# Ce căuta Orient Expressul în România?

*Paris–Istanbul, 1883 – 2009*

În 1882 un tren de probă a mers 2.000 km de la Paris la Viena; în 1883 Expressul a înaintat până la Giurgiu și feriboturile dunărene. Timp de 126 de ani numele a traversat România – până când orarele au capitulat în 2009.

Marius Comper · 18 septembrie 2026

## De la Paris la Istanbul, în trei feluri

La 5 iunie 1883 primul Express d'Orient a plecat din Paris spre Viena; până în octombrie a ajuns la Giurgiu, iar până în 1889 mergea direct la Constantinopol. În 1919 ruta Simplon a redesenat harta la sud de Alpi – iar în 1977 Istanbulul a văzut ultimul tren direct.

Mai jos, Expressul în patru capitole – primul tren, directul, Simplonul și ce a rămas. Traseele de pe hartă sunt reprezentative, duse prin locurile verificate ale poveștii.

## I. Primul

*1882 – 1883 · 1882–1883, proba*

- Proba: 10 octombrie 1882, Paris–Viena
- Premiera: 5 iunie 1883
- Giurgiu: 4 octombrie 1883

Georges Nagelmackers, fiu de bancher belgian, văzuse vagoanele Pullman în America și le voia în Europa. La 10 octombrie 1882, puțin după șase și jumătate seara, Trenul său Éclair de luxe a plecat din Paris spre Viena: 2.000 de kilometri de cursă de probă cu invitați, șapte vagoane, 101 tone – și un prim meniu cu stridii, calcan, vânat și budincă de ciocolată.

Proba a reușit. La 5 iunie 1883 primul Express d'Orient a plecat din Paris spre Viena prin München; la 4 octombrie a înaintat până la Giurgiu, pe Dunăre. Acolo calea ferată se sfârșea: pasagerii treceau cu feribotul la Ruse, luau alt tren spre Varna și se îmbarcau pe un pachebot Lloyd austriac spre Constantinopol – la 83 de ore și 30 de minute după plecarea din Paris.

Doar traversarea românească măsura 2.627 de kilometri de cale ferată: Szeged, Jimbolia, Timișoara, Caransebeș, Vârciorova, Craiova, Piatra Olt, Pitești, București, Giurgiu, Smârda. Timp de doi ani România n-a fost o oprire a Orient Expressului – ci mai bine de jumătate din călătorie.

**1882 – 1883:**

- Paris, 10 octombrie 1882: trenul de probă pleacă la 18:30
- 5 iunie 1883: primul Express d'Orient, Paris–Viena
- 4 octombrie 1883: capătul se mută la Giurgiu

**Între timp** Viena a rămas capăt patru luni; orarul românesc a început abia în octombrie.

## II. Directul

*1889 – 1914 · 1889–1914, fără feribot*

- Belgrad: din 1885, via Niș–Plovdiv
- Directul: 1 iunie 1889, Paris–Constantinopol
- Numele: Orient Express, din 1891

Feriboturile erau lente, așa că în 1885 s-a deschis o rută nouă la sud de Dunăre: Viena–Belgrad–Niș pe calea ferată, diligența până la Plovdiv, iar calea ferată până la Istanbul. Apoi golurile s-au închis unul câte unul, iar la 1 iunie 1889 primul tren direct a plecat din Gare de l'Est spre Constantinopol – fără feribot, fără diligență, un singur tren. În 1891 a fost redenumit oficial Orient Express.

România a rămas pe hartă altfel. După podurile lui Anghel Saligny peste Dunăre, la Fetești–Cernavodă, traseul s-a prelungit până la Constanța, unde așteptau vapoarele Serviciului Maritim Român – piciorul maritim s-a mutat de la Varna în portul românesc.

Un sfert de veac trenul direct a circulat neîntrerupt, vagoanele roșu-aurii Wagon-Lits devenind simbolul liniei. Apoi, în 1914, războiul a oprit totul; tunelul Simplon, săpat prin Alpi între timp, avea să redeseneze harta.

