# Azi ai rostit un împărat chinez, un pahar persan și un suflet latin

https://mariuscomper.uk/o-zi-in-cuvinte/

Și n-ai ieșit din casă. Ai pus farfuria pe masă, ai deschis geamul și ți-a bătut inima: trei cuvinte cu strămoși în China, în Persia și la Roma. Aceasta e o zi obișnuită în limba română, cuvânt cu cuvânt, cu drumul fiecăruia desenat pe hartă.

- farfurie: din titlul împăratului Chinei, *„Fiul Cerului”*, tradus în sogdiană și trecut prin arabă, persană și turcă

- geam: în persană, *jām* era paharul

- inimă: în latină, *anima* era sufletul

Ziua începe la 6:52 și se termină după miezul nopții. Fiecare cuvânt își desenează drumul pe hartă, iar drumurile se adună. Sub fiecare e povestea lui întreagă, pe pagina ei.

06:50

## Dimineața

Ziua începe cu cele mai apropiate cuvinte: casa, masa, ai tăi. Unele au venit pe drumul drept, din Roma. Altele au trecut prin Bagdad și Istanbul.

06:52 · Deschizi geamul

### geam

pers. *jām* „pahar, cupă”, și „sticlă” → tc. *cam* „pahar, sticlă” → rom. *geam*, 1805

În persană, *jām* era paharul, iar cuvântul numea deja și sticla. Prin turcescul *cam* a ajuns să numească placa de sticlă. În română, cea mai veche atestare a cuvântului apare într-o comandă din 1805 pentru „noăzăci de jeamurĭ”: nouăzeci de plăci pentru niște tocuri de fereastră. Abia apoi cuvântul a numit fereastra întreagă.

*Geamăn* nu e rudă cu el: vine din latinescul *geminus*.
[Cum a încăput paharul în fereastră?](https://mariuscomper.uk/geamul/)

07:05 · Suni acasă

### sărut mâna

lat. *salutare* „a saluta” → rom. *a săruta*, întâi „a saluta”, apoi „a pupa” → „sărut mână”, 1703

*A săruta* și *a saluta* sunt același cuvânt latinesc, *salutare*. În româna veche, a săruta pe cineva însemna să-l saluți; sensul de „a pupa” a venit după.

Formula apare într-o scrisoare din 27 mai 1703, trimisă unei mame: „cu plecăciune sărut cinstită mână dumitale”. Nemții spun *Küss die Hand*, ungurii *Kezét csókolom*; asemănarea e documentată, dar sursele consultate nu arată că formula românească provine din germană sau maghiară.
[De ce spui că săruți mână când doar dai bună ziua?](https://mariuscomper.uk/sarut-mana/)

07:20 · Pui masa

### masă

lat. *mensa*, rostit *mesa* (forma pe care gramaticii o corectau) → rom. *masă*

Pe masă stau moșteniri latine: masa, pâinea, sarea, vinul, lingura. Forma *masă* vine din *mesa*, cum o pronunțau oamenii, nu din forma cerută de gramatici.

Italiana spune azi *tavola*. Atlasul lingvistic al Italiei a găsit însă cuvântul nostru în 37 de sate din Grisoni, din Dolomiți și din Sardinia, care spuneau *mɛza*.

Furculița doar sună latinește: diminutivul e făcut în română, din *furcă*.
[Mănânci latinește în fiecare zi](https://mariuscomper.uk/masa-latina/)

Și: [Satele din Italia care vorbesc ca românii](https://mariuscomper.uk/dialectele-italiei/)

07:25 · Iei o farfurie

### farfurie

chin. *tiānzǐ* „Fiul Cerului”, tradus în sogd. *βaγpūr* → prin arabă, pers. *faḡfūr* „suveranul Chinei”, *faḡfūrī* „imperial” → otom. *farfuri* „porțelan” → rom. *farfurie*

Titlul împăratului Chinei, „Fiul Cerului”, a fost redat în Asia Centrală, în sogdiană, ca *βaγpūr*, „fiul divinității”. Prin arabă, a ajuns în persană ca *faḡfūr*, numele suveranului Chinei, iar ceramica chinezească de prestigiu s-a numit *faḡfūrī*, „imperială”. Un cronicar din secolul al XI-lea povestește că, pe la anul 800, un dar făcut califului Harun al-Rașid includea *chīnī faghfūrī*.

Prin turca otomană și, după DEX, și prin neogreacă, cuvântul a ajuns la noi. La Neculce, farfuria încă înseamnă porțelan. Cuvântul a rămas la fel; sensul s-a îngustat până la vasul de pe masă.

Unele dicționare vorbeau de o regiune chineză numită Faghfur, vestită pentru porțelan. Sinologul Paul Pelliot a arătat că n-a existat.
[Farfuria ta a fost un împărat al Chinei](https://mariuscomper.uk/faghfur/)

07:30 · Tai brânza

### brânză

origine necunoscută (DEX: „Et. nec.”) → rom. *brânză* → slov. *bryndza*, 1470 → pol. *bryndza*, 1527

Aici drumul merge invers. Nimeni nu știe de unde vine cuvântul *brânză*: DEX scrie „Et. nec.”, iar ipotezele merg de la dacică la iraniană.

Se știe în schimb unde a plecat. Cuvântul a trecut Carpații odată cu păstoritul valah: în Slovacia, *bryndza* apare în dări din 1470, iar azi e în *bryndzové halušky*, mâncarea națională a Slovaciei. Cu ea au plecat *baci*, șeful stânei, și *urda*.
[Cuvântul „brânză” a ajuns în farfuria națională a Slovaciei](https://mariuscomper.uk/branza-calatoare/)

07:40 · Pui miere pe pâine

### albină

lat. *alvus* „stup” → *alvina*, formă corectată de gramatici → rom. *albină* (mecanismul: „probabil”, după DER)

Româna a numit insecta după casa ei. În latină, stupul era *alvus*. Gramaticul Caper corecta: „*alvearia, non alvinae*”. Gramaticii nu corectează forme pe care nu le spune nimeni, deci *alvina* circula.

După Pușcariu, sensul a trecut de la „stup” la „roi”, apoi la „albină”. Pentru felul în care numele a trecut de la stup la insectă, DER spune doar „probabil”. Apusul a păstrat *apis*.
[De unde vine cuvântul «albină»? Dintr-un «stup» latin pe care un gramatic îl corecta](https://mariuscomper.uk/albina-stup/)

08:10

## Pe drum

Pleci de acasă. Chiar și verbele *a pleca* și *a merge* au însemnat cândva altceva.

08:12 · Pleci și mergi

### a pleca, a merge

lat. *plicare* „a îndoi, a împături” → *a pleca*; lat. *mergere* „a cufunda, a se scufunda” → *a merge*

*Plicare* însemna „a împături”. Pentru trecerea de la „a împături” la „a pleca” există mai multe explicații: Pușcariu și Scriban se gândesc la cortul strâns înainte de drum, Tiktin la „a se apleca spre ceva”. *Mergere* însemna „a cufunda”; de la el vine și *imersiune*.

Sunt multe asemenea cuvinte. Verbul *a dezmierda* a fost refăcut de lingviști pornind de la „a curăța”, iar *a cerceta* însemna cândva „a da târcoale”.
[În latină, „a merge” însemna „a te scufunda”](https://mariuscomper.uk/ce-insemnau-cuvintele/)

08:30 · Treci prin sat

### sat

lat. *fossatum* „șanț” → (refăcut: „așezare întărită”) → rom. veche *fsat* → *sat*

DEX îl dă din latinescul *fossatum*, „șanț”. Etapa din mijloc, o așezare întărită cu șanț, e refăcută de lingviști; niciun text nu o arată. Forma veche *fsat*, din Psaltirea Hurmuzaki, păstrează urma cuvântului latin.

Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu numește originea „îndoielnică” și preferă *satum*, dar recunoaște că *fsat* e greu de explicat așa. Franceza a păstrat șanțul, *fossé*; româna a păstrat așezarea.
[Satul a fost cândva un șanț](https://mariuscomper.uk/satul-fossatum/)

08:45 · Ieși din oraș

### țară

lat. *terra* „pământ” → rom. *țară*; lat. *pavimentum* „pardoseală bătătorită” → rom. *pământ*

Cuvântul *țară* vine din latinescul *terra*, „pământ”. În română a ajuns să numească statul și patria, spre deosebire de italiană, franceză și portugheză. *Pământ* vine, la rândul lui, din *pavimentum*, „pardoseală bătătorită”.

