Doi curenți
Peste trei milioane de cetățeni români locuiesc astăzi în alte state ale Uniunii Europene, potrivit Eurostat, iar o parte însemnată dintre ei trimite regulat bani acasă, către familie. România a rămas, în același interval, o destinație pentru investitorii străini, atrași de costul muncii și de o piață internă în creștere.
Banca Mondială publică, pentru fiecare țară, atât indicatorul „personal remittances received”, cât și investițiile străine directe nete, în aceeași monedă. Această unitate comună permite comparația. Pusă alături, seria arată un tipar puțin cunoscut: an după an, indicatorul remitențelor personale primite egalează sau depășește investițiile străine ca mărime.
Mută cursorul prin ani, din 2013 până în 2025, sau apasă redare, și urmărește care taler atârnă mai greu: cel cu remitențele personale primite sau cel cu investițiile străine directe nete.
În 2025, indicatorul Băncii Mondiale pentru remitențe personale primite a fost de 10,65 mld. $, cu 14% mai mult decât cele 9,37 mld. $ de investiții străine directe nete primite de România.
Anul în care s-a prăbușit capitalul străin
Cel mai mare decalaj din toată seria vine dintr-o prăbușire a investițiilor. În 2020, investițiile străine directe nete au scăzut la 3,60 miliarde de dolari, mai puțin de jumătate față de anul anterior. Indicatorul remitențelor personale primite a variat mult mai puțin și a fost de 7,63 miliarde de dolari, amplificând diferența dintre cele două fluxuri.
Tiparul s-a repetat, mai potolit, în ultimii trei ani din serie: din 2023 până în 2025, remitențele personale primite au depășit investițiile străine directe în fiecare an, cu decalaje între 14% și 33%.
Ce măsoară primul flux
Indicatorul Băncii Mondiale „personal remittances received” este mai larg decât banii trimiși acasă de diaspora. Definiția oficială îl calculează ca suma transferurilor personale și a remunerației angajaților: transferurile personale includ fluxuri între persoane rezidente și nerezidente, indiferent de sursa venitului sau de relația dintre ele, iar remunerația include lucrători de frontieră, sezonieri și alți lucrători pe termen scurt. Comisia Europeană și Eurostat estimează la peste trei milioane numărul cetățenilor români stabiliți în alte state membre ale Uniunii Europene, majoritatea în Italia, Germania și Spania. Salariul minim brut din România a ajuns la 4.050 de lei pe lună în 2025, puțin peste opt sute de euro; ambele cifre sunt context pentru pagină și nu descompun indicatorul.
Cifrele despre remitențele personale primite („personal remittances, received”) și despre investițiile străine directe nete („foreign direct investment, net inflows”) provin din baza de date a Băncii Mondiale pentru România, în dolari curenți și aceeași unitate monetară pentru comparația din pagină. Definiția Băncii Mondiale calculează remitențele personale primite ca suma transferurilor personale și a remunerației angajaților; indicatorul nu identifică cetățenia expeditorului. Seria afișată începe din 2013 ca fereastră editorială; date comparabile BPM6 există și pentru anii anteriori. Salariul minim și numărul cetățenilor români din alte state UE sunt cifre de context, din surse guvernamentale românești și, respectiv, Eurostat.