# Ciocănitorile din Pădurea Băneasa

*Șapte specii la marginea Bucureștiului, fiecare cu sunetul ei*

În România trăiesc zece specii de ciocănitori. Șapte au fost găsite în Pădurea Băneasa, pădurea de stejar din nordul Capitalei care nu are încă statut de arie protejată. Se deosebesc după cum bat în lemn sau după strigăt.

## Șapte ciocănitori și felul fiecăreia de a se face auzită

Ciocănitorile nu cântă ca alte păsări. Ca să-și apere teritoriul și să-și atragă perechea, cele mai multe bat darabana: lovesc cu ciocul, cam de douăzeci de ori pe secundă, o creangă uscată, care răsună. Fiecare specie bate cu altă durată și alt ritm.
Mai jos, fiecare linie verticală este o lovitură de cioc dintr-o înregistrare reală. Rândurile au aceeași scară de timp, ca să se vadă cine bate scurt și cine bate lung.
La fiecare specie este trecut numărul de observații publice făcute în pădure. Lista celor șapte vine din studiul științific al Asociației Parcul Natural București (APNB), care cere protejarea pădurii. Patru dintre ele sunt în Anexa I a Directivei Păsări, lista speciilor pentru care statele Uniunii Europene trebuie să ia măsuri speciale de conservare a habitatului.

### Ciocănitoarea pestriță mare (*Dendrocopos major*)

- **Cum sună:** Scurt și tot mai repede: în medie 13 lovituri în două treimi de secundă, iar pauzele se scurtează spre final. Nu are strigăt de teritoriu; bătaia îi ține locul.
- **Ce îi trebuie:** Lemn uscat care răsună. Fiecare pereche are în teritoriu câteva crengi sau trunchiuri uscate la care revine să bată, iar de obicei își sapă o scorbură nouă în fiecare an.
- **În Băneasa:** 24 de observații publice de la 11 observatori, între 2006 și 2026. Este ciocănitoarea cu cele mai multe observații în pădure.

### Ciocănitoarea de grădini (*Dendrocopos syriacus*)

- **Cum sună:** Bătaia seamănă cu a pestriței mari, dar ține mai mult: în jur de 19 lovituri într-o secundă, tot mai repede. Nici ea nu are strigăt de teritoriu.
- **Ce îi trebuie:** Trăiește mai ales printre oameni, în livezi, parcuri și grădini. A ajuns în România în secolul trecut: în 1931 a fost văzută lângă Buzău, iar în anii 1950 trecuse de Carpați.
- **În Băneasa:** O singură observație publică în pădure, în ianuarie 2024; apare și în studiul asociației.

### Ciocănitoarea de stejar (*Dendrocoptes medius*)

- **Cum sună:** Aproape că nu bate. Își anunță teritoriul cu un strigăt nazal, repetat rar, ca un mieunat.
- **Ce îi trebuie:** Păduri mature, cu lemn mort. Rareori sparge lemnul ca să ajungă la hrană: trei sferturi din timp caută și scormonește în scoarța crăpată a arborilor groși. În Elveția, perechile care aveau mai mulți stejari groși (peste 36 cm în diametru) se mulțumeau cu un teritoriu mai mic, iar numărul ciocănitorilor de stejar a scăzut cel mai mult în pădurile care au devenit mai izolate.
- **În Băneasa:** 18 observații publice de la 10 observatori, între 2006 și 2024. Între ciocănitori, este pe locul al doilea ca număr de observații.

### Ciocănitoarea pestriță mică (*Dryobates minor*)

- **Cum sună:** Lung și egal: în jur de 21 de lovituri într-o secundă și ceva, fără accelerare. Este cea mai mică ciocănitoare din Europa, de 14–16 cm.
- **Ce îi trebuie:** Arbori morți sau ramuri uscate, în care își sapă cuibul. Scorbura ei are intrarea de 3–3,5 cm, potrivită apoi pentru păsări mici, care nu au ce face cu scorburile largi ale celorlalte ciocănitori.
- **În Băneasa:** 12 observații publice de la 5 observatori, între 2006 și 2024.

### Ciocănitoarea neagră (*Dryocopus martius*)

- **Cum sună:** Cea mai lungă bătaie și cel mai lent ritm dintre cele cinci specii care bat des: în jur de 31 de lovituri în aproape două secunde, cam 17 pe secundă.
- **Ce îi trebuie:** Arbori înalți și groși. Este cea mai mare ciocănitoare din Europa, de 45–50 cm, și sapă cele mai mari scorburi făcute de o pasăre pe continent. În sudul Germaniei, camere montate la 72 de astfel de scorburi au surprins 28 de specii de vertebrate.
- **În Băneasa:** 3 observații publice de la 2 observatori, între 2006 și 2022.