Țăranul e, după cuvânt, omul țării: *țară* + *-an*.
[De ce țăranul poartă numele țării?](https://mariuscomper.uk/tara-pamant/)

09:05 · Hotărăști ceva

### a hotărî

magh. *határ* „semn, linie” → rom. *hotar*, 1646 → *a hotărî*

Într-un act de la Bakonybél, din 1086, scrie „*cumulus hoc est hotar*”: movila, adică hotarul. Româna a luat cuvântul din maghiară și a făcut din el un verb: a hotărî, adică a pune hotar între două lucruri. De aici s-a dezvoltat sensul „a decide”.

Nu se știe când a apărut sensul „a decide”, nici dacă verbul e făcut în română sau copiat după maghiarul *határozni*. DER lasă deschisă și o cale slavă pentru *hotar*.
[Cum a învățat hotarul să hotărască?](https://mariuscomper.uk/hotarul/)

09:30 · Vezi o turmă

### cioban

iran. veche **fšupāna*- „păstor” → pers. *čupân* → tc. *çoban* → rom. *cioban*, 1705

Cuvântul vine, până la urmă, din Persia. În persană, *čupân* era păstorul; turcii l-au făcut *çoban*, iar la noi apare la Cantemir, în 1705. Dicționarele nu precizează când și pe ce drum balcanic a intrat cuvântul în română.

A stat alături de *păstor*, moștenit din latină, și de *păcurar*. Apoi a mers mai departe: maghiarul *csobán* vine, după DER, din română.
[De unde vine cuvântul „cioban”?](https://mariuscomper.uk/ciobanul-persan/)

09:50 · Telefonul îți numără pașii

### pas

lat. *passus* „pas dublu, cinci picioare, cam 1,48 m” → rom. *pas*; lat. *milia passuum* → gr. *μίλι* → rom. *milă*

Pasul roman era dublu: cinci picioare romane, cam 1,48 metri. O mie de asemenea pași făceau o milă. *Pas* l-am moștenit din latină; *milă* a intrat mai târziu, prin greaca nouă, și azi numește o altă distanță.

La Aiton, lângă Cluj, o bornă ridicată în anul 108 din porunca lui Traian indica zece mile de la Potaissa spre Napoca. Piatra s-a pierdut, dar apare într-un desen din 1758.
[Cât e un pas?](https://mariuscomper.uk/cat-e-un-pas/)

Și: [Cât de mare e un iugăr](https://mariuscomper.uk/iugarul/)

11:00

## La muncă

Munca, banii, colegii, dușmanii. Aici se adună cele mai multe drumuri din răsărit.

11:00 · Ajungi la muncă

### muncă

sl. *mǫka* „chin, tortură” → rom. *muncă*

În slavă, *mǫka* era chinul. Coresi scrie despre „munca de vecie”, iar Noul Testament din 1648 spune despre bogatul din pildă că era „în iad… în muncă”.

Și alte cuvinte ale zilei de lucru și-au schimbat sensul: *prost* însemna „simplu” (de aici „soldat prost”, fără grad), *mândru* însemna „înțelept”, iar *scump* însemna „zgârcit”.
[În latină, „a merge” însemna „a te scufunda”](https://mariuscomper.uk/ce-insemnau-cuvintele/)

12:30 · Plătești

### ban

origine necunoscută (DEX: „Et. nec.”); ipoteză: *banovac*, dinarul banilor Slavoniei → rom. *ban*, 1413

DEX spune despre ban, moneda, „Et. nec.”: origine necunoscută. Cea mai spectaculoasă ipoteză e a lui Haralambie Mihăescu, din 1967: banul ar veni de la *banovac*, dinarul de argint al banilor Slavoniei, bătut la Zagreb cu un jder pe el. Ipoteza se sprijină pe o singură monedă găsită la Curtea de Argeș.

În 1413, la vama Branului, călărețul plătea trei bani.
[De unde vine cuvântul „ban”?](https://mariuscomper.uk/banul-croat/)

12:40 · Treci pe la bancă

### bancă

germ. **banki*- „laviță” → it. *banco* „tejgheaua zarafului” → *rompere il banco*, 1392 → fr. *banque route*, 1455 → rom. *bancrută*

Banca a fost la început o laviță: germanicul **banki*-. În Italia a devenit tejgheaua zarafului, apoi instituția. Bancruta păstrează povestea tejghelei rupte: un text italian din 1392 descrie obiceiul de a rupe tejgheaua unui zaraf falit.

Multă vreme, o parte din dicționare au trecut povestea la legende. O reconstrucție din 2024 o readuce, dar încă n-a fost discutată de alți cercetători.
[Banca ta vine dintr-un banc. Iar bancruta păstrează urma unui banc rupt.](https://mariuscomper.uk/banca-sparta/)

13:10 · Lași bacșiș

### bacșiș

pers. *bakhshish* „dar” → tc. *bahşiş* → rom. *bacșiș*, 1676–1677

În persană, darul și iertarea vin din același verb. Prin turcă, bacșișul apare la noi întâi ca răsplată de război: Miron Costin scrie că, la Hotin, cine aducea un cap de cazac primea „câte 50 galbeni de aur bacșiș”.

Azi înseamnă și banii chelnerului, și mită. Nicio sursă datată nu spune în ce ordine au apărut sensurile.
[Ce cadou persan lași chelnerului?](https://mariuscomper.uk/bacsis-cadoul-persan/)

13:30 · Treci prin piață

### bazar

pers. *bāzār* → tc. *pazar* → rom. *pazar*; fr. *bazar* → rom. *bazar*

În același loc faci cumpărături cu șapte cuvinte venite pe șapte drumuri diferite: piață, târg, iarmaroc, bazar, talcioc, mezat, obor.

Bazarul, din persană, a intrat de două ori: ca *pazar*, direct din turcă, și ca *bazar*, prin franceză.
[Câte limbi încap într-o piață românească?](https://mariuscomper.uk/piata-targ-bazar/)

14:00 · Iei prânzul cu un prieten

### prieten

v. sl. *prijati* „a fi binevoitor” → *prijatelь* → rom. *priiaten*, 1642 → *prieten*

După cuvânt, prietenul e cel care îți vrea binele: slavonul *prijatelь* vine din *prijati*, „a fi binevoitor”. În română apare sigur în 1642: „fă priiaten pre Domnul”.

Psaltirea Scheiană, mai veche, nu-l are încă. Acolo apar „soții miei și vecinii miei”.
[Prietenul: cel care îți vrea binele](https://mariuscomper.uk/prietenul/)

15:00 · Și un dușman

### dușman

avest. *duš-manah*- „cel cu gând rău” → pers. *dušman* → tc. *düşman* → rom. *dușman*

Dușmanul e, la origine, cel cu gând rău: în vechea iraniană, *duš* „rău” și *manah* „gând”. A venit prin persană și turcă.

Cuvântul nostru *gând* nu are legătură cu el: vine din maghiarul *gond*.
[De ce-i zicem dușmanului dușman?](https://mariuscomper.uk/dusmanul-gand-rau/)

15:10 · Și dușmanul care luptă pentru noi

### oaste

lat. *hostis* „străin”, apoi „dușman”; lat. târzie „armată” → rom. *oaste*

Oastea noastră a fost, la Roma, dușmanul. *Hostis* a însemnat întâi „străinul”, apoi „dușmanul”; în latina târzie, același cuvânt ajunge să numească armata. Nu se știe când a apărut sensul de „armată”.

Englezescul *guest*, „oaspete”, e o rudă îndepărtată: aceeași rădăcină veche a dat străinul primit la masă și străinul înarmat.
[De când luptă dușmanul pentru noi?](https://mariuscomper.uk/oastea/)

16:00 · „Ce face gagiu’?”

### gagiu

v. ind. *gārhya* „domestic” → (punte refăcută, neatestată) → romani *gadžo* „cel care nu e rom” → rom. *gagiu*, 1861

În romani, *gadžo* e cel care nu e rom. În „jargonul arestanților”, într-o listă tipărită în 1860 și reluată în 1861, *gagiu* însemna „șef, stăpân sau neguțător”; la Baronzi, în 1862, e „stăpînul șĭ temnicerul”. Azi e doar „tipul”.

Rădăcina indiană e disputată: forma de legătură nu apare scrisă nicăieri.
[De când e gagiu «băiatu»?](https://mariuscomper.uk/gagiu/)

16:30 · Cineva îți spune că ești deștept

### inteligență

lat. *intellegere* → rom. *a înțelege*, *înțelept* (moștenite); fr. *intelligence* → rom. *inteligență*, sec. XIX

Româna a primit cuvântul de două ori. *Intellegere*, „a pătrunde cu mintea, a pricepe” (în etimologie, „a alege dintre lucruri”), a devenit pe cale directă *a înțelege* și *înțelept*. În secolul al XIX-lea s-a întors, din franceză, ca *inteligență*.

*Deștept* vine, după DEX ’09 și Ciorănescu, din *dispectare*, „a deschide ochii”; alți lingviști îl trag din „a trezi”.
[Româna a primit „inteligența” de două ori](https://mariuscomper.uk/inteligenta/)

18:30

## Seara

Acasă, cu ai tăi. Cuvintele serii sunt cele mai intime, și multe dintre ele și-au schimbat sensul pe drum.

19:30 · Ciocnești un pahar

### noroc

sl. **rokъ* „termen” → v. sl. *narokŭ* „hotărâre, sentință” → rom. *noroc* „soartă”, 1639 → „Noroc!”

Când ciocnești, rostești o sentință slavă: *narokŭ* însemna „ceea ce s-a rostit”, judecata. Din hotărâre s-a făcut soartă, din soartă noroc, din noroc urare.

Pașii aceștia sunt o reconstrucție; niciun dicționar nu-i datează. Substantivul apare în 1639. Primul „Noroc!” rostit la pahar nu e datat.
[„Noroc!” — urarea care a fost odată o sentință](https://mariuscomper.uk/noroc-narok/)

19:35 · Cineva scoate o sticlă de rachiu

### rachiu

ar. *ʿaraq* „sudoare” → tc. *rakı*, poate și prin sb. *rakija* → rom. *rachiu*, 1688

Rachiul e sudoare, în arabă. Alchimiștii arabi numeau „sudoare” condensul de pe pereții alambicului; *ʿaraq* a ajuns și numele băuturii, dar clipa trecerii nu e documentată. A venit prin turcescul *rakı*, poate și prin sârbescul *rakija*; dicționarele dau ambele drumuri și nu aleg.

În Biblia de la București, din 1688, scrie: „oțet den rachiu nu va bea”.
[Rachiul tău e un cuvânt arab](https://mariuscomper.uk/rachiul-arab/)

20:30 · Îți bate inima

### inimă

lat. *anima* „suflet, suflare” → rom. veche *înrima*, *inima* → *inimă*

Inima ta e un suflet latin. *Anima* însemna suflarea, principiul vieții. Dicționarul etimologic spune că trecerea de la suflet la organ s-a petrecut numai în română; italiana, spaniola, portugheza și franceza au păstrat sufletul. Șăineanu credea că trecerea e mai veche, din latina bisericii.

Cele mai vechi forme scrise, *înrima* și *inima*, vin din psaltiri și evanghelii de la cumpăna secolelor XV–XVI și din secolul al XVI-lea.
[Ce caută un suflet în pieptul tău?](https://mariuscomper.uk/inima/)

20:45 · Vorbiți despre familie

### femeie

lat. *familia* „gospodăria, robii casei” → rom. veche *fămeaia* „toată casa” → *femeie*

La Roma, *familia* nu era nevasta și copiii: era gospodăria, cu tot cu robii casei. În româna veche, *fămeaia* însemna încă toată casa: „cu muiarea ta și cu toată fămeaia ta” desparte nevasta de gospodărie. Așa se folosea și în 1693.

Apoi cuvântul s-a strâns la un singur om. Italiana, spaniola, portugheza și franceza au păstrat gospodăria.
[De ce femeia a fost o gospodărie?](https://mariuscomper.uk/femeia/)

21:30 · Îi spui cuiva că-l iubești

### dragoste

sl. *dragŭ* „scump, iubit” → *dragostь* → rom. *dragoste*, 1561

Dragostea e slavă: vine din *dragŭ*, „scump, iubit”, ca rusescul *dorogoi*, care încă înseamnă și „scump la preț”. Dintre dicționarele moderne consultate, numai româna a făcut din ea cuvântul de zi cu zi pentru iubire.

În 1871, Glosarul Academiei a declarat-o străină și căzută din uz, susținând că în locul ei intraseră *amore*, *caritate*, *affectione*. Vorbitorii n-au ținut cont.
[Dragoste: scump și iubit, vecini — româna a ales iubirea](https://mariuscomper.uk/dragostea/)

Și: [Dicționarul Academiei, 1871–1877: războiul pentru cuvinte](https://mariuscomper.uk/dictionarul-academiei/)

23:00 · Îți e dor de cineva

### dor

lat. pop. *dolus* „durere”, de la *dolere* „a durea” → rom. *dor*, 1574

Dorul e rudă cu durerea: vine din *dolus*, cuvânt al latinei vorbite făcut din *dolere*, „a durea”. Sensul vechi s-a păstrat în „dor de dinți”. Doina, cântecul dorului, are origine necunoscută: DEX scrie „Et. nec.”.

Dorul nu e imposibil de tradus. E imposibil de tradus mereu la fel.
[De ce nu-ți prinde nimeni dorul într-un singur cuvânt?](https://mariuscomper.uk/dorul-fara-parinti/)

23:20

## Noaptea

Înainte de culcare te uiți în calendar. Săptămâna, lunile și sărbătorile poartă unele dintre cele mai vechi nume din limbă.

23:20 · Mâine e marți

### luni, marți, miercuri

lat. *Lunae, Martis, Mercuris, Jovis, Veneris* → luni, marți, miercuri, joi, vineri; *dies dominica* „ziua Domnului” → duminică

În fiecare săptămână spui numele a cinci zei: Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus. Pe un zid din Pompei, cineva a zgâriat șirul planetar înainte de anul 79 (numele lui Mercur e întregit de editori). Duminica a fost *dies solis*, ziua Soarelui, până a devenit ziua Domnului; o lege a lui Constantin din 321 o pomenește, dar creștinii se adunau duminica de peste un veac și jumătate.

Iar lunile: iulie e Iulius Caesar, dictatorul, august e împăratul Augustus, iar septembrie, de la *septem*, șapte, e a noua, fiindcă anul roman începea în martie. Povestea că Augustus a furat o zi din februarie e o invenție medievală.
[De ce spui, în fiecare săptămână, numele a cinci zei morți?](https://mariuscomper.uk/saptamana-planete/)

Și: [De ce trăiești după calendarul unui dictator mort](https://mariuscomper.uk/lunile-dictatori/)

23:30 · Te gândești la Crăciun

### colindă

lat. *calendae* „ziua întâi a lunii” → sl. **kolęda* → rom. *colindă*, pe la 1650

În fiecare decembrie, cântăm un cuvânt din calendarul roman. *Calendae* era ziua întâi a lunii; calendele lui ianuarie au dat, prin slavă, *colindă*. Aceeași familie a intrat și direct din latină, ca *cărindar*.

Un sinod din 692 condamna încă obiceiurile Calendelor. Acest lucru arată că obiceiurile se practicau încă atunci, nu că Biserica a interzis colindele.
[În fiecare decembrie, cântăm un cuvânt care duce înapoi la o dată romană](https://mariuscomper.uk/colinda-calendae/)

23:40 · Și la Moș Crăciun

### Moș Crăciun

moș: origine disputată; Crăciun: „probabil lat. *creatio*” (DEX) sau element de substrat (DELR)

Nici moș, nici Crăciun n-au o origine sigură. Pentru Crăciun, DEX propune „probabil” latinescul *creatio*, „naștere”; dicționarul etimologic al Academiei pune azi pe primul loc un cuvânt mai vechi decât latina, legat de butucul care se arde. *Crachun* apare ca nume de om din 1211.

Moșul din folclor e o figură veche. Aducătorul de daruri de la oraș, modelat după obiceiuri germane și franceze, se vede limpede în presă abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea.
[Două cuvinte, niciun verdict definitiv](https://mariuscomper.uk/mos-craciun-fara-parinti/)

23:45 · Și la Paște

### Paște

ebr. *pesach* → aram. *pascha’* → gr. *pascha* (Septuaginta) → lat. *pascha* → rom. *Paște*, 1581

Când spui „Paște”, folosești un cuvânt venit din ebraică: *pesach*, „trecere” sau „cruțare”, prin aramaică, greacă și latină.

Englezescul *Easter* nu vine din Iștar; legătura a fost inventată în 1853. Iar sinodul de la Niceea n-a fixat formula de calcul a datei: cele 20 de canoane păstrate n-o conțin.
[Spui Paște. Rostești urma unui cuvânt ebraic.](https://mariuscomper.uk/paste-pesach/)

23:50 · Și la Rusalii

### Rusalii

lat. *Rosalia*, sărbătoarea trandafirilor → (prin greaca medievală și slavă, sau moștenit și refăcut) → rom. *Rusalii*

Rusaliile au pornit de la trandafirii Romei: *Rosalia* erau sărbătorile trandafirilor la Roma; o sărbătoare a trandafirilor se ținea și la Histria, în anul 138. Pe ce drum a ajuns numele e disputat. Azi înseamnă trei lucruri: sărbătoarea, niște zâne și o gâză.

