Numerotarea străzilor din București: de unde încep numerele și pe ce parte sunt cele impare

#Ce spune regula despre numerotarea străzilor?

Hotărârea 31/2003 a Consiliului General al Municipiului București (articolele 13 și 14) fixează trei reguli:

• Pe arterele de circulație radiale, numerotarea începe de la centru spre periferie.
• Imobilele de pe partea dreaptă a arterei primesc numere cu soț (pare), cele de pe partea stângă numere fără soț (impare).
• Pe arterele secundare numerotarea începe în sens invers acelor de ceasornic, iar în piețe merge continuu în același sens.

Textul nu spune în ce sens se privește strada și nu definește „artera radială”. Testul de aici privește în sensul în care cresc numerele, așa că partea dreaptă e cea pară, și socotește radială orice stradă a cărei axă arată spre centru (vezi metoda). Hotărârea din 2000, pe care cea din 2003 a înlocuit-o, începea numerotarea arterelor secundare „de la artera principală”. Nu s-a găsit un text mai nou care să le înlocuiască, dar niciunul care să confirme că hotărârea din 2003 e încă în vigoare.

#Pe ce parte sunt numerele impare?

Pe 2.171 din 2.176 de străzi (99,8%), mergând în sensul în care cresc numerele, cele impare stau în mare parte pe stânga și cele pare pe dreapta. Se numără doar străzile cu cel puțin trei numere impare și trei pare (2.211 străzi); 35 dintre ele au adresele amestecate pe ambele părți și nu intră în procent. Pe celelalte cinci partea e inversată; cel mai probabil e o eroare de cartare, dar harta nu poate dovedi asta. Fiecare adresă se măsoară față de segmentul de stradă cel mai apropiat, deci o stradă curbată nu schimbă partea.

#Încep numerele dinspre centru?

Întrebarea are sens pentru 1.049 de străzi: cele a căror axă, între capete, arată spre centru cu o abatere de cel mult 45° și al căror mijloc e la peste un kilometru de centru (Piața Unirii). Numărul mic e la capătul dinspre centru pe 918 dintre ele (87,5%). Procentul depinde de definiție: 82,7% cu o abatere permisă a axei de 60° în loc de 45°, 88,3% cu 32°; 83,7% sau 91,6% dacă diferența de distanță până la centru între cele două capete trebuie să depășească 200 sau 500 m; 86,1% cu centrul mutat un kilometru spre nord, la Piața Universității; 87,4% cu fiecare nume de stradă numărat o singură dată.

Pe distanță, procentul e 96% între 1 și 2,5 km de centru, 90% între 2,5 și 5 km, 80% între 5 și 8 km și 88% dincolo de 8 km. Nu scade constant, așa că distanța singură nu explică excepțiile. Ce se vede clar e efectul numărului de adrese cartate (al doilea grafic).

Hotărârea din 2000 începea numerotarea arterelor secundare de la artera principală. Pe cele 290 de străzi orientate spre centru al căror capăt dinspre margine dă într-un drum mai mare (după clasa drumului în OpenStreetMap), numărul mic e la capătul dinspre centru pe 80% și la drumul mai mare pe 20%. Așadar „de la drumul mai mare” explică mai puține străzi decât „dinspre centru”.

#Ce străzi au numărul mic dinspre margine?

131 de străzi orientate spre centru au numărul mic la capătul dinspre margine. Procentul de străzi cu numărul mic dinspre centru crește cu numărul de adrese cartate: 76% la străzile cu 8–19 numere, 86% la cele cu 20–49 și 97% la cele cu 50 sau mai multe (332 din 341). Tabelul are cele 22 de străzi dintre ele cu cel puțin 400 m, numere care cresc clar într-un singur sens și adrese aliniate pe stradă. La celelalte adrese sunt puține sau împrăștiate și direcția se poate citi greșit. O parte din excepții pot fi străzi cartate pe jumătate; harta nu poate separa cele două cauze. Fiecare stradă din tabel se deschide pe hartă.

#Cum s-a numărat

• Datele sunt adrese din OpenStreetMap (extras Geofabrik din 30 octombrie 2026, licența ODbL): 156.912 obiecte cu stradă și număr de casă în zona Bucureștiului, din care 146.302 în cele șase sectoare. Hotărârea se aplică în București, de aceea ies străzile din afara sectoarelor.
• O stradă este formată din toate segmentele cu același nume care se ating sau trec la mai puțin de 60 m unul de altul; bulevardele cu sensuri separate se numără o dată. O adresă aparține segmentului celui mai apropiat al unei străzi cu numele din adresă, la cel mult 60 m.
• Intră în analiză străzile din sectoare cu cel puțin opt adrese, șase numere diferite, adrese întinse pe peste 150 m și numere care cresc într-o singură direcție (corelație de cel puțin 0,5). Sunt 2.384 de străzi, cu 114.299 de adrese (78% din cele din sectoare). Străzile cu mai puține adrese, mai scurte sau numerotate pe bucăți nu apar pe hartă; la căutare, harta spune când o stradă a fost scoasă pentru că numerele ei nu cresc într-un singur sens.
• Capătul de început e capătul străzii desenate unde sunt numerele mici. O stradă e „radială” dacă axa dintre cele două capete face cel mult 45° cu direcția spre centru și mijlocul ei e la peste un kilometru de Piața Unirii; hotărârea nu definește arterele radiale, deci definiția e geometrică și include și străzi mici. 53 de străzi din centru nu au un capăt „dinspre centru” și sunt desenate separat.
• Partea impară se măsoară pe fiecare adresă, în sensul în care cresc numerele: o stradă are partea impară pe stânga dacă adresele impare sunt în majoritate pe stânga și cele pare în majoritate pe dreapta. Pentru străzile care ocolesc centrul, hotărârea spune „în sens invers acelor de ceasornic” fără să spună în jurul a ce; luat în jurul Pieței Unirii, numerele merg așa pe 41% dintre cele 1.282 de străzi, deci pe restul în sens orar. Aceasta nu e socotită abatere.
• Piețele nu au fost testate: prea puține au destule adrese în OpenStreetMap. Distanța până la capăt e măsurată în linie dreaptă între capetele străzii, deci pe o stradă curbată e o aproximare, iar numărul mic e măsurat de la capătul străzii desenate, nu de la un număr 1 anume.
• OpenStreetMap e cartat de voluntari. O stradă care pare o excepție poate fi cartată incomplet, și un număr poate lipsi sau fi pus la clădirea vecină. Cine cunoaște strada poate corecta harta; adresele se pot completa direct pe openstreetmap.org.

#Surse

• OpenStreetMap, extras al României (Geofabrik, 30 octombrie 2026), ODbL 1.0, © contribuitorii OpenStreetMap
• Hotărârea CGMB 31/2003, regulamentul pentru denumiri și numere poștale, art. 13–14 (copia de pe hcl.usr.ro)
• Hotărârea 31/2003, PDF de pe site-ul Primăriei Municipiului București (nu a fost comparat cu copia de mai sus)
• Hotărârea CGMB 245/2000, regulamentul înlocuit în 2003
• Licența ODbL 1.0

Fișierele de date ale hărții (străzi, adrese, străzi omise) sunt o bază de date derivată din OpenStreetMap și se folosesc sub licența ODbL 1.0, © contribuitorii OpenStreetMap.