Râul Olt · altitudine Copernicus · Landsat

Râul în trepte

Pe cursul lui cartografiat de 619 km, Oltul coboară 878 m, de la 896 m la 18 m. Astăzi, 27 de baraje îl împart într-un lanț de lacuri de acumulare. Derulează ca să cobori pe râu.

Primii kilometri

În primii 250 km Oltul coboară cam 458 m. Pe acest sector nu se află niciun baraj din lanț, așa că linia arată suprafața râului așa cum este reprezentată în modelul Copernicus.

Prin Carpați

De la Avrig la Turnu, Oltul traversează Carpații Meridionali, în parte prin defileul Oltului, și coboară 106 m pe 71 km. Aici sunt treptele cele mai noi: Cornetu în 2001–2002, Robești în 2012, Racovița în 2019. Alte două centrale, Lotrioara și Câineni, erau încă nefinalizate în 2026.

Înapoi în 1970

Fiecare treaptă din profil este un lac de acumulare. Ne întoarcem în 1970, apoi mergem înainte. Fiecare lac se ridică în anul în care a intrat în funcțiune centrala lui (tabelele INHGA; Hidroelectrica pentru cele mai noi trei).

13 de baraje în nouă ani

Între 1974 și 1982 au apărut 13 baraje, de la Turnu la Slatina. În aval de Cozia, râul a devenit un lanț de lacuri, cu diferențe de nivel de 10–24 m între ele. Imaginile Landsat există din 1972 și permit urmărirea formării unora dintre aceste lacuri.

Al doilea val, 1986–1996

Pe Oltul inferior au apărut încă cinci trepte, de la Ipotești în 1986 până la Izbiceni în 1996, iar în amonte râul a fost barat la Voila, Viștea, Arpașu, Scoreiu și Avrig.

Ultimele trepte

La Cornetu centrala a intrat în funcțiune în 2001–2002, la Robești în 2012, la Racovița în 2019. Între Voila și Izbiceni, căderile documentate însumează 369 m, dintr-o cădere totală de 394 m; în model, treptele însumează 308 m.

27 de trepte

Derulează mai departe ca să afli lacul cel mai apropiat de tine și care numere am putut verifica și care nu.

DERULEAZĂ

Lacul tău

Care e lacul cel mai apropiat de tine?

Scrie numele unui oraș sau al unei comune aflate la cel mult 25 km de râu. Afli care este lacul cel mai apropiat, anul punerii în funcțiune a centralei, căderea amenajată și suprafața apei în imaginile Landsat din 2025.

Oraș sau comună

Ce am verificat

Poate un model de altitudine din satelit să vadă treptele?

În mare parte, dar dă valori mai mici. Pentru 26 din cele 27 de baraje am măsurat în modelul de altitudine Copernicus diferența dintre suprafața lacului și râul de sub baraj și am comparat-o cu căderea indicată în tabelul INHGA. Diferența mediană este 1,5 m, la 16 din 26 diferența e de cel mult 2 m, iar 16 sunt citite cu peste 1 m mai jos. Racovița lipsește: modelul e din 2011–2015 aproximativ, iar barajul din 2019, deci treapta nu e în el. Linia întreruptă marchează egalitatea dintre valoarea măsurată și cea documentată. Căderile documentate însumează 369 m, treptele din model 308 m.

De unde vine fiecare număr

Ani și înălțimi, baraj cu baraj

27 de baraje pe Olt, de la Voila la Izbiceni. Anul și căderea vin din tabelele INHGA (Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor); înălțimea barajului și volumul vin din lista din 2023 a A.B.A. Olt, administrația bazinală. Acolo unde Global Dam Watch dă alt an, apare în coloana lui. 13 din cele 17 baraje din Global Dam Watch au același an; pentru 17 diferența este de cel mult un an.

Baraj	km de la izvor	An	An GDW	Umplere (Landsat)	Cădere m (INHGA)	Treaptă m (DEM)	Baraj m (A.B.A.)	Apă km²
Voila	301	1989	1988	1989	10	7	21	1,6
Viștea	310	1989	1989	1990	10	4,5	21	1,8
Arpașu	324	1991	1990	1991	10	8,5	22	2,6
Scoreiu	332	1992	1992	1993	10	5	22	2,0
Avrig	343	1996	1996	1997	10	10	22,5	3,1
Racovița	354	2019	–	2015	13,5	2	21,5	3,4
Robești	385	2012	–	–	12	7,5	21,5	1,6
Cornetu	394	2002	–	–	12	10,5	22,5	1,4
Gura Lotrului	403	1986	–	1984	12	9,5	25	1,3
Turnu	414	1982	–	–	24	22,5	44	1,2
Călimănești	418	1981	1981	–	14,5	13	28,5	0,8
Dăești	427	1976	1976	–	13,5	11	27,6	2,1
Râmnicu Vâlcea	435	1974	1974	–	16,5	14,5	35,6	3,4
Râureni	442	1977	–	–	18	14,5	29	2,6
Govora	451	1975	1975	–	15,5	12	26	3,7
Băbeni	463	1978	1978	1979	14	14	32,8	8,1
Ionești	469	1978	1978	1979	14	13	35,4	4,2
Zăvideni	479	1979	1979	1981	14	14	30,5	10,7
Drăgășani	490	1980	1980	1981	16	16	31,5	12,5
Strejești	507	1979	1978	1979	18	16,5	33	23,7
Arcești	517	1980	1980	1981	14	14	30,5	9,3
Slatina	525	1981	1980	1980	10	9,5	24	6,4
Ipotești	540	1986	1986	1987	13,5	13	31,5	15,9
Drăgănești-Olt	553	1987	–	1988	13,5	14	29,5	12,1
Frunzaru	570	1988	–	1992	13,5	13,5	29,5	15,5
Rusănești	585	1989	–	1991	13,5	8	29,5	12,5
Izbiceni	599	1996	–	1997	13,5	10	31,5	10,1