Sânzienele au o poveste înrudită: DEX le trage din ziua Sfântului Ioan, *sanctus dies Johannis*, iar DER propune o *sancta Diana* amestecată cu Ioan. Niciuna nu e dovedită.
[De la trandafirii Romei la Cincizecime](https://mariuscomper.uk/rusaliile-trandafiri/)

Și: [Sânzienele lui Ion](https://mariuscomper.uk/sanzienele-ion/)

00:05 · Te gândești la cele de dincolo

### rai, iad, suflet

sl. *rajŭ* → *rai*; sl. *jadŭ* / *adŭ* → *Ad*, *Iad*; lat. *sufflare* → *suflet*; sl. *duxŭ* → *duh*

Raiul și iadul au venit din slavă. În Tetraevanghelul lui Coresi, din 1560–61, Matei zice „pănă la Ad” și Luca „întru Iad”: forma veche și cea nouă, în aceeași carte.

Pentru suflet ai două cuvinte, amândouă făcute din suflare: *suflet*, din latinescul *sufflare*, și *duh*, din slavă. Numai în română, un urmaș al lui *sufflare*, *suflet*, a ajuns să însemne „anima”.
[De ce raiul și iadul vin din aceeași curte?](https://mariuscomper.uk/raiul-si-iadul/)

Și: [De ce avem nevoie de două suflări?](https://mariuscomper.uk/sufletul-si-duhul/)

00:15 · Te lovești de un colț de pat

### drac

gr. *drákōn* „șarpe” → lat. *draco* „balaur”, în latina creștină și „Diavolul” → rom. *drac*

În latina clasică, *draco* era un șarpe uriaș, un balaur. În latina creștină a ajuns să-l numească și pe Diavol, iar româna a păstrat acest sens. Italiana are *drago*, franceza *dragon*: la ele a rămas balaurul.

După interpretarea obișnuită, numele Dracula vine pe alt drum: din Ordinul Dragonului, întemeiat la Buda în 1408.
[Cum a ajuns balaurul diavol](https://mariuscomper.uk/dracu/)

00:20 · Nu poți dormi

### strigoi, vampir

lat. *strix*, *striga* → rom. *strigoi*; sl. **ǫpyrь* (disputat) → rapoarte austriece, 1725, 1732 → presa europeană → rom. *vampir*, sec. XIX

Strigoiul e latin: *striga* era duhul rău al nopții. Cuvântul *vampir* apare mult mai târziu, în scris: din rapoartele austriece despre dezgropările din Serbia, în 1725 și 1732, prin presa de la Haga și Londra, și apoi, ca neologism, din franceză și germană.

Negruzzi traducea încă, în 1839, prin „strigoi”; în 1845 scrie și „vampiri”.
[De ce româna are și «strigoi», și «vampir»](https://mariuscomper.uk/strigoi-vs-vampir/)

00:40 · Închizi ziua

### adio

fr. veche *a Dieu vos comant* „te încredințez lui Dumnezeu” → fr. *adieu*; it. *a Dio (ti raccomando)* → *addio* → rom. *adio*

„Adio” e o rugăciune scurtată: te încredințez lui Dumnezeu. Același gest îl fac *adiós* și, pe un drum disputat, *tschüss*. Englezescul *goodbye*, fost *God be with ye*, a ajuns la el separat.

În română, „adio” e rămas-bunul definitiv.
[Ce rugăciune spui când spui adio?](https://mariuscomper.uk/adio-rugaciune/)

01:00

### Harta zilei

O zi obișnuită în limba română a trecut prin Roma, Persia, Bagdad, Istanbul, lumea slavă, Buda, Paris și China.

Ziua de mai sus: 37 de opriri. Pe hartă, drumurile lor trec prin 17 limbi: arabă, avestică, chineză, croată, ebraică, franceză, germanică, germană, greacă, indiană veche, italiană, latină, maghiară, persană, slavă, sogdiană, turcă; în text apar și altele, ca aramaica, romani și sârba.

Liniile pline sunt drumurile pe care dicționarele le dau ca sigure. Cele punctate sunt disputate sau refăcute. Semnul întrebării e pentru cuvintele fără origine cunoscută, iar brânza pornește de la noi.

Cele mai multe drumuri pornesc din Roma, fiindcă scheletul limbii e latin. Cuvintele cele mai familiare au însă și cele mai ciudate povești: inima a fost un suflet, femeia o gospodărie, satul un șanț, iar dragostea și prietenul au venit din slavă.

01:10

## Ce nu se vede

Cuvintele se pot împrumuta. Gramatica se schimbă mult mai greu, și aproape toată e latină.

Lupul, omul, băiatul

### articolul de la coadă

lat. *ille* „acela” → rom. *-ul*: *lupul*, *omul*

*Le loup*, *el lobo*, *il lupo*: în vest, articolul stă în față. Româna îl lipește la coadă: *lupul*. Tot la coadă îl pun albaneza (*kal-i*) și bulgara, care nu sunt limbi romanice.

Articolul vine din latinescul *ille*. De ce a ajuns la coadă se dispută și azi. În 1521, în Scrisoarea lui Neacșu, articolul e deja format.
[De ce stă articolul la coadă?](https://mariuscomper.uk/articolul-de-la-coada/)

Sunt, ești, este, fui

### a fi

lat. *esse* „a fi” + lat. *fieri* „a deveni” → rom. *a fi*

*Sunt* și *este* nu seamănă cu *fi* pentru că vin din două verbe latine diferite, *esse* și *fieri*, topite într-unul singur. În Scrisoarea lui Neacșu, din 1521, *fie*, *sânt*, *ești*, *e* și *fi* apar deja împreună.

Perfectul latin *fui* trăiește și azi în graiul oltenesc.
[De ce nu seamănă sunt cu este?](https://mariuscomper.uk/verbul-a-fi/)

Unu, doi, trei

### opt

lat. *octo* → rom. *opt*; *sută*: origine nesigură

Numeri latinește fără să știi. Scrie OCTO și primești OPT: grupul *ct* a devenit *pt*.

Sută e excepția: DEX îi dă etimologie necunoscută, iar DER, care propune slavul *sŭto*, spune că trecerea sunetelor e greu de explicat.
[De ce numeri latinește fără să știi?](https://mariuscomper.uk/numaram-latina/)

Și: [Cum numeri până la zece pe degetele unui roman](https://mariuscomper.uk/degetele-romanilor/)

Barză, brad, mazăre

### cuvintele dacilor

rom. *barză* ↔ alb. *bardhë* „albă”; *brad* ↔ *bredh*; *mazăre* ↔ *modhull*

Limba dacilor n-a lăsat texte pe care să le citim fără dispută. A lăsat poate cuvinte pe care le spui zilnic: barză, brad, mazăre, fiecare cu o pereche în albaneză. Câte sunt depinde de autor: între vreo 90 și 160.

Asemănarea singură nu dovedește nimic. *Gard* seamănă cu albanezul *gardh*, dar MDA2 îl dă din slavă, iar DEX doar compară.
[Câte cuvinte dacice ai rostit azi fără să știi?](https://mariuscomper.uk/cuvintele-dace/)

O limbă latină în răsărit

### cât de latină?

abateri de la latina clasică (Pei): sardă 8%, italiană 12%, spaniolă 20%, română 23,5%

Româna e o limbă romanică vorbită ca limbă maternă de 22 de milioane de oameni, la 1.137 de kilometri de Roma. Nu e însă cea mai apropiată de latină, cum se spune des: la Mario Pei, abaterile vocalelor accentuate față de latina clasică sunt 8% la sardă, 12% la italiană, 20% la spaniolă și 23,5% la română.

Iar în Italia există sate care seamănă cu noi mai mult decât Roma: Bronte, pe Etna, are în comun cu româna 9 dintre cele 12 inovații numărate, iar Roma niciuna.
[Insula latină](https://mariuscomper.uk/limba-romana/)

Și: [Satele din Italia și Elveția care spun „masă” și „soare” ca românii](https://mariuscomper.uk/dialectele-italiei/)

## Cele mai vechi urme

Înainte de dicționare au fost pietre, bronzuri și tăblițe de ceară. Pe fiecare, un român poate citi câteva cuvinte.

înainte de 79 · Un zid din Pompei

### venii

*Hic ego cum veni futui, deinde redei domi* → „Aici eu, cum venii, […], apoi mersei acasă”

Pe un perete al bordelului din Pompei, cineva a zgâriat un rând în latină. Subiectul e necuviincios, latina e aproape curată. Patru cuvinte au ajuns în română: aici, eu, venii și încă unul.

*Cum* înseamnă aici „când”, iar perfectul *veni* e rudă directă cu *venii*, care și-a luat terminația de la *auzii*. În Oltenia se spune și azi „venii” pentru ce ai făcut chiar în ziua aceea.
[Un graffiti din bordelul din Pompei, tradus în oltenește la perfectul simplu](https://mariuscomper.uk/pompei-in-olteana/)

anul 100 · Stânca de deasupra Dunării

### munte

*montibus excisis anconibus sublatis viam refecit*: *montibus* → *munte*; [*re*]*fecit*, întregit de editori → *face*

La Cazanele Dunării, Traian a lăsat în anul 100 o propoziție despre drumul tăiat în stâncă. Un român recunoaște *munte* în *montibus* și *face* în [*re*]*fecit*, verb întregit de editori; celelalte cuvinte s-au pierdut.

Între 1967 și 1969, înainte să urce apa barajului, placa a fost tăiată din munte într-un bloc de 260–270 de tone și ridicată cu vreo 20 de metri.
[Tabula Traiana: cele șase cuvinte latine pe care un român încă le poate recunoaște](https://mariuscomper.uk/tabula-traiana/)

131–167 · Tăblițele din mina de aur

### Alburnus Maior

tăblițe cerate, Roșia Montană: actul din 6 februarie 131 și încă 24

La Alburnus Maior, azi Roșia Montană, s-au găsit tăblițe de ceară din anii 131–167. Cea mai veche, din 6 februarie 131, e și cea mai veche pomenire scrisă a numelui locului; clauzele ei s-au pierdut.

Altele se citesc întregi: în 139, un om cumpără o fetiță de vreo șase ani cu 205 denari; în 164, altul se tocmește să muncească în mina de aur pentru 70 de denari.
[Semnează ca un roman: tăblițele cerate de la Alburnus Maior](https://mariuscomper.uk/tablitele-cerate/)

Și: [Actul din 6 februarie 131](https://mariuscomper.uk/actul-din-131/)

după 106 · O cărămidă ștampilată de la Apulum

### geamăn

*LEG XIII GEM*: *GEMina* → *geamăn*; *legio* → *legiune* (revenit târziu); XIII → *trei-spre-zece*

Ștampila Legiunii a XIII-a Gemina, pe o piesă de lut ars de la Alba Iulia (cărămidă sau țiglă, nu se poate spune), are trei semne. *Gemina* a dat direct *geamăn*, care nu e înrudit cu geamul de dimineață. *Legiune* s-a întors târziu, pe cale cultă. *Treisprezece* e rezidit în română din bucăți: trei-spre-zece.

Iar numele Apulum a amuțit după retragerea romană.
[Trei semne, cinci istorii: ștampila LEG XIII GEM de la Apulum](https://mariuscomper.uk/tigla-de-la-apulum/)

secolul IV · Un dar de bronz lângă Biertan

### eu, am pus

*EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI* → „eu, Zenovie, am pus acest dar”

În 1775, într-o pădure de lângă Biertan, s-a găsit o tăbliță de bronz: *ego Zenovius votum posui*. Două cuvinte se aud și azi: *eu* și *am pus*.

Se dispută dacă bronzul a aparținut creștinilor rămași după retragerea romană sau a venit de la Aquileia ca pradă ori marfă.
[Eu, Zenovie, am pus acest dar](https://mariuscomper.uk/donariul-din-biertan/)

iunie 1521 · O scrisoare de la Câmpulung

### prima propoziție

slavonă pentru formule, română pentru veste: „I pak dau știre domniie tale za lucrul turcilor…”

Cel mai vechi text românesc care poate fi datat precis e o alertă de spionaj. Un negustor din Câmpulung, Neacșu, îi scrie judelui Brașovului, Johannes Benkner, că împăratul turcilor „au eșit den Sofiia” și că vin corăbiile sultanului în sus pe Dunăre. Formulele de politețe sunt în slavonă; vestea, în română.

Scrisoarea n-are dată: 29–30 iunie 1521 se deduce din oamenii și evenimentele pomenite în ea.
[Prima propoziție românească a fost o alertă de spionaj](https://mariuscomper.uk/scrisoarea-lui-neacsu/)

Și: [Câmpulung, 1636: prima pisanie românească](https://mariuscomper.uk/prima-pisanie-romana/)

1557–1583 · O tipografie la Brașov

### numai noi

Coresi: vreo 35 de titluri în 26 de ani, zece în română

Diaconul Coresi a pus româna în tipar, mai ales la Brașov: vreo 35 de cărți în 26 de ani, zece dintre ele în română. În prefața Psaltirii din 1570 scrie de ce: „mai toate limbile au cuvântulu lu Dumnezeu în limba lor, numai noi Rumânii n’avămu”.

În Psaltirea Scheiană, a cărei datare se discută, *rost* încă însemna „gură”, iar *codru* „munte”.
[Diaconul care a tipărit o limbă](https://mariuscomper.uk/coresi-diaconul/)

Și: [Când „rost” însemna gură](https://mariuscomper.uk/psaltirea-scheiana/)

## Numele noastre

La sfârșit, cuvintele cu care ne numim pe noi, pe vecini, țara și apele ei.

Cum ne spunem

### român, rumân

lat. *romanus* → rom. *rumân*, *român*; în Țara Românească, *rumân* și „țăran dependent”

Numele nostru vine din *romanus*. În Țara Românească, forma *rumân* a ajuns să însemne și țăranul legat de pământ, iobagul. La 5 august 1746, o adunare de la București a desființat rumânia: rumânii se puteau elibera, gratuit sau pentru zece taleri, dar fără pământ.

Sensul etnic a trăit tot timpul alături de cel social, iar forma cu *o*, *român*, s-a impus ca nume al poporului.
[Cum a ajuns numele românilor să însemne „șerb” — și înapoi](https://mariuscomper.uk/rumanul-rob/)

Cum ne spun alții

### vlah, Wales

germ. **walhaz* „străinul, romanul” → engl. *Wales*, fr. *Wallon*, gr. și sl. *vlah*, magh. *oláh* → *Valahia*

Germanicii îi numeau pe străinii care vorbeau celtică sau latină **walhaz*. Din același cuvânt vin Wales și galezii, Valonia și vlahii, iar de la vlahi, Valahia. E o rudenie de nume, nu una între galezi și români.

O cronică bizantină de la sfârșitul secolului al XI-lea povestește că, în 976, David al Bulgariei a căzut ucis de vlahi.
[Wales și Valahia: același cuvânt la două capete ale Europei](https://mariuscomper.uk/valahul-galez/)

Cum le spunem vecinilor

### neamț

sl. **němъ* „mut” → **němьcь* → rom. *neamț*

Pentru slavi, germanul era omul care nu vorbește, mutul: **němъ*. Noi am luat porecla slavă, *neamț*.

Și invers: termenul germanic pentru „străin”, trecut prin slavă, a ajuns să-i numească pe români înșiși: vlahii.
[De ce le spunem germanilor „nemți”?](https://mariuscomper.uk/neamtul-mut/)

Moldova

### Moldova, Bogdan

*terra Moldauana*, 20 martie 1360; otom. *Boğdan*, după întemeietor; *Eflak ve Bogdan*

Moldova apare prima dată ca *terra Moldauana*, într-un act al cancelariei ungare din 20 martie 1360. Numele vine de la râu; de unde vine numele râului se dispută. Legenda cățelei Molda înecate în râu e poveste de cronică.

Otomanii îi spuneau altfel, după întemeietor: *Boğdan*. Împreună cu Valahia, pe care otomanii o numeau Eflak, făceau *Eflak ve Bogdan*.
[De unde vine numele Moldova — și de ce i se spunea Bogdan?](https://mariuscomper.uk/moldova-bogdan/)

Ardealul

### Ardeal

lat. *terra ultra silvam*, 1075 · magh. *Erdeuelu* „dincolo de pădure” · germ. *Siebenbuergen*, 1296 · slavonă *Ardeliu*, 1432

Transilvania și Erdély spun același lucru: „dincolo de pădure”. Ardealul vine, după etimologia dominantă, din maghiarul Erdély; forma Ardeliu apare într-un act slavon al cancelariei muntene din 1432.

Siebenbürgen înseamnă „șapte cetăți”. Legătura cu șapte orașe apare abia la papa Pius al II-lea, la mijlocul secolului al XV-lea, fără să spună care sunt.
[De unde vin numele Ardeal, Erdély, Transilvania și Siebenbürgen?](https://mariuscomper.uk/ardealul-trei-nume/)

Apele

### Dunăre, Marea Neagră

gr. *Istros* (cursul de jos) · lat. *Danuvius* (cursul de sus) · rom. *Dunăre*, din familia lui *Danuvius*, pe filieră disputată

Grecii au cunoscut întâi cursul de jos, de la mare, și l-au numit Istros. Romanii au venit dinspre Europa Centrală cu Danuvius. Când cele două hărți s-au unit, anticii au aflat că numiseră același fluviu de două ori. În Scrisoarea lui Neacșu, din 1521, Dunărea apare deja de două ori.

Iar Marea Neagră a fost pentru greci, după tradiția antică, întâi „neprimitoare”, *Axeinos*, apoi, din politețe, „primitoare”, *Euxeinos*. Nu e clar de ce e neagră; ideea că negrul ar fi indicat nordul rămâne o ipoteză, nu o etimologie dovedită.
[De ce are Dunărea două nume antice?](https://mariuscomper.uk/dunarea-doua-nume/)

Și: [De ce se numește Marea Neagră «neagră»?](https://mariuscomper.uk/marea-neagra-nordului/)

Și un cântec

### Miorița

cea mai veche notare, pe la 1792–1794; Alecsandri, 1850 și 1866; Fochi, 1964: 930 de documente

Miorița de la școală e varianta lui Alecsandri, tipărită întâi în 1850 și fixată în ediția din 1866, cu 123 de versuri. Adrian Fochi a numărat în 1964 nu mai puțin de 702 variante, 123 de fragmente și 105 informații: 930 de documente. Până în 2005, numărătoarea trecuse de 1.400.

Cea mai veche notare cunoscută e o colindă scrisă pe la 1792–1794, într-o garnizoană din Bistrița-Năsăud.
[Miorița pe care n-ai învățat-o la școală](https://mariuscomper.uk/miorita-variante/)

Și: [Câte vieți are Luceafărul?](https://mariuscomper.uk/luceafarul-variante/)

### Toate drumurile

Pe hartă sunt acum toate cuvintele: ale zilei, ale gramaticii, ale pietrelor vechi și ale numelor.

Ce vezi e harta unei limbi care s-a format la marginea mai multor lumi și a luat din fiecare.

Mâine dimineață o să deschizi geamul, care a fost un pahar persan, și o să pui pe masă o farfurie, care a fost titlul împăratului Chinei.

O să spui „sărut mâna”, cu un verb care însemna „a saluta”, și „noroc”, cu un cuvânt care însemna „ceea ce s-a rostit”. O să-ți bată în piept un suflet latin, iar seara o să-ți fie dor, cu un cuvânt care a însemnat durere.

Limba aceasta n-a făcut-o un dicționar. Au făcut-o ciobani, negustori, călugări, soldați și bunici, care au luat ce le trebuia și au păstrat ce iubeau.

Spune-i azi cuiva drag un cuvânt din ea și povestea lui.

## Mai departe

Toate paginile din ultimele două săptămâni despre limba română și despre istoria României, pe care nu le-a atins ziua de mai sus. Fiecare se citește singură.

### Alte cuvinte

- [De ce calul se trage dintr-o mârțoagă?](https://mariuscomper.uk/calul-martoaga/)Calul românesc vine din latinescul caballus, „gloabă”: cum a bătut un cuvânt de grajd limba lui Cicero în toate limbile romanice…

- [De ce-i spui urs, când rușii îi spun mâncătorul-de-miere?](https://mariuscomper.uk/ursul-pe-nume/)Româna a păstrat latinescul ursus neatins, iar vecinii și-au botezat ursul din nou: medved', bear, Bär, otso.

- [De unde vine „bătrân”? Din latinescul veteranus](https://mariuscomper.uk/batran-veteranul/)„Bătrân” vine din veteranus, adjectivul latin pentru vechi și încercat — soldat, bou, viță-de-vie, sclav.

- [De ce-l ține Dumnezeu pe bogat?](https://mariuscomper.uk/bogatul/)Bogat vine din sl. bogatŭ = bogŭ + -at-: avere, parte, noroc — zeul e o dezvoltare mai târzie.

- [Cum a ajuns țăranul păgân](https://mariuscomper.uk/paganul/)Păgân vine din latinescul paganus, „sătean”; cum a ajuns să însemne necredincios explică două teorii rivale.

- [De ce-i șurub în est și șurup în vest?](https://mariuscomper.uk/surubul/)Șurub vine din germana Schraube — ipoteza zice pe două uși: estul prin polonă și ucraineană, vestul prin maghiară, atestat 1559.

- [De unde vine cuvântul «biserică»? Din latinescul basilica](https://mariuscomper.uk/biserica-basilica/)Românescul „biserică” continuă latinescul basilica — dar istoria cuvântului și istoria clădirii nu merg în linie dreaptă.

- [În ce limbă te rogi, când te rogi românește?](https://mariuscomper.uk/liturghia-poliglota/)Te rogi românește — dar în cuvintele rugăciunii se întâlnesc patru straturi: latină, greacă sosită mai ales prin slavonă, slavă și ebraică sosită pe dublă filieră.

- [Bogdaproste / bodaproste: ce înseamnă și de ce se spune la pomană](https://mariuscomper.uk/bogdaproste/)Formula de mulțumire rostită când primești de pomană, din bulgărescul bog da prosti, „Dumnezeu să ierte”.

- [De la χορός la horă: aproape trei milenii în jurul unui cerc](https://mariuscomper.uk/hora-lui-choros/)Trei istorii care se întâlnesc în horă — cuvântul, cercul, simbolul — de la choros pe scutul lui Ahile prin Balcani, Hora Unirii și horah, până în 1989.

- [Cartea pe care a atins-o fiecare român](https://mariuscomper.uk/abecedarul/)Timp de 41 de ani, toți copiii României au învățat din aceeași carte.

- [Cum a învățat România să citească](https://mariuscomper.uk/haret/)De la 22 la 56 de știutori de carte din 100, județ cu județ, în trei recensăminte.

- [Câte cuvinte are limba română?](https://mariuscomper.uk/cate-cuvinte-are-limba-romana/)65.000 în dicționarul care stabilește ce e corect, 125.000 în tot ce s-a scris vreodată, 175.000 dacă adaugi variantele.

- [Singura hartă romană a Banatului înșiră zece stații. Niciuna nu-și mai spune pe nume.](https://mariuscomper.uk/peutingeriana-dacia/)Tabula Peutingeriana, copia din 1265 a hărții drumurilor Imperiului, păstrează singura rețea rutieră antică a Daciei.

- [Trei turnuri păzeau Dunărea la Svinița. Azi, al treilea doarme sub apă](https://mariuscomper.uk/turnul-din-dunare/)Tricule înseamnă „trei turnuri”.

- [Doina — Cântecul nescris care se inventează pe loc](https://mariuscomper.uk/doina-cantec-nescris/)O doină nu are o melodie fixă: are un schelet de câteva note lungi, pe care cântărețul îl îmbracă altfel de fiecare dată.

### Antichitate

- [Ovidiu la Tomis: exilul poetului și memoria orașului](https://mariuscomper.uk/ovidiu-la-tomis/)Ovidiu, relegat de Augustus la Tomis în anul 8, mort acolo în 17 sau 18.

- [Tăblițele de la Tărtăria: scriere sau semne?](https://mariuscomper.uk/tablitele-de-la-tartaria/)Trei tăblițe de lut de la Tărtăria, fără datare directă.

- [Coiful de la Coțofenești — coiful de aur care a lipsit 14 luni](https://mariuscomper.uk/coiful-cotofenesti/)Coiful getic de la Coțofenești, vechi de circa 2.400 de ani, furat cu explozibil de la Muzeul Drents din Assen în ianuarie 2025 și întors la București în aprilie 2026, cu o adâncitură.

- [Războiul sculptat în piatră: Columna lui Traian (113)](https://mariuscomper.uk/columna-lui-traian/)155 de scene ale războaielor dacice într-o spirală de 190 de metri.

- [Omul care gândește de șapte mii de ani](https://mariuscomper.uk/ganditorul-hamangia/)Gânditorul de la Hamangia și femeia așezată: două statuete de lut ars, vechi de șapte milenii, găsite într-un mormânt de la Cernavodă.

- [Cine au fost grecii care au trăit o mie de ani în România? c. 630 î.Hr. – 1914](https://mariuscomper.uk/histria/)Grecii au trăit o mie de ani în România, din 630 î.Hr.

- [Podul pe care l-a dărâmat Roma: Drobeta, 103–105](https://mariuscomper.uk/podul-lui-traian/)Apolodor leagă Dunărea la Drobeta: 1.135 de metri pe douăzeci de piloni, cel mai lung pod în arc al lumii.

- [Ce NU s-a întâmplat la Sarmizegetusa: pietrele sanctuarelor puse la încercare](https://mariuscomper.uk/sarmizegetusa-mituri/)Cercul de 30 de metri, discul de andezit de 6,98 metri, zece raze: șase afirmații celebre trec prin dosarul săpăturilor, iar calendarul, observatorul și extratereștrii nu rezistă.

- [Ce s-a întâmplat cu Cloșca cu puii de aur? 1837–1956](https://mariuscomper.uk/pietroasa/)Din cele 22 de piese ale tezaurului au rămas doar 12.

### Evul Mediu și domnii

- [Evliya Çelebi în țările române: ce-a numărat și unde-a exagerat](https://mariuscomper.uk/evliya-celebi/)Evliya Çelebi a scris 20.000 de case la Iași și 100.000 de oameni în cetatea Brașovului.

- [Bisericile din cretă ale căror ziduri nimeni nu le poate citi](https://mariuscomper.uk/basarabi-murfatlar/)Lângă Murfatlar, călugării au săpat acum o mie de ani biserici într-un deal de cretă, iar pereții s-au umplut de însemnări în mai multe scrieri.

- [De ce bat clopotele la amiază? Belgrad, 1456](https://mariuscomper.uk/belgrad-1456/)Iulie 1456: Hunedoara și Capistrano țin Belgradul împotriva lui Mehmed al II-lea, iar clopotele de la amiază fuseseră deja poruncite.

- [Decapitat de ziua lui: Constantin Brâncoveanu 1688–1714](https://mariuscomper.uk/brancoveanu-1714/)Hurezi 1697, Mogoșoaia 1702, eșafodul 1714. 26 de ani de zidire și averea care l-a ucis, pe o singură hartă.

- [Cine a plătit Moldova medievală? Drumul genovez (1261–1484)](https://mariuscomper.uk/drumul-genovez/)Două veacuri de vămi de la Liov la Caffa.

- [Horea 1784: răscoală, roată, patentă — Mesteacăn, Deva, Alba Iulia](https://mariuscomper.uk/horea-1784/)Ultimatumul din 11 noiembrie, războiul iernii, roata din 28 februarie și patenta din 2 august 1785: ce-a cerut răscoala, săptămână cu săptămână.

- [Trei coroane, un an: Mihai Viteazul 1593–1601](https://mariuscomper.uk/mihai-viteazul/)Trei coroane cucerite într-un singur an, de Mihai Viteazul.

- [Sfântul care și-a pierdut cea mai mare bătălie: Ștefan cel Mare 1457–1504](https://mariuscomper.uk/stefan-cel-mare/)Un domnitor sfânt care a pierdut și cea mai mare bătălie a lui.

### Secolul XIX

- [Anul 1848: trei țări, o vară — Iași, Blaj, Islaz](https://mariuscomper.uk/anul-1848/)La Iași s-a petiționat domnul, la Blaj s-a adunat națiunea, la Islaz s-a proclamat o țară nouă: 35, 16 și 22 de puncte față în față, pe o singură hartă.

- [Cum a așteptat imnul nostru 142 de ani? 1848–1990](https://mariuscomper.uk/imnul-1848/)«Un răsunet» la Brașov în iunie 1848, șase imnuri oficiale, două interdicții și 24 ianuarie 1990: cântecul care a așteptat 142 de ani.

- [A cui a fost revoluția de la 1821? Tudor împotriva Eteriei](https://mariuscomper.uk/tudor-1821/)O revoluție din 1821, de la Padeș la București, în cinci luni.

- [Ziua în care 250.000 de oameni au încetat să fie proprietate](https://mariuscomper.uk/dezrobirea-1856/)Licitația de la Heleșteni cu 349 de suflete, legile din decembrie 1855 și februarie 1856 și registrul de despăgubiri: 10, 8 sau 4 galbeni sufletul, plătiți din dările celor eliberați.

- [Cine le-a dat pământ țăranilor? 1864](https://mariuscomper.uk/improprietarirea-1864/)Lovitura de la 2 mai, plebiscitul și legea rurală din august: 406.429 de clăcași împroprietăriți pe categorii de boi — fruntași, mijlocași, codași — cu răscumpărare până în 1884.

- [A fost România inventată la Paris? Tratatul din 1856](https://mariuscomper.uk/paris-1856/)Articolele care au desfăcut un protectorat și au pornit unirea.

- [Ce-a câștigat de fapt Plevna? 1877–1878](https://mariuscomper.uk/plevna-1877/)Mai 1877, Grivița 30 august, depeșele lui MacGahan, Berlin 13 iulie 1878: mecanismul din spatele sloganului independenței.

- [Procesul care a condamnat un imperiu: Memorandumul 1892](https://mariuscomper.uk/memorandul-1892/)300 de delegați la Viena, un plic nedeschis, 14 condamnări la Cluj: petiția care a pierdut în instanță și a câștigat în presa Europei.

- [Falansterul de la Scăieni: utopia lui Teodor Diamant, 1835–1836](https://mariuscomper.uk/falansterul-scaieni/)În 1835, pe o moșie din Țara Românească, zeci de oameni au încercat să trăiască după teoria franceză a lui Charles Fourier.

- [Coroana turnată dintr-un tun: oțelul Plevnei, 1877–2016](https://mariuscomper.uk/coroana-de-otel/)Un tun otoman luat la Plevna ajunge coroana de 1.115 grame a regilor: 1881, Alba Iulia 1922, tezaurul de azi.

- [Primul oraș electric? Timișoara, 12 noiembrie 1884](https://mariuscomper.uk/timisoara-1884/)731 de lămpi cu incandescență, 59 de kilometri de cablu și compania Brush din Viena: noaptea de 12 noiembrie 1884 și asteriscul de pe «primul oraș electric din Europa».

- [Noaptea în care a plecat Cuza: 11 februarie 1866](https://mariuscomper.uk/noaptea-lui-cuza/)Opt ofițeri au intrat în palat la ora 5, iar Cuza a abdicat.

- [Călătoriile europene ale lui Dinicu Golescu, 1824–1826](https://mariuscomper.uk/dinicu-golescu/)Felinare toată noaptea la Viena, țărani care citesc ziare în Elveția și, acasă, oameni ținuți în soare cu o bârnă pe burtă pentru bir.

### Secolul XX

- [Cum au unit 1.228 de delegați o țară într-o zi](https://mariuscomper.uk/alba-iulia-1918/)1 decembrie 1918: 1.228 de credenționale, Rezoluțiunea în nouă articole și peste 100.000 de oameni în frig.

- [Decembrie 1989: douăsprezece zile, de la Timișoara la Târgoviște](https://mariuscomper.uk/decembrie-1989/ro/)15 decembrie: priveghiul de la parohia din Timișoara; 25 decembrie: plutonul din cazarma Târgoviște.

- [„Pe aici nu se trece”: Mărășești, 1917](https://mariuscomper.uk/marasesti-1917/)Mărăști, Mărășești, Oituz — vara lui 1917 pe o singură hartă, zi cu zi.

- [Foametea fără monument](https://mariuscomper.uk/foametea-din-1947/)Primăvara 1947: o rație de 250 de grame de pâine, trenuri păzite de jandarmi și o foamete fără număr al morților.

- [Noaptea în care a căzut Bucureștiul](https://mariuscomper.uk/cutremurul-din-1977/)4 martie 1977, ora 21:22: 56 de secunde, 32 de clădiri căzute, 1.578 de morți.

- [Nadia: de la primul 10 la șapte](https://mariuscomper.uk/nadia-zece/ro/)Montréal 1976: Nadia Comăneci, 14 ani, prima notă de 10 din istoria gimnasticii olimpice — tabela nu putea arăta 10,00, arăta 1,00.

- [Treizeci de centimetri de cianură](https://mariuscomper.uk/cianura-de-la-baia-mare/)În noaptea de 30 ianuarie 2000, digul iazului Aurul s-a rupt și unda de cianură a pornit pe 2.000 de kilometri de râuri.

- [Cernobîl deasupra României](https://mariuscomper.uk/cernobil-deasupra-romaniei/)Între 29 aprilie și 27 mai 1986, norul de la Cernobîl a stat deasupra României.

- [Cum s-a negociat granița cu Ungaria?](https://mariuscomper.uk/trianon-1920/)Granița cu Ungaria s-a negociat timp de un an și jumătate.

- [Votul femeilor care a durat 30 de ani](https://mariuscomper.uk/votul-femeilor/)Votul femeilor a fost promis în 1918 și dat abia în 1946.

- [Metroul construit fără voia Moscovei](https://mariuscomper.uk/metroul-din-bucuresti/)În 1952, consilierii sovietici au respins metroul Bucureștiului ca «aspirație prematură».

