# Mihai Viteazul: trei coroane, un an (1593–1601)

În mai 1600, un domn al Țării Românești stăpânea, pentru prima oară, toate cele trei țări române. Patru luni mai târziu nu mai avea nici una. Aceasta este povestea celor trei campanii — și a vistieriei care le-a plătit.

_De Marius Comper · 18 septembrie 2026 · Ediția română_

## Răspunsul pe scurt

Mihai Viteazul (1558–1601) a luat Țara Românească în octombrie 1593, a învins Imperiul Otoman la Călugăreni (13/23 august 1595), a cucerit Ardealul la Șelimbăr (18/28 octombrie 1599), a intrat în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599 și a luat Moldova prin surprindere (6 mai 1600). Timp de patru luni — mai–septembrie 1600 — a ținut toate trei coroanele într-o uniune personală, nu națională. Înfrânt la Mirăslău (18 septembrie 1600) și alungat din Moldova la Bucov, s-a întors cu 100.000 de florini de la Praga, a învins la Guruslău (3 august 1601) și a fost asasinat la Câmpia Turzii (9/19 august 1601).

## Harta celor trei campanii

Trei campanii pe o singură hartă, din octombrie 1593 până în august 1601. Apasă play și urmărește cum crește imperiul și cum scade vistieria.

- **octombrie 1593** — Înscăunare cu împrumut: 200.000 de florini, vistieria plină.
- **20 mai 1595** — Tratatul de la Alba Iulia: alianță cu Sigismund Báthory.
- **13/23 august 1595** — Călugăreni: victorie asupra lui Sinan-Pașa, apoi retragere.
- **octombrie 1595** — Târgoviște și Giurgiu recucerite alături de aliați.
- **26 iunie 1599** — Pace cu turcii: fără bani și fără aliați, războiul se oprește.
- **18/28 octombrie 1599** — Șelimbăr: Ardealul cucerit cu sabia.
- **1 noiembrie 1599** — Intrarea triumfală în Alba Iulia: a doua coroană.
- **6 mai 1600** — Trecerea în Moldova: a treia coroană.
- **18 septembrie 1600** — Mirăslău: pierdut Ardealul.
- **octombrie 1600** — Bucov, pe Teleajen: pierdută și Moldova.
- **februarie–martie 1601** — Praga: audiență și 100.000 de florini pentru o oaste nouă.
- **3 august 1601** — Guruslău: ultima victorie, între orele 9 și 19.
- **9/19 august 1601** — Câmpia Turzii: asasinat din ordinul lui Rudolf II. Vistieria: goală.

Contor ilustrativ: unește două sume documentate — 200.000 de florini (1593) și 100.000 de florini (1601) — printr-un drenaj liniar. Lefurile lunare reale sunt nedocumentate.

## Cele trei campanii și prăbușirea

### I. Moștenirea (1593–1595)

Tronul cumpărat cu 200.000 de florini împrumutați — și apărat cu prima victorie creștină împotriva lui Sinan-Pașa.

Mihai Pătrașcu — ban de Mehedinți în 1588, stolnic, apoi ban al Craiovei în 1593 — a intrat în conflict cu Alexandru cel Rău în mai 1593 și a fugit în Ardeal, apoi la Constantinopol. Cu sprijinul vărului său Andronic Cantacuzino și al ambasadorului englez Edward Barton, plus un împrumut de 200.000 de florini, a fost învestit domn de sultanul Murad III în septembrie 1593; domnia efectivă începe la 11 octombrie.
A intrat în Liga Sfântă a papei Clement VIII și a semnat tratatul de la Alba Iulia la 20 mai 1595 — un regim al celor 12 mari boieri. Sinan-Pașa a trecut Dunărea la 4 august cu o oaste de aproape trei ori mai mare; la 13/23 august 1595, pe câmpul mlăștinos de la Călugăreni, Mihai l-a învins — dar apoi a trebuit să se retragă la Stoienești, iar Sinan a ocupat Bucureștiul și Târgoviștea și a declarat țara pașalâc.
Eliberarea a venit abia în octombrie 1595, alături de cei 40.000 de oameni ai lui Sigismund Báthory, conduși de Bocskai: Târgoviștea și Giurgiu au fost recucerite. Războiul cu turcii a mai durat, cu popasuri la 7 ianuarie 1597 și 9 iunie 1598, până la pacea din 26 iunie 1599 — semnată fiindcă Mihai rămăsese fără bani și fără aliați.