Verificarea 1 · baraje: îndeplinită parțial

Am stabilit criteriul înainte de a construi pagina: fiecare baraj trebuie să aibă un an și o cădere dintr-o singură sursă. Nicio sursă nu le oferă pe amândouă pentru toate barajele. Lista A.B.A. Olt din 2023 numește barajele și dă înălțimea și volumul, dar nu și anul. Tabelele INHGA dau și anul, și căderea, pentru 25 din cele 27 de baraje; pentru celelalte 2 (Racovița, Robești) tabelul INHGA le arată «în execuție» și am luat anul din raportul de mediu Hidroelectrica din 2026. Tabelul INHGA nu l-am consultat direct: numerele lui vin dintr-o transcriere a unei copii, iar căderile sunt verificate doar de modelul de altitudine de mai sus. Anii au fost confrontați cu o a doua sursă (Hidroelectrica și planuri județene): diferă cu mai mult de un an la patru baraje (notate în fișa lacului), iar la Gura Lotrului a doua sursă n-a putut fi deschisă.

Verificarea 2 · sate scufundate: neîndeplinită

Ne trebuiau cel puțin cinci sate scufundate, fiecare identificat pe o hartă sau într-o lucrare de istorie dinaintea inundării și legat de un lac printr-un al doilea document. N-am găsit niciunul. Am făcut două căutări independente (istorii locale, paginile localităților, presă) și am citit paginile Wikipedia ale celor peste 30 de comune de pe mal, și am găsit doar aceste urme: Robeștiul a rămas pe loc când s-a construit centrala; Râul Vadului și Priloagele au fost propuse în 1978 pentru strămutare, fiindcă ar fi fost inundate de un lac de acumulare mai mare, care nu s-a mai făcut; la Mândra au fost inundate terenuri, iar documentele găsite nu arată locuințe inundate. Un nume de pe o hartă veche nu dovedește că satul e sub lac, așa că pagina nu numește niciun sat scufundat.

Unde se poate căuta mai departe: arhivele județene din Vâlcea și Olt (Arhivele Naționale), foile celei de-a treia ridicări topografice militare austriece (1869–87, pe Arcanum) și monografiile comunelor de pe mal.

Cum s-a măsurat

Metoda pe scurt

Profilul se obține prin eșantionarea modelului de altitudine Copernicus GLO-30 (suprafața din jurul anilor 2011–2015) la fiecare 100 m de-a lungul traseului Oltului din OpenStreetMap, cu cea mai mică valoare pe 120 m de o parte și de alta. Linia are 619 km; începe la 896 m. Fiindcă modelul e de după majoritatea barajelor, lacurile sunt deja în el: treptele plate sunt reale, cu excepția Racoviței.
Linia râului dinainte de fiecare baraj nu este măsurată: e trasată drept, de la capătul lacului până la piciorul barajului. Apa de sub suprafața lacului e umbrită până la acea linie, iar fundul ei e o estimare trasată, nu o măsurătoare. Pagina marchează linia ca întreruptă și spune pe ecran că este trasată.
Banda și hărțile lacurilor vin din Landsat 1–9 (Planetary Computer): imagini ale senzorului MSS pentru 1972–83 și ale senzorilor TM, ETM+ și OLI pentru 1984–2025, din iunie până în octombrie, până la șase imagini fără nori pe an. Un pixel este clasificat ca apă când indicele de apă (NDWI pentru MSS, MNDWI după) e peste zero. Harta arată anul în care fiecare pixel a devenit apă și a rămas apă, admițând un an fără apă.
Pentru cele 13 baraje puse în funcțiune înainte de 1984 înregistrarea din satelit e scurtă: imaginile Landsat 1–3 încep în 1972, iar imagini de vară limpezi există din 1975. Unde un lac e deja plin la prima imagine limpede, pagina spune asta și nu arată umplere.
Anul de umplere văzut de Landsat diferă de anul documentat cu o mediană de 1,0 ani, la cele 19 lacuri la care satelitul a văzut umplerea. Anul punerii în funcțiune a centralei și anul în care satelitul vede lacul plin sunt evenimente diferite.

Surse

INHGA, Bazinul hidrografic Olt, tabelele centralelor (an, cădere, MW).
A.B.A. Olt, Planul de management al riscului la inundații, ciclul II (octombrie 2023), Anexa 4a: înălțimea barajelor și volumul.
Global Dam Watch v1.0 (GDW), suprafețele lacurilor și un al doilea an pentru 17 baraje.
Hidroelectrica, raport de mediu pentru amenajarea Cornetu–Avrig (martie 2026): anii pentru Cornetu, Robești, Racovița.
Copernicus GLO-30 DEM (ESA/Copernicus). Colaboratorii OpenStreetMap (ODbL), linia râului. Landsat Collection 2 (USGS/NASA) prin Microsoft Planetary Computer. Limitele UAT 2025.