- [Canalul săpat de două ori](https://mariuscomper.uk/canalul-dunare-marea-neagra/)Canalul Dunăre–Marea Neagră a fost săpat de două ori, din 1949.

- [Toată țara s-a mutat la Iași](https://mariuscomper.uk/refugiul-de-la-iasi/)Decembrie 1916: capitala se mută la Iași, orașul crește de la 70.000 la peste 300.000, iar tifosul face peste 300.000 de morți în Moldova.

- [1 noiembrie 1928, ora 17 — prima emisiune](https://mariuscomper.uk/prima-emisiune-radio/)Joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17: „Atenție! Aici Radio București.”

### Oameni

- [Dimitrie Cantemir: prințul care a scris muzica turcilor (1673–1723)](https://mariuscomper.uk/cantemir/)Domn doar un an, apoi exilat în Rusia după Stănilești.

- [Szathmari, printre primii fotografi de război: Dunărea, 1854](https://mariuscomper.uk/carol-szathmari/)În primăvara lui 1854, Carol Popp de Szathmari fotografia ambele armate pe Dunăre, cu aproape un an înaintea lui Fenton: albumul de la Paris, carul obscur și imaginile păstrate.

- [Douăsprezece minute care au făcut un compozitor](https://mariuscomper.uk/enescu-rapsodia/)Rapsodia română nr. 1 de Enescu: cele opt melodii de taraf în ordinea intrării, premiera din 23 februarie 1903 și umbra unui opus din treizeci și trei.

- [Ion Mincu: Casa Lahovari, început al stilului neoromânesc](https://mariuscomper.uk/ion-mincu/)Casa Lahovari din 1886 a pornit stilul neoromânesc, prin Ion Mincu.

- [Maria Tănase (1913–1963): viața, cântecele, interdicția](https://mariuscomper.uk/maria-tanase/)De la Cărăbuș la New York 1939 și interdicția din 1940: viața Mariei Tănase în 12 opriri și 12 cântece, cu anii atribuiți de discografia citată.

- [Nicolae Milescu (Spătarul) în China: solia rusă la împăratul Kangxi, 1675–1678](https://mariuscomper.uk/milescu-in-china/)Nicolae Milescu a traversat Siberia și a ajuns la Beijing în 1676.

- [Dirijorul care a refuzat discul — Sergiu Celibidache](https://mariuscomper.uk/sergiu-celibidache/)Sergiu Celibidache a condus Filarmonica din Berlin la 33 de ani, iar după câteva înregistrări comerciale timpurii a refuzat în mare parte studioul și discul — acceptând însă radioul.

- [Smaranda Brăescu: record omologat 6.929 m, apoi un nume fals](https://mariuscomper.uk/smaranda-braescu/)Record de altitudine omologat la 6.929 metri, apoi un nume fals.

- [Condeiul fără sfârșit al lui Petrache Poenaru, Paris 1827](https://mariuscomper.uk/poenaru-1827/)Dosarul 3.208, 25 mai 1827: certificatul, planșa și mecanismul condeiului cu pană de lebădă, rând cu rând.

- [Un român, o corabie și prima iarnă din Antarctica: Racoviță și Belgica (1897–1899)](https://mariuscomper.uk/racovita-belgica/)Treisprezece luni prinși în banchiza antarctică.

- [Cum a învățat România să zboare? Vuia, Vlaicu și Coandă](https://mariuscomper.uk/trei-zburatori/)Saltul de la Montesson, zborurile de la Cotroceni și mașina fără elice de la Salon.

- [Cum a ajuns Vlad Țepeș primul ticălos tipărit al Europei: 1462–1897](https://mariuscomper.uk/vlad-tepes/)Atacul de noapte din 1462, pamfletele germane din 1488, povestea rusă și cronicile otomane.

- [De ce a mers un cioban pe jos la Roma? 1849–1911](https://mariuscomper.uk/badea-cartan/)Cârțișoara 1849, Roma 1896, Sinaia 1911: ciobanul care a cărat o bibliotecă peste munți, apoi a mers 43 de zile pe jos la Columna lui Traian.

- [A zis-o Caragiale sau un ministru? 1852–1912](https://mariuscomper.uk/caragiale/)Scrisoarea din 1884, la 158 de zile după revizuirea reală.

### Locuri și natură

- [„Bătrânul Carpaților” are 900 de ani în ziare și vreo 560 după datarea cu radiocarbon.](https://mariuscomper.uk/cei-mai-batrani-arbori/)„Bătrânul Carpaților” are 900 de ani în ziare și vreo 560 după datarea cu radiocarbon.

- [Cele mai adânci lacuri naturale din România](https://mariuscomper.uk/cele-mai-adanci-lacuri-romania/)Zănoaga conduce clasamentul celor mai adânci 16 lacuri naturale din România, cu aproximativ 29 de metri.

- [Cele mai adânci peșteri din România](https://mariuscomper.uk/cele-mai-adanci-pesteri-romania/)Avenul de sub Vârful Grind conduce clasamentul după denivelare, cu 815 metri.

- [Cele mai înalte cascade din România](https://mariuscomper.uk/cele-mai-inalte-cascade-romania/)Compară înălțimea totală, treapta cea mai mare și căderea liberă pentru cascadele cu cele mai mari valori raportate, cu sursele și incertitudinile fiecărei măsurători.

- [Cheile și defileele României, după lungime](https://mariuscomper.uk/chei-defilee-romania/)Compară lungimea totală și sectorul spectaculos pentru 16 chei și defilee din România.

- [România are 11 situri UNESCO. Pe hartă sunt 323 de locuri.](https://mariuscomper.uk/harta-unesco/)Harta patrimoniului mondial UNESCO din România reunește toate cele 11 situri și cele 323 de locuri ale lor, cu anul înscrierii, criteriile, suprafața și starea de conservare.

- [Toată pădurea virgină catalogată în România e mai mică decât Bucureștiul](https://mariuscomper.uk/paduri-virgine/)Harta celor 448 de păduri virgine și cvasivirgine din catalogul național, cu cele opt componente românești UNESCO, evoluția catalogului din 2016 și protecția prevăzută de Codul silvic.

- [Întoarcerea zimbrilor](https://mariuscomper.uk/zimbrii-din-carpati/)Ultimii zimbri din România au fost uciși în 1790, iar ultimul zimbru sălbatic din lume, în 1927.

### Obiceiuri și cântec

- [Oțetul din borcan nu e o invenție modernă](https://mariuscomper.uk/atlasul-muraturii/)La București se puneau castraveți în oțet încă din 1865.

- [Oul care se citește](https://mariuscomper.uk/oua-incondeiate/)Ouăle românești de Paști ca alfabet vizual: calea rătăcită, hora, crucea Paștelui.

- [Pufuleții au devenit «tradiționali» în doar 27 de ani](https://mariuscomper.uk/pufuleti/)În 1971, pufuleții erau prezentați ca un sortiment nou, cu brânză pecorino.

- [Scoarța care se citește](https://mariuscomper.uk/scoarta/)Opt motive vechi pe scoarțele românești: romburi-pâini, dinți de lup.

- [Dincolo de Dracula: atlasul strigoilor — practici românești în afara genealogiei stokeriene](https://mariuscomper.uk/strigoi-atlas/)19 practici de apărare împotriva strigoilor, dincolo de mitul Dracula.

- [Calendarul popular: Mărțișor, Dragobete și Sânziene](https://mariuscomper.uk/calendar-popular/)Șase datini vechi: șnurul roșu-alb, focurile de Sânziene și altele.

- [Cimitirul Vesel decodat: ce spun crucile colorate de la Săpânța](https://mariuscomper.uk/cimitirul-vesel/)Nouă cruci de la Săpânța, decodate cuvânt cu cuvânt.

## Cum s-a făcut

Fiecare cuvânt de aici are o pagină proprie pe mariuscomper.uk, cu dicționarele și textele citate acolo: DEX, DER, MDA2, DELR, Vasmer, TDK, Steingass și altele. Textul acesta rezumă ce spun acele pagini. Când sursele spun „probabil”, „disputat” sau „necunoscut”, păstrăm aceleași rezerve.

Punctele de pe hartă marchează regiunea în care se vorbea fiecare limbă, nu locul exact al împrumutului, iar arcele arată ordinea etapelor, nu drumuri parcurse pe teren. Liniile punctate sunt etimologii disputate sau refăcute de lingviști. Formele cu steluță, ca **banki*-, nu apar în niciun text: sunt refăcute. Conturul uscatului și al râurilor vine din Natural Earth, domeniu public.

[Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · 26 septembrie 2026O zi în cuvinte[Textul simplu](https://mariuscomper.uk/o-zi-in-cuvinte//o-zi-in-cuvinte/index.md)