> Sta să apuie soarele după orizon, când vestea că ajutorul așteptat a sosit vărsă nădejdea izbândirei și un curaj nou în inima acelei mâni de voinici români, care ca niște zmei se luptau […] Acest ajutor însă, ce ai noștri și-l închipuia tare, nu era decât o ceată de trei sute pedestrași cu puști din Ardeal.

— Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, cartea II (domeniul public)

### II. Ardealul, cu sabia (1599)

Pace cu turcii în iunie, război cu cardinalul în octombrie: trecerea Carpaților pe la Buzău și ceasul de la Șelimbăr.

Pacea cu otomanii, semnată la 26 iunie 1599, i-a lăsat mâinile libere împotriva cardinalului Andrei Báthory, care trata pe rând cu Basta, cu Polonia și cu turcii. Mihai a trecut Carpații pe la Buzău fără împotrivire, i-a câștigat pe secui cu iertarea de iobăgie și a înaintat prin Prejmer și Șercaia spre Sibiu.
La 18/28 octombrie 1599, oastea munteano-secuiască a zdrobit armata cardinalului la Șelimbăr. Andrei Báthory a fugit spre Polonia, a fost prins și ucis de secui, iar capul i-a fost adus lui Mihai — care i-a făcut înmormântare cu pompă la Alba Iulia.
La 1 noiembrie 1599 a intrat triumfal în Alba Iulia ca stăpân al Ardealului. Dieta l-a recunoscut însă doar ca guvernator imperial supus lui Rudolf II; el a cerut titlul de principe al Transilvaniei și Partiumul. Între 20 și 28 noiembrie 1599 și-a ținut prima dietă.

> În vremea aceea, Mihai își clăti oștile din nou asupra vrăjmașului. El porni înainte două cete de polonezi ce nu dedeseră încă luptă în acea zi, care năvăliră cu furie asupra oștilor lui Barcsai și Moise, ucigând și răsturnând tot înaintea lor.

— Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, cartea IV (domeniul public)

### III. Moldova, prin surprindere (1600)

1 mai: tabăra la Prejmer. 6 mai: munții trecuți pe unde nu-l aștepta nimeni. Iunie: trei coroane pe un singur cap.

În primăvara lui 1600, Mihai a lovit Moldova cu motivul declarat al răzbunării lui Ștefan Răzvan. Bălcescu scrie că oastea trecea de 50.000 de oameni — 38.000 de pușcași, 3.000 de cazaci, 4.000 de călăreți sârbi, 4.000 de secui și 4.000 de voluntari sub Baba Novac — în două coloane, pe la Trotuș și pe la Focșani. La 1 mai și-a așezat tabăra la Prejmer; la 6 mai 1600 a trecut munții pe drum neumblat, pe unde dușmanul îl aștepta cel mai puțin.
Ieremia Movilă și Sigismund Báthory — prinși chiar la o nuntă la Trotuș — au fugit până la Hotin. Toată Moldova a fost ocupată, iar cârmuirea lăsată lui Marcu, fiul lui Petru Cercel, alături de Preda Buzescu. Mihai și-a schimbat pecetea ca să arate uniunea personală a celor trei țări: aceeași persoană, trei coroane, trei administrații.
Timp de patru luni — mai–septembrie 1600 — a ținut totul. Împăratul i-a cerut să lase Ardealul și să se mulțumească cu Țara Românească și Moldova; Mihai a refuzat: Ardealul îl dobândise «cu sabia». La 20 iulie 1600 a deschis dieta la Alba Iulia și a pus-o să-i jure din nou credință.

> În 6 mai 1600, Mihai […] porni spre Moldova; și vrând a sosi chiar și înaintea vestii sosirei sale, cu o grabă de care toți s-au minunat, fără a da răsuflare oștilor sale, trecu munții nu prin drumul obișnuit, pe unde știa că-l așteaptă dușmanul, ci urcându-se prin munții cei mai grei, pintre stânci și pintre strâmtori aspre.

— Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, cartea IV (domeniul public)

### IV. Prăbușirea (1600–1601)

Mirăslău, Bucov, Praga, Guruslău, Câmpia Turzii: unsprezece luni de la culme la mormânt.

La 18 septembrie 1600, nobilimea răsculată și oastea lui Basta l-au zdrobit la Mirăslău. Artileria românească, căzută în mâinile dușmanului, a tras în propriile rânduri; Mihai a trecut Mureșul călare și a fugit prin Alba Iulia la Făgăraș. Între timp, polonii lui Jan Zamoyski intrau în Moldova: înfrângeri la Năieni, Ceptura și Bucov, pe Teleajen — pierdută și a treia coroană.
La Praga, Rudolf II l-a refuzat mai întâi, apoi, după ce Basta a pierdut Ardealul în fața lui Sigismund Báthory, i-a dat audiență între 23 februarie și 5 martie 1601 — și 100.000 de florini pentru o oaste nouă. În Țara Românească, fiul său Nicolae Pătrașcu îl alunga pe Simion Movilă din Moldova.
La 3 august 1601, între orele 9 și 19, Mihai cu 20.000 de oameni și Basta cu 14.000 i-au învins la Guruslău pe cei 18.000 de călăreți și 12.000 de pedeștri cu 45 de tunuri ai lui Sigismund. Câteva zile mai târziu, lângă Câmpia Turzii, oamenii lui Basta l-au asasinat din ordinul împăratului Rudolf II: 9/19 august 1601.

> Mihai și generalii săi se silesc din toate puterile a opri pe fugari, împingându-i spre bătaie, pe unii prin cuvinte, pe alții cu mâna, pe alții cu pavăza sa. Zadarnică trudă!

— Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, cartea V, cap. XXVII (domeniul public)

## Cifrele

- **1558–1601** — viața lui Mihai Pătrașcu
- **200.000** — florini, împrumutul pentru tron (1593)
- **13/23 august 1595** — Călugăreni: victorie, apoi retragere
- **18/28 octombrie 1599** — Șelimbăr: Ardealul cucerit cu sabia
- **1 noiembrie 1599** — intrarea triumfală în Alba Iulia
- **mai–septembrie 1600** — trei coroane simultan: circa patru luni
- **100.000** — florini, subsidia de la Praga (1601)
- **3 august 1601** — Guruslău: ultima victorie, orele 9–19
- **9/19 august 1601** — asasinat la Câmpia Turzii

## Mituri de spulberat

### „Prima unire a românilor”

**Etichetă din secolul XIX**. Mihai a ținut cele trei țări într-o uniune personală — aceeași persoană, trei coroane, trei administrații — iar dieta Ardealului l-a recunoscut doar ca guvernator imperial. Niciun program național nu e documentat; Bălcescu însuși îi reproșează că „nu face nimic pentru români”. Ideea de „primă unire” aparține istoriografiei romantice, la 250 de ani după fapte.

### „A domnit un an peste toate trei”

**Circa patru luni**. Stăpânirea simultană începe cu ocuparea Moldovei (mai 1600) și se sfârșește la Mirăslău (18 septembrie 1600). Mai–septembrie 1600: circa patru luni, nu un an.

### „Călugăreni a zdrobit Imperiul”

**Victorie tactică, război continuat**. La 13/23 august 1595 Mihai a învins o oaste mult mai mare, dar apoi s-a retras la Stoienești, iar Sinan a ocupat Bucureștiul și Târgoviștea și a declarat țara pașalâc. Eliberarea a venit abia în octombrie 1595, cu ajutorul oștii lui Sigismund Báthory.

## Surse

### Baza faptelor

- [EN Wikipedia — Michael the Brave: coloana vertebrală a faptelor (domnii, bătălii, tratate, bani, asasinat)](https://en.wikipedia.org/wiki/Michael_the_Brave)
- [EN Wikipedia — Battle of Călugăreni: 23 august 1595](https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_C%C4%83lug%C4%83reni)
- [EN Wikipedia — Battle of Șelimbăr: 18 octombrie 1599 (stil vechi)](https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_%C8%98elimb%C4%83r)
- [EN Wikipedia — Early modern Romania: 28 octombrie 1599, 18 septembrie 1600](https://en.wikipedia.org/wiki/Early_modern_Romania)
- [EN Wikipedia — Battle of Mirăslău: 18 septembrie 1600](https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Mir%C4%83sl%C4%83u)
- [EN Wikipedia — Battle of Guruslău: 3 august 1601, orele 9–19](https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Gurusl%C4%83u)
- [Agerpres via OrtodoINFO — intrarea în Alba Iulia, 1 noiembrie 1599](https://archive.org/download/tara_romaneasca/Mihai%20Viteazul%20%20-%201%20noiembrie.%20425%20de%20ani%20de%20la%20intrarea%20triumfal%C4%83%20a%20lui%20Mihai%20Viteazul%20%C3%AEn%20Alba-Iulia.pdf)
- [GURUSLĂU 1601 — efectivele bătăliei (18.000 + 12.000 + 45 tunuri contra 20.000 + 14.000)](http://www.independentaromana.ro/read-offline/8569/guruslau-1601.pdf)
- [Senatul României, L210/2020 — locul nașterii disputat](https://www.senat.ro/legis/PDF/2020/20L210EM.PDF?nocache=true)

### Bălcescu (domeniul public)

- [Nicolae Bălcescu — Românii supt Mihai-Voievod Viteazul: textul integral (domeniul public)](https://ro.wikisource.org/wiki/Rom%C3%A2nii_supt_Mihai-Voievod_Viteazul)
- [Cartea II, Călugărenii: tratatul de la 20 mai 1595, scena bătăliei](https://ro.wikisource.org/wiki/Rom%C3%A2nii_supt_Mihai-Voievod_Viteazul:_C%C4%83lug%C4%83renii)
- [Cartea IV, Unitatea națională: Șelimbăr, 1 mai și 6 mai 1600, oastea de peste 50.000](https://ro.wikisource.org/wiki/Rom%C3%A2nii_supt_Mihai-Voievod_Viteazul:_Unitatea_na%C8%9Bional%C4%83)
- [Cartea V, Mirislău: dieta din 20 iulie 1600, scena înfrângerii](https://ro.wikisource.org/wiki/Rom%C3%A2nii_supt_Mihai-Voievod_Viteazul:_Mirisl%C4%83u)

### Imaginile

- [Sadeler 1601, portretul lui Mihai — Domeniul public](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:MihaiViteazul.jpg)
- [Târgoviște 1595, ilustrație contemporană — Domeniul public](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Targoviste1595.jpg)
- [Șelimbăr, Georg Keller, contemporan — Domeniul public](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Battle_of_%C8%98elimb%C4%83r_-_Georg_Keller,_cropped.jpg)
- [Stema celor trei țări — Domeniul public](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stema_Mihai_Viteazul.jpg)
- [Guruslău 1601, gravură contemporană — Domeniul public](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Guraslau1601.jpg)