**1889 – 1914:**

- 1 iunie 1889: primul Paris–Constantinopol direct
- 1891: Express d'Orient devine Orient Express
- Constanța: podurile lui Saligny mută piciorul maritim

**Între timp** Capătul răsăritean era Sirkeci, la Cornul de Aur; feriboturile de alături traversau spre Haydarpașa, capătul liniilor asiatice.

## III. Simplonul

*1919 – 1977 · 1919–1977, apogeul*

- Ocolul: Paris 1919: fără Germania–Austria–Ungaria
- Apogeul: anii 1930: trei servicii
- Ultimul Istanbul: 19 mai 1977

Conferința de Pace din 1919 a desenat ruta nouă ocolind puterile învinse – fără Germania, Austria și Ungaria. Prin tunelul Simplon, Milano, Veneția și Trieste, Simplon Orient Express ajungea la Istanbul; Austria a trebuit să-l accepte prin Tratatul de la Saint-Germain. Bucureștiul și-a păstrat o grupă de vagoane de dormit, desprinsă din trenul principal la Vinkovci.

Anii 1930 au fost apogeul: trei servicii paralele – clasicul Orient Express, Simplonul și Arlbergul via Zürich și Innsbruck spre Budapesta, cu vagoane de dormit mai departe spre București și Atena. Capete încoronate, diplomați și oameni de afaceri umpleau vagoanele-restaurant; Agatha Christie și-a plasat Crima din Orient Express în serviciul de Simplon.

Războiul a rupt iar ritmul – München–București a mers până în mai 1940, Lausanne–Istanbul până în aprilie 1941 – iar Cortina de Fier l-a subțiat după 1945, căile comuniste înlocuind vagoanele Wagon-Lits cu ale lor. În 1962 Direct Orient Express a preluat numele; ultima cursă Paris–Istanbul a plecat la 19 mai 1977.

**1919 – 1977:**

- 1919: ruta Simplon ocolește puterile învinse
- Anii 1930: trei servicii la apogeu
- 19 mai 1977: ultima cursă Paris–Istanbul

**Între timp** În 1940 grupa de dormit București a fost suprimată pe măsură ce războiul se apropia.

## IV. Urma

*1977 – 2026 · 1977–2026, ce a rămas*

- București: Paris–București până în 1991
- Viena: doar până în 2001, Parisul până în 2007
- Sfârșitul: 10–11 decembrie 2009

Istanbulul a pierdut trenul în 1977, dar Bucureștiul l-a păstrat: Orient Expressul a circulat Paris–București via Viena și Budapesta până în 1991, deși vagonul de dormit direct a ținut doar până în 1982, și doar sezonier. În verile lui 1999 și 2000 un dormitor CFR a mers de două ori pe săptămână de la București la Paris – ultimul capitol românesc.

Retragerea a continuat: Viena în 2001, ultima plecare din Paris la 8 iunie 2007, apoi Strasbourg–Viena fără istoricele numere 262/263. Ultimele trenuri au mers pe 10 și 11 decembrie 2009 – orarele au scos numele zile mai târziu, victimă, cum au spus necrologurile, a trenurilor de mare viteză și a companiilor low-cost.

Numele a refuzat să moară. Din 1982 Venice Simplon-Orient-Express plimbă vagoane restaurate din anii 1920 de la Paris la Istanbul – via Brenner, nu prin tunelul Simplon – iar Accor, care a cumpărat jumătate de marcă în 2017, își plănuiește cursele Paris–Istanbul pentru sfârșitul lui 2026. Feribotul de la Giurgiu din 1883 a dispărut de mult: din 20 iunie 1954 Podul Prieteniei duce șinele peste Dunăre.

**Ce a rămas:**

- Paris–București până în 1991, ultimul capitol românesc
- 10–11 decembrie 2009: ultimele trenuri
- Sfârșitul lui 2026: renașterea Accor Paris–Istanbul

**Între timp** Biletele în trenul de lux reînviat pornesc de la peste 3.000 de dolari de persoană – nostalgia, la prețul respectiv.

## Testul Expressului

Patru întrebări despre probă, despre feribot, despre ocol și despre București. Alege, apoi verifică cu sursele.

1. **Proba.** Trenul de probă din octombrie 1882 a mers: *Paris–Viena: 2.000 km cu invitați. Cei 2.627 km au venit în 1883, cu prelungirea la Giurgiu.*
2. **Feribotul.** În 1883 pasagerii treceau Giurgiu–Ruse cu: *Feribotul: podul s-a deschis abia la 20 iunie 1954. În 1883 calea ferată se sfârșea pur și simplu la fluviu.*
3. **Ocolul.** Ruta Simplon din 1919 ocolea: *Puterile învinse: fără Germania, Austria și Ungaria – condiție scrisă la Conferința de Pace de la Paris.*
4. **București.** Vagonul de dormit direct Paris–București a circulat până în: *1982, și doar sezonier: după aceea drumul Paris–București a însemnat schimbarea vagoanelor până în 1991.*

## Șapte planșe ale Expressului

Șapte imagini, în ordinea poveștii: capătul parizian, vagoanele, Bucureștiul, podul, tunelul, personalul, Sirkeci.

### Planșa c.1870: Capătul parizian

- Gare de l'Est la sfârșitul secolului XIX, într-o planșă stereoscopică.
- Orice Orient Express a plecat de aici, primul la 5 iunie 1883.
- Trenul de probă a plecat la 10 octombrie 1882, puțin după 18:30.

### Planșa 1902: Vagonul-restaurant

- Vagonul-restaurant Wagon-Lits nr. 681, fotografiat în 1902.
- Meniul probei din 1882: stridii, calcan, vânat, budincă de ciocolată.
- Vagoanele-restaurant au făcut reputația liniei în anii 1930.

### Planșa 1872: Poarta Bucureștiului

- Gara de Nord la inaugurare, 25 septembrie 1872.
- Fotografiată de Carol Szathmari pentru Muzeul CFR.
- Expressul a trecut pe aici din octombrie 1883.

### Planșa 2007: Podul lui Saligny

- Vechiul pod Saligny la Cernavodă, fotografiat în 2007.
- După Fetești–Cernavodă traseul a ajuns la Constanța.
- Vapoarele Serviciului Maritim Român așteptau acolo.

### Planșa c.1900: Prin Alpi

- Portalul nordic al tunelului Simplon, la Brig, în construcție în jurul anului 1900.
- Vreo 20 km lungime; ruta sudică s-a deschis în 1919.
- Conferința de Pace l-a desenat pe lângă puterile învinse.

### Planșa 1938: Personalul

- Personal Wagon-Lits în fața unui vagon al companiei în 1938.
- Leii CIWL pe vagonul din spate.
- Trei servicii mergeau în paralel în acel deceniu.

### Planșa 2024: Capătul de la Cornul de Aur

- Gara Sirkeci din Istanbul, fotografiată în 2024.
- Capătul răsăritean de la primul direct din 1889.
- Feriboturile de alături traversau spre Haydarpașa, capătul liniilor asiatice.

Fotografii via Wikimedia Commons (domeniu public, CC0 sau CC BY-SA cu atribuire). Datele sunt ale planșelor.

## Expressul în șase numere

Fiecare număr de mai jos vine din istoriile citate. Anii sunt coloana liniei, 1882–2009.

- **1.882** – trenul de probă merge
- **1.883** – primul Express d'Orient
- **1.889** – primul direct spre Constantinopol
- **1.919** – se deschide ruta Simplon
- **1.977** – ultima cursă Paris–Istanbul
- **2.009** – ultimele trenuri merg

## Trei lucruri pe care lumea le greșește

### Orient Expressul a fost un singur tren

Fals: la apogeul anilor 1930 trei servicii mergeau în paralel – clasicul Orient Express, Simplon Orient Express și Arlberg Orient Express – plus dormitoare Calais–Paris la capătul celălalt.

### A mers la Istanbul până în 2009

Fals: ultima cursă Paris–Istanbul a plecat la 19 mai 1977. Numele a supraviețuit până în decembrie 2009, dar pe picioare tot mai scurte – București, Budapesta, Viena, Strasbourg.

### Trenul reînviat urmează ruta Simplon

Fals: Venice Simplon-Orient-Express merge Paris–Istanbul via Brenner, nu prin tunelul Simplon – numele a păstrat romantismul, nu geografia.

## Surse și metode

Povestea urmează istoriile Orient Expressului (engleză și română) și istoria podului peste Dunăre; datele din 1977 și 2009 sunt ultimele curse din orare. Toate cele opt imagini sunt domeniu public, CC0 sau CC BY-SA cu atribuire, via Wikimedia Commons.

Datele de zi sunt peste tot pe stil nou; orarele proprii ale liniei dau orele. Numele orașelor urmează epoca – Constantinopol înainte de 1930, Istanbul după.

Meniuri, compuneri și anecdote dincolo de istoriile citate sunt neverificate aici – așa că niciuna nu e pretinsă. Renașterea Accor din 2026 e un plan declarat, nu un fapt.

### Primul

- [Trenul de probă 10–14 octombrie 1882: Paris–Viena 2.000 km, meniul cu stridii și budincă de ciocolată](https://en.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)
- [Primul Express d'Orient, 5 iunie 1883, Paris–Viena prin München; 4 octombrie 1883 prelungit la Giurgiu–Smârda](https://en.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)
- [Traseul românesc 1883: Timișoara–Craiova–Pitești–București–Giurgiu, 2.627 km; feribotul Giurgiu–Ruse, trenul de Varna, pachebotul Lloyd; 83 de ore și 30 de minute](https://ro.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)

### Directul

- [Ruta 1885 prin Belgrad–Niș–Plovdiv; primul direct Paris–Constantinopol 1 iunie 1889, din Gare de l'Est; redenumit Orient Express 1891](https://en.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)
- [După podurile lui Saligny (Fetești–Cernavodă) traseul s-a prelungit la Constanța, cu vapoarele Serviciului Maritim Român](https://ro.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)

### Simplonul

- [Simplon 1919: Paris–Milano–Veneția–Trieste–Istanbul, stabilit la Conferința de Pace ca să ocolească țările învinse; grupa București desprinsă la Vinkovci](https://ro.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)
- [Apogeul anilor 1930: trei servicii paralele, vagoane de dormit Calais–Paris; München–București până în mai 1940](https://en.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)
- [Direct Orient Express 1962; ultimul Paris–Istanbul 19 mai 1977; ultimul Simplon 26 mai 1962](https://en.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)
- [Agatha Christie a plasat Crima din Orient Express în Simplon Orient Express](https://ro.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)

### Urma

- [Paris–București până în 1991, vagonul de dormit direct doar până în 1982; CFR 1999–2000; Viena 2001; ultima plecare din Paris 8 iunie 2007](https://en.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)
- [Strasbourg–Viena 2007–2009 (fără numerele 262/263); ultimele trenuri 10–11 decembrie 2009](https://en.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)
- [Venice Simplon-Orient-Express 1982 (Belmond, via Brenner, nu Simplon); Accor 2017, Paris–Istanbul la sfârșitul lui 2026](https://en.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)
- [Podul Giurgiu–Ruse, deschis 20 iunie 1954 (Podul Prieteniei): feribotul din 1883 s-a sfârșit](https://en.wikipedia.org/wiki/Danube_Bridge)

### Testul

- [Wikipedia (Orient Express EN/RO) și Danube Bridge: datele din cărțile de joc](https://en.wikipedia.org/wiki/Orient_Express)

### Cele șapte planșe

- [Gare de l'Est (sec. XIX), vagonul-restaurant 1902, Gara de Nord 1872, podul Saligny, tunelul Simplon, personalul 1938, Sirkeci 2024, via Wikimedia Commons](https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Orient_Express)

### Harta

- [Natural Earth, contururi de țări, lacuri, râuri și regiuni geografice la scara 1:50m (domeniu public); drumurile sunt reprezentative](https://www.naturalearthdata.com/)

---

Text, hartă și ilustrații de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/orient-express/