Ce s-a întâmplat cu pădurea de lângă tine, din 2001 încoace

Pune-ți locul pe hartă

Deschide harta, caută o comună, un județ sau o arie protejată și alege anul din partea de jos. Pentru fiecare loc, panoul arată pierderea pe ani, față de media țării.

Deschide harta în 3D

Cât de mult, an de an?

Media a fost de 18.400 de hectare pe an în 2001–2010 și de 18.800 în 2013–2025. Tendința nu este semnificativă statistic: valoarea p este 0,5, peste pragul de semnificație de 0,05. Seria e însă zimțată, de la 9400 de hectare, în 2003, la 38.100, în 2007.

• ▮ pierdere anuală, în hectare (satelit)
• ━ media pe trei ani
• ┅ tăieri de regenerare în codru (INS)
• ━ tăieri rase (INS)

De ce sar anii 2007 și 2012

În 2007, satelitul a văzut 38.100 de hectare, iar în 2012, 30.700. În 2007, 80% din surplusul față de anii vecini stă în cinci județe: Suceava, Cluj, Bistrița-Năsăud, Harghita și Maramureș. Nu e o simplă eroare diluată în toată țara; nici nu știm ce l-a produs: tăieri, furtună, dăunători sau doar imagini mai multe și mai limpezi în acel an.

Autorii setului de date precizează că anii nu sunt strict comparabili: harta inițială pentru 2001–2012 a fost făcută dintr-o singură rulare a algoritmului, iar din 2011 încoace datele au fost recalculate, cu imagini Landsat 8 (din 2013) și Landsat 9 (din 2022). Anii dinainte de 2011 nu au fost recalculați. De aceea, pe grafice, linia punctată albastră marchează 2011.

Se potrivește cu statisticile oficiale?

Răspunsul scurt: în parte. Am pus datele satelitului lângă statisticile Institutului Național de Statistică (INS) și ale Inventarului Forestier Național. Trei comparații, fiecare cu propria verificare.

Mărimea: satelitul stă între tăierile rase și tăierile de regenerare

În fiecare an, între 2001 și 2025, pierderea văzută din satelit (9400–38.100 de hectare) e mai mare decât suprafața tăierilor rase din statistica INS (2437–5480 de hectare) și mai mică decât suprafața tăierilor de regenerare în codru (46.000–79.000 de hectare). Verificat an cu an: 25 din 25. Ordinea are sens: satelitul prinde și tăieri care deschid coroana pe pixeli întregi fără să fie rase, dar nu prinde tăierile care lasă coroana în picioare.

Locul: se potrivește la nivel de județ

Pe cele 41 de județe cu date, ordinea după hectarele cu coroană dispărută și ordinea după volumul recoltat se potrivesc bine (corelația rangurilor: 0,9). Mărimea suprafeței cu arbori poate contribui la această corelație. Dacă împărțim pierderea la suprafața cu coronament din 2000, iar volumul recoltat la fondul forestier INS din 2020, corelația scade la 0,4.

Timpul: anii nu se potrivesc

Anual, corelația dintre hectarele văzute din satelit și volumul recoltat la nivel național este de doar 0,1 (2001–2024). Volumul INS urcă domol; seria satelitului sare. O cercetare din 2020, în Nature (Ceccherini și colab.), a găsit 0,39 pentru România între datele Hansen (versiunea 1.6, 2004–2018) și recoltele oficiale înregistrate; corelația nu e direct comparabilă cu cea de aici, calculată pe versiunea 1.13 și anii 2001–2024.

Lemnul: satelitul vede doar o parte din ce se taie

Dacă fiecare hectar cu coroană dispărută ar fi avut volumul mediu de lemn pe picior al pădurii din Inventarul Forestier (340 de metri cubi pe hectar), cele 453.000 de hectare din 2001–2024 ar însemna circa 154 de milioane de metri cubi: un echivalent ipotetic al stocului pe picior, nu o măsurătoare. INS a înregistrat în aceeași perioadă 427 de milioane de metri cubi recoltați. Diferența nu se poate descompune din aceste date.

Suprafața de pădure: aproape un milion de hectare diferență

În 2000, satelitul găsește 7,9 milioane de hectare cu coroană de cel puțin 30% (cu pragul de 10%, folosit de FAO: 8,5). Inventarul Forestier Național numără 6,93 milioane de hectare de pădure în 2013–2018 și 7,03 în ciclul al treilea. Diferența, de circa 0,9 milioane de hectare, rezultă din compararea unor surse, perioade și definiții diferite (satelit în 2000, inventar în 2013–2025); aceste date nu arată cