mariuscomper.uk EN

Marea Neagră · mareograful Constanța · IPCC AR6

Marea de la Constanța

Un mareograf din portul Constanța a măsurat Marea Neagră an de an, din 1933 până în 1996. Derulează ca să vezi ce pot și ce nu pot spune punctele lui și ce prevăd oamenii de știință pentru Mamaia și port.

DERULEAZĂ ↓

1933
  1. Constanța văzută dinspre mare. Plaja Mamaia, lacul Siutghiol și portul, desenate din date reale de altitudine (Copernicus). Scara verticală este exagerată de trei ori, ca să iasă în evidență fâșia joasă de plajă.
  2. Un mareograf, din 1933. Fiecare punct alb este nivelul mediu al mării într-un an, la mareograful din portul Constanța (arhiva PSMSL). Zidul e doar un desen; punctele sunt măsurători. Zero este media anilor 1995–2014, plasată cu linia de tendință, fiindcă seria publică se oprește în 1996.
  3. Marea se mișcă mai mult decât tendința. Valorile anuale se abat de la linia de tendință cu circa 6,8 cm, în sus sau în jos (o abatere standard). Arhiva notează că nivelul mării pe litoralul românesc este probabil influențat puternic de debitul râurilor, iar Sulina, una dintre gurile Dunării, se află la circa 135 km spre nord.
  4. O creștere care nu se poate dovedi. Linia prin cele 59 de puncte urcă 1,2 mm pe an, circa 7,5 cm pe toată durata. Intervalul de încredere de 95% este de ±1,2 mm pe an în jurul tendinței estimate și include la limită valoarea zero. Singur, acest mareograf nu stabilește o creștere la nivelul de 95%.
  5. Apoi seria publică se oprește. Seria publică se oprește în 1996. Mareograful din port a continuat să măsoare: documentația institutului român de cercetări marine descrie date lunare pentru 1998–2018, legate de zeroul din 1933, disponibile doar la cerere, deci pagina nu le poate folosi. Linia punctată până în 2020 nu este o măsurătoare: urmează linia de tendință până în 2004, apoi se leagă de valoarea AR6 pentru 2020.
  6. De aici încolo, o proiecție. Din 2020 benzile reprezintă proiecțiile din al șaselea raport de evaluare al IPCC (AR6), calculate chiar pentru acest mareograf. În scenariul intermediar: +22 cm față de media 1995–2014 în 2060 și +43 cm în 2100, probabil între +16 și +75 cm.
  7. Trei viitoruri. Albastru: emisiile scad repede. Chihlimbar: scenariul intermediar. Roșu: emisiile continuă să crească. Benzile sunt intervalul probabil (percentilele 17–83). Cu butoanele muți marea. Modelele AR6 reprezintă o mare închisă, ca Marea Neagră, mai slab decât un litoral deschis.
  8. Ce face o creștere de 43 cm pe acest țărm. În scenariul intermediar, în 2100 marea e cu circa 43 cm mai sus. Culoarea chihlimbar marchează terenul aflat la cel mult 1,25 m deasupra nivelului mării, pe care marea îl poate atinge. La +43 cm, 0,08 km² (8 hectare) sunt mai jos decât marea în această vedere; pe acest țărm, linia apei se mută spre uscat cu circa 1 m în medie. Erorile de înălțime ale modelului sunt mai mari decât aceste înălțimi: indică porțiunile joase ale țărmului; nu este o prognoză de inundații.

Poate mareograful să vadă creșterea?

Seria Constanța din arhiva PSMSL (stația 379) are 59 de valori anuale între 1933 și 1996; lipsesc cinci ani (1935, 1944, 1980, 1986, 1993), 7,8% din interval. Asta respectă pragul fixat înainte de a privi datele (cel puțin 60 de ani, sub 15% lipsă). Tot aici se termină seria: după 1996 nu mai există nimic în ea.

Metoda a fost scrisă înainte de calculul oricărei tendințe: o dreaptă prin valorile anuale, cu marja mărită pentru felul în care anii vecini se aseamănă. Creșterea se consideră dovedită doar dacă marja de 95% exclude zero. Nu o exclude.

Toți cei 59 de ani: creștere pe an
+1,19 ± 1,24 mm
Fără cei doi ani marcați de PSMSL (1985, 1992)
+1,34 ± 1,29 mm
Doar 1933–1964
+2,2 ± 3,0 mm
Doar 1965–1996
−1,5 ± 3,6 mm
Excluzând oricare zece ani consecutivi (54 de variante)
+0,5 … +1,6 mm
Accelerare sau încetinire (pe an²)
−0,09 ± 0,14 mm
Ridicarea terenului la mareograf, estimare AR6
0,2 mm
Creșterea nivelului mării după corecția pentru mișcarea terenului
+1,4 mm
Ritmuri globale 1901–1971 și 1971–2006 (AR6, cap. 2)
0,6 … 2,9 mm

Verificare preînregistrată: după corecția pentru mișcarea terenului (după AR6, terenul de la acest mareograf se ridică cu circa 0,2 mm pe an, ceea ce ascunde puțin din creșterea mării), creșterea de la Constanța trebuie să se încadreze în intervalul ritmurilor globale din AR6. Se încadrează (1,4 mm în 0,6–2,9), dar testul e slab, fiindcă ambele intervale sunt largi. Estimarea AR6 a mișcării terenului se bazează parțial pe mareografe, deci nu e independentă de această serie. Prima și a doua jumătate au semne opuse, ceea ce se întâmplă cu o serie zgomotoasă.

Cum a fost stabilit testul înainte de analiză

Înainte de calculul oricărei tendințe, metoda a fost scrisă într-un fișier: metoda celor mai mici pătrate pe valorile anuale, marja corectată pentru asemănarea anilor vecini, creșterea declarată dovedită doar dacă marja de 95% exclude zero.

Zeroul graficului este media 1995–2014, așa cum o definește AR6. Fiindcă seria publică se oprește în 1996, nivelul zero este valoarea liniei de tendință la 2004,5, mijlocul acelei perioade.

O alegere s-a schimbat după ce am văzut numerele: prima variantă folosea intervalul de predicție al unui singur an (±14,8 cm) pentru incertitudinea zeroului. Nu e mărimea potrivită pentru o medie pe 20 de ani, deci pagina folosește intervalul de încredere al liniei de tendință plus zgomotul unei medii pe 20 de ani (±6,7 cm în total). Toate trei sunt în fișier.

Cu cât e marea mai sus decât în anul în care te-ai născut?

Scrie anul nașterii. Până în 1996 răspunsul folosește linia de tendință a mareografului; după aceea folosește AR6, fiindcă seria publică se oprește în 1996. Marja include incertitudinea tendinței mareografului.

Ce nu arată această pagină

  • Un singur mareograf, 64 de ani, încheiați acum 30 de ani. Linia din 1996 până în 2020 este o estimare în linie dreaptă între serie și AR6, desenată punctat. Zeroul graficului este o dreaptă care ține locul mediei 1995–2014; incertitudinea lui este ±6,7 cm.
  • Valorile anuale se împrăștie în jurul liniei de tendință cu circa 6,8 cm (o abatere standard). Nota PSMSL spune că nivelul mării pe coasta românească este probabil influențat puternic de debitul râurilor; nu am testat asta. Mareograful măsoară marea față de propriul chei, deci orice scufundare sau ridicare a cheiului e cuprinsă în numere.
  • Mișcarea de fond a terenului la acest mareograf este, după AR6, de circa 0,2 mm pe an de ridicare a terenului, ceea ce scade ușor nivelul relativ al mării. Este o estimare de fond, construită parțial din mareografe, deci nu e independentă de această serie.
  • AR6 dă un interval probabil între percentilele 17 și 83. Mediana setului de date este media aritmetică a medianelor a două intervale de probabilitate unite de AR6, iar marginea de jos a benzii scenariului intermediar coboară ușor între 2090 și 2100; ambele sunt păstrate așa cum au fost publicate. Marea Neagră este semiînchisă, legată de ocean prin Bosfor, iar modelele globale cu rezoluție mică reprezintă slab astfel de mări (Royston et al. 2022).
  • Terenul este Copernicus GLO-30, un model al suprafeței care include clădiri și arbori, cu înălțimi față de geoid și erori de un metru sau mai mult. Marea și lacul Siutghiol sunt plane în el (lacul stă la 1 m). Scara verticală este exagerată de trei ori. Supraînălțările nivelului mării produse de furtuni, valurile, digurile, nivelul râurilor și al lacului nu sunt modelate. Culoarea chihlimbar marchează terenul aflat la cel mult 1,25 m deasupra nivelului mării, pe care marea îl poate atinge; este o hartă a terenurilor joase, nu o prognoză de inundații. Din terenul aflat sub +43 cm, 74% se află la nord de port, pe Mamaia și mai departe, iar restul în port.
  • Mareografele de azi din port transmit în timp real, dar nicio legătură publicată nu unește zeroul lor cu nivelul de referință din 1933, deci nu sunt unite cu această serie.

Surse

  • Nivelul mării: PSMSL, Permanent Service for Mean Sea Level, stația 379 CONSTANTZA, date anuale RLR și lunare metrice (psmsl.org), descărcate la 13 nov. 2026. Holgate et al. 2013, Journal of Coastal Research 29, 493–504.
  • Proiecții: proiecțiile IPCC AR6 ale nivelului mării, încredere medie, Garner et al. 2021 (doi:10.5281/zenodo.5914709), locația 379; Fox-Kemper et al. 2021, AR6 GT1 cap. 9. Ritmuri globale: AR6 GT1 cap. 2.
  • Metoda proiecțiilor: Kopp et al. 2023, Geoscientific Model Development 16, 7461–7489 (doi:10.5194/gmd-16-7461-2023). Mulțumim autorilor proiecțiilor, instituțiilor care au finanțat dezvoltarea lor și echipei NASA Sea Level Change Team pentru dezvoltarea și găzduirea instrumentului IPCC AR6 Sea Level Projection Tool. Licență CC BY 4.0.
  • Date după 1996: NIMRD (institutul român de cercetări marine), EO4SIBS Dataset User Manual, decembrie 2020, p. 29: nivelul mării la Constanța, lunar 1998–2018, „restricted (download upon request)”. Informația îmi vine din acel document; serverul lui nu răspundea când am încercat să-l deschid eu.
  • Marea Neagră în modelele globale: Royston et al. 2022, Ocean Science 18, 1093 (doi:10.5194/os-18-1093-2022).
  • Teren: Copernicus DEM GLO-30, © DLR e.V. 2010–2014 și © Airbus Defence and Space GmbH 2014–2018, furnizat în cadrul COPERNICUS de Uniunea Europeană și ESA.
  • Metodă: verificarea pragului și preînregistrarea (în engleză), scrise înainte de calculul tendinței.