-fair)
- [«Maria Tănase, diva supranumită Pasărea măiastră» (articol de revistă fără surse indicate, probă slabă): New York mai–iulie 1939 cu Grigoraș Dinicu; spune că a cântat în fața lui Roosevelt](https://www.independentaromana.ro/read-offline/33118/maria-tanase-diva-supranumita-pasarea-maiastra.pdf)

### Discografie și voce

- [Discografia Mariei Tănase (Wikipedia română, compilație terțiară după tabelul din Ghiață–Sachelarie, pp. 275–281): anii atribuiți, matrițele Columbia DR 164–DR 370, Electrecord cu numere de catalog](https://ro.wikipedia.org/wiki/Discografia_Mariei_T%C4%83nase)
- [«Maria Tănase», biobibliografie (Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Chișinău, 2013, sursă instituțională): «interpretă ideală a cântecului popular românesc», debutul radiofonic, premiul «In Memoriam» din 1965, festivalul din 1969](https://www.bncreanga.md/x_up_pag/file/2021_12/Pleanta_Maria_Tanase.pdf)
- [Recenzia albumului Maria T al lui Alexander Bălănescu (site-ul de recenzii muzicale textura): «celebrated as Romania's Edith Piaf»](https://www.textura.org/archives/b/balanescu%20quartet.htm)

### Moștenire

- [Broșura Ansamblului Folcloric «Maria Tănase» (sursă instituțională): festivalul craiovean, «din 1969»](https://www.ansamblulmariatanase.ro/ro/assets/files/Brosura-AMTdupa30deani.pdf)
- [Relatare de presă (infoGorj): ediția a XXVIII-a a festivalului-concurs, Craiova, 23–25 septembrie 2025](https://infogorj.ro/tanar-gorjean-premiat-la-festivalul-national-maria-tanase/)
- [Festivalul-concurs «Maria Tănase», seara a III-a, 25.09.2025 (descrierea transmisiei video, probă slabă): ediția a XXVIII-a, Teatrul Național Marin Sorescu, Craiova](https://www.youtube.com/watch?v=-37yWTsdRQE)
- [Catalogul filatelic TouchStamps: emisiunea «100th Birthday of Maria Tănase», România, 25 septembrie 2013 (Mi RO 6750KBI)](https://touchstamps.com/Stamp/Details/919635/maria-tanase-ms-type-i)

---

Piesă de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/maria-tanase/