### Ghionoaia verde (*Picus viridis*)

- **Cum sună:** Strigătul ei este un șir de note puternice, ca un hohot de râs. De bătut, bate rareori.
- **Ce îi trebuie:** Furnici, hrana ei de bază, pe care le caută în mușuroaiele din pajiști, și arbori înalți, morți sau cu lemn moale, pentru cuib. În fotografie atârnă sub o cracă uscată, acoperită de iască.
- **În Băneasa:** 7 observații publice de la 4 observatori, între 2022 și 2024.

### Ghionoaia sură (*Picus canus*)

- **Cum sună:** Lung, egal și iute: în jur de 31 de lovituri într-o secundă și jumătate, cam 20 pe secundă. La același număr de lovituri, ciocănitoarea neagră are nevoie de aproape două secunde.
- **Ce îi trebuie:** Păduri naturale, nemodificate de om. Societatea Ornitologică Română o descrie ca pe o specie cu cerințe stricte, amenințată de scoaterea din pădure a arborilor morți, bolnavi și bătrâni.
- **În Băneasa:** 3 observații publice de la 3 observatori, între 2006 și 2022.

## Bătaia obișnuită a celor cinci specii care bat des

| Specia | Lovituri | Durată | Lovituri pe secundă | Ritm |
|---|---|---|---|---|
| Ciocănitoarea pestriță mare | 13 | 0,65 s | 20 | accelerează |
| Ciocănitoarea de grădini | 19,4 | 0,97 s | 20 | accelerează |
| Ciocănitoarea pestriță mică | 21,1 | 1,16 s | 18 | egal |
| Ciocănitoarea neagră | 31 | 1,86 s | 17 | accelerează puțin |
| Ghionoaia sură | 31,5 | 1,57 s | 20 | egal |

Medii din 8 până la 832 de bătăi pe specie, analizate de Florentin, Dutoit și Verlinden (2016). Loviturile pe secundă sunt numărul de lovituri împărțit la durată. Pentru ciocănitoarea de grădini, media vine din numai opt bătăi.

## Cine se mută în scorburi

Multe păsări și mamifere de pădure își cresc puii în scorburi, dar nu și le pot săpa singure. Le rămân scorburile făcute de ciocănitori și cele formate prin putrezire în arborii bătrâni.

În sudul Germaniei, cercetătorii au pus camere la 72 de scorburi de ciocănitoare neagră. La 69 dintre ele a fost filmat cel puțin un animal, iar în total au apărut 28 de specii de vertebrate: unele cuibăreau, altele doar le vizitau, printre ele prădători veniți după pui. Șaisprezece dintre aceste specii apar și în Băneasa, în studiu sau în observațiile publice: ciocănitoare neagră, ghionoaie sură, ghionoaie verde, ciocănitoare de stejar, ciocănitoare pestriță mare, huhurez mic, șorecar comun, stăncuță, pițigoi mare, pițigoi albastru, țiclean, graur, gaiță, muscar gulerat, veveriță, liliac de amurg.

Nu toate scorburile sunt făcute de ciocănitori. În pădurea primară Białowieża, din Polonia, doar 16% dintre cuiburile păsărilor care nu sapă erau în scorburi săpate de ciocănitori sau de alte păsări; restul erau în scorburi formate prin putrezire. Autorii studiului spun că viitorul animalelor care trăiesc în scorburi depinde în mare măsură de un lucru: ca pădurile să nu-și mai piardă arborii bătrâni.

## Păsări notate în pădure care lipsesc din tabelul studiului

Studiul depus la Academia Română enumeră 49 de specii de păsări „cunoscute până în prezent” în pădure. Separat, între 2006 și 2026, 46 de observatori au trimis 563 de observații de păsări din interiorul pădurii către eBird, Observation.org, iNaturalist și Birda, platforme pe care oricine își poate nota păsările văzute.

În aceste observații apar 42 dintre cele 49 de specii din studiu, printre care toate cele șapte ciocănitori. Apar și specii pe care tabelul nu le are. Cele de mai jos au cel puțin cinci observații, făcute în cel puțin patru zile diferite.

| Specia | Observații | Zile | Observatori | Luni |
|---|---|---|---|---|
| Silvie cu cap negru (*Sylvia atricapilla*) | 14 | 9 | 7 | aprilie și mai |
| Muscar gulerat (*Ficedula albicollis*) | 10 | 6 | 5 | aprilie și mai |
| Grangur (*Oriolus oriolus*) | 7 | 6 | 7 | aprilie, mai și iunie |
| Porumbel domestic (*Columba livia*) | 5 | 4 | 5 | ianuarie, mai și iulie |
| Muscar sur (*Muscicapa striata*) | 5 | 4 | 5 | aprilie și mai |

## Ce s-a construit din 1990 în jurul pădurii

Pădurea are trei trupuri, despărțite de șosele și de cartiere: unul la vest de DN1 (șoseaua spre Ploiești), unul la mijloc, până la Grădina Zoologică, și unul la est, spre Pipera și Tunari. Aria propusă pentru protecție are 1.332 de hectare, din care 1.221,5 sunt pădure.

