# Mașinile care nu pleacă

Opt din zece mașini înmatriculate în România au trecut de 10 ani. Pentru fiecare mașină nouă vândută la noi, alte trei ajung aici la mâna a doua — majoritatea diesel, aduse din Vest, unde ar fi fost scoase din uz.

Text și grafice: Marius Comper. Surse: Institutul Național de Statistică, Asociația 2Celsius, ACEA, Transport & Environment. Ediția interactivă completă: https://mariuscomper.uk/masinile-care-nu-pleaca/

## 1. Convoiul îmbătrânește chiar dacă intră mașini noi

Din 2008 până în 2025, ponderea mașinilor de peste 10 ani a urcat de la 45,2% la 80,3% din tot parcul înmatriculat (INS, matricea TJX0923). Parcul total a crescut cu 16% doar între 2020 și 2024, dar la fiecare mașină nouă se înmatriculează alte trei la mâna a doua, deja bătrâne.

| Bandă de vechime | 2008 | 2025 |
| --- | ---: | ---: |
| Până în 2 ani | 15,4% | 3,4% |
| 2–5 ani | 18,3% | 4,9% |
| 5–10 ani | 21,1% | 11,3% |
| Peste 10 ani | 45,2% | 80,3% |

Din 2018, INS împarte banda „peste 10 ani” în „10–20 ani” (41,2% în 2025) și „peste 20 ani” (39,1% în 2025).

- 8,77 milioane de autoturisme înmatriculate în România la finalul lui 2025 (INS).
- 16,5 ani — vârsta medie a parcului, conform Asociației 2Celsius (2026), a doua cea mai mare din UE. ACEA situa aceeași vârstă la 15,6 ani la finalul lui 2024, cu 3 ani peste media UE (12,7 ani); diferența ține de metodologie.
- 3 la 1 — raportul dintre mașinile second-hand importate și cele noi, cumpărate an de an.

## 2. De ce nu se oprește fluxul

Fluxul e strict dinspre vest spre est, în interiorul pieței unice europene. O cercetare citată de Asociația 2Celsius arată că mașinile exportate astfel emit, în trafic real, cu 53% mai mult NOx și consumă cu cel puțin 9% mai mult combustibil decât mașinile pe care le înlocuiesc; 83% dintre diesel-urile exportate n-ar trece de standardul de CO₂ al normei Euro 6.

### Harta: mașini la un vehicul de transport public, pe județe (2025, calcul propriu din TRN103B ÷ GOS112B)

Cele mai dezechilibrate județe: Teleorman (8.545 mașini per vehicul de transport public), Giurgiu (7.882), Olt (7.358). Cele mai apropiate de nivelul marilor orașe: București (558), Cluj (789) — singurele cu rețele de tramvai sau troleibuz suficient de mari.

### Aerul din orașele cu cel mai vechi parc

La toate cele 42 de stații urbane de fond monitorizate de INS (matricea TMP1173), media anuală de PM2,5 din ultimul an disponibil depășește pragul OMS de 5 µg/m³; media celor 42 e 13,8 µg/m³. Cele mai poluate: Sighetu Marmației (23,7 µg/m³), Galați (21,2), Codlea (20,8), Bistrița (18,7), Sfântu Gheorghe (17,4).

### Motorina, combustibilul majoritar

Motorina a ajuns la 50,7% din parc în 2025 (4,45 milioane de mașini), o creștere de 22% doar între 2020 și 2024 (INS, matricea TRN103D). Mașinile electrice au crescut de peste opt ori, dar rămân sub 1% din parc (61.453 de bucăți).

> „Populația rurală și periurbană din România nu are acces la mijloace de transport public accesibile, iar această situație rămâne în mare măsură neabordată de autoritățile centrale și locale.” — Asociația 2Celsius, 2026

Scandalul Dieselgate (2015) a lăsat proprietarii de mașini din România cu o factură suplimentară de combustibil estimată la 1,4 miliarde de euro din anul 2000 până azi (T&E, citat de 2Celsius). Nici scandalul, nici factura n-au oprit fluxul de mașini diesel dinspre Vest.

---

Metodă completă și lista surselor: vezi ediția interactivă. English edition: https://mariuscomper.uk/masinile-care-nu-pleaca/en/