Pe fâșia de un kilometru din jurul celor trei trupuri, clădirile acopereau 104 ha în 1990 și 413 ha în 2020: de patru ori mai mult. Sunt estimări ale Comisiei Europene, făcute din imagini de satelit.

- 1990: 104 ha
- 2000: 160 ha
- 2010: 293 ha
- 2020: 413 ha

### Cine deține pădurea și în ce stadiu este protejarea ei

Potrivit studiului, 35,9% din pădure este proprietate publică și 64,1% proprietate privată. Statutul propus, cel de parc natural, nu schimbă proprietarii; regulile pentru fiecare teren s-ar stabili printr-un plan de management, cu consultarea lor.

- Asociația a depus la Academia Română, a cărei comisie avizează ariile protejate, studiul de fundamentare științifică; versiunea de acum este datată septembrie 2026.
- Consiliul Local al Sectorului 1, pe teritoriul căruia se află o parte din pădure, a susținut demersul prin două hotărâri, în ianuarie și în aprilie 2025.
- Autoritățile din Voluntari și Tunari, localitățile din Ilfov pe teritoriul cărora se află restul pădurii, au fost informate în septembrie 2025. Hotărârile consiliilor locale urmează să fie cerute.
- Consultarea proprietarilor privați a început, dar nu s-a încheiat.

Separat, potrivit studiului, Ministerul Mediului a început procedura de declarare a unor situri Natura 2000 pe suprafața pădurii sau în vecinătatea ei.

Într-un sondaj cu 816 participanți, publicat în 2025 de Dușcu și Rîșnoveanu și citat în studiu, 86,4% au susținut declararea pădurii ca arie naturală protejată.

Asociația Parcul Natural București, cea care a obținut protejarea Deltei Văcărești, strânge semnături pentru Băneasa. Potrivit asociației, până la începutul lui octombrie 2026 semnaseră peste 30.000 de oameni. <https://protejam-baneasa.parculnaturalbucuresti.ro/>

## Când se aud și ce mai e de văzut

Bătăile se aud mai ales la sfârșitul iernii și primăvara. Din 685 de înregistrări cu bătăi ale celor șapte specii, făcute în România și în alte 12 țări, din Germania până în Turcia, 72% sunt din februarie, martie și aprilie. Toamna, ciocănitorile se dau de gol mai ales prin strigăte și prin ciocănitul după hrană, care nu are ritm.

Asociația a amenajat în pădure un traseu de biodiversitate cu șapte panouri; al treilea este despre păsări. Stația de autobuz Pădurea Băneasa este pe Aleea Privighetorilor, la marginea de sud a trupului din mijloc.

## De unde vin numerele

**Cele șapte specii.** Lista este cea din studiul de fundamentare al Asociației Parcul Natural București (tabelul 6, 49 de specii de păsări; acolo unde numele românesc și cel științific nu se potrivesc, a fost luat cel românesc). Toate șapte apar și în observațiile publice din interiorul pădurii. Celelalte trei ciocănitori ale României sunt capîntortura, care nu bate și nu-și sapă scorbura, ciocănitoarea cu spate alb, din pădurile de fag, și ciocănitoarea de munte, din pădurile de conifere.
**Loviturile.** Fiecare bătaie desenată vine dintr-o înregistrare de pe xeno-canto, arhiva publică de sunete de păsări, aleasă pentru o bătaie curată: din România pentru ciocănitoarea pestriță mare, din Ungaria, Polonia și Germania pentru celelalte. Înregistrările a căror licență nu permite prelucrarea au fost lăsate deoparte. Loviturile au fost detectate automat, după vârfurile de energie ale sunetului, și verificate vizual pe fiecare înregistrare. Unde o lovitură este prea slabă pentru a fi detectată, rândul are un gol, iar cele mai slabe lovituri de la sfârșit pot lipsi. Numerele „obișnuite” ale fiecărei specii sunt mediile publicate de Florentin, Dutoit și Verlinden (2016).
**Potrivirea bătăii tale.** Se compară numărul de lovituri și schimbarea ritmului (pauzele din a doua jumătate față de cele din prima) cu mediile celor cinci specii care bat des. Când două specii sunt la fel de aproape, rezultatul le numește pe amândouă. Este un joc de recunoaștere, nu o determinare.
**Observațiile publice.** 563 de observații de păsări din GBIF, baza de date mondială a observațiilor de biodiversitate, descărcate la 8 octombrie 2026, aflate în interiorul celor trei contururi de pădure din OpenStreetMap. Un contur OpenStreetMap nu este limita ariei propuse.
**Clădirile din jur.** Suprafața construită din setul GHS-BUILT-S al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, însumată pe celulele aflate la cel mult 1 km în afara contururilor pădurii.
**Cine a lucrat.** Asociația Parcul Natural București a propus subiectul și a pus la dispoziție studiul, fotografiile, filmele și înregistrările din pădure. Textul, calculele și concluziile îi aparțin lui Marius Comper.

- [Asociația Parcul Natural București (G. Bouroș, V. Cioflec, D. Bărbulescu, A. Cîșlariu), Studiu de fundamentare științifică a ariei naturale protejate Pădurea Băneasa, septembrie 2026](https://parculnaturalbucuresti.ro/rewilding/padurea-baneasa/)
- [Florentin, Dutoit & Verlinden (2016), Identification of European woodpecker species in audio recordings from their drumming rolls, Ecological Informatics 35](https://doi.org/10.1016/j.ecoinf.2016.08.006)
- [Florentin, Dutoit & Verlinden (2020), Detection and identification of European woodpeckers with deep convolutional neural networks, Ecological Informatics 55](https://doi.org/10.1016/j.ecoinf.2019.101023)
- [Societatea Ornitologică Română, Păsări din România: familia Picidae](https://pasaridinromania.sor.ro/specii?familie=95)
- [Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, Anexa I](https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2009/147/oj)
- [Zahner, Bauer & Kaphegyi (2017), Are Black Woodpecker tree cavities in temperate Beech forests an answer to depredation risk?, Journal of Ornithology 158](https://doi.org/10.1007/s10336-017-1467-2)
- [Cabrera, Monnet, Bouteaux, Doutau, Denis & Paillet (2022), Over the hills and far away: linking landscape factors with cavity excavation on living forest trees by the Black Woodpecker, bioRxiv](https://doi.org/10.1101/2022.06.22.497197)
- [Cockle, Martin & Wesołowski (2011), Woodpeckers, decay, and the future of cavity-nesting vertebrate communities worldwide, Frontiers in Ecology and the Environment 9](https://doi.org/10.1890/110013)
- [Pasinelli (2000), Oaks and only oaks? Habitat structure and home range size of the middle spotted woodpecker, Biological Conservation 93](https://doi.org/10.1016/S0006-3207(99)00137-8)
- [Pasinelli & Hegelbach (1997), Characteristics of trees preferred by foraging Middle Spotted Woodpecker in northern Switzerland, Ardea 85](https://avibirds.com/wp-content/uploads/pdf/middelste-bonte-specht4.pdf)
- [Bühlmann & Pasinelli (2012), Analyse des Bestandsrückgangs beim Mittelspecht im Kanton Zürich, Der Ornithologische Beobachter 109](https://ala-schweiz.ch/images/stories/pdf/ob/2012_109/OrnitholBeob_2012_109_73_Buehlmann.pdf)
- [Cantarero et al. (2014), The significance of nest structure and nesting material for hole-nesting passerines: Nuthatches, Acta Ornithologica 49](https://doi.org/10.3161/173484714X687037)
- [Michalczuk (2014), Expansion of the Syrian Woodpecker in Europe and Western Asia, Ornis Polonica 55](https://www.ornis-polonica.pl/issues/OP_2014_3/OP_2014_3_1.pdf)
- [Michalczuk & Michalczuk (2016), Habitat preferences of Picidae woodpeckers in the agricultural landscape of SE Poland, North-Western Journal of Zoology 12](https://biozoojournals.ro/nwjz/content/v12n1/nwjz_e151603_Michalczuk.pdf)
- [Turner, Gorman & Alder (2022), The acoustic communication of the Eurasian Green Woodpecker, Ornis Hungarica 30](https://doi.org/10.2478/orhu-2022-0017)
- [GBIF.org: eBird Observation Dataset, Observation.org, iNaturalist Research-grade Observations, Birda](https://www.gbif.org/occurrence/search?taxon_key=212&geometry=POLYGON((26.04%2044.5,26.15%2044.5,26.15%2044.555,26.04%2044.555,26.04%2044.5)))
- [xeno-canto: bird sounds from around the world](https://xeno-canto.org/)
- [Pesaresi & Politis (2023), GHS-BUILT-S R2023A, European Commission, Joint Research Centre](https://doi.org/10.2905/9F06F36F-4B11-47EC-ABB0-4F8B7B1D72EA)
- [OpenStreetMap contributors (ODbL)](https://www.openstreetmap.org/relation/13645219)

Documentat, curatoriat și publicat de Marius Comper · https://mariuscomper.uk/padurea-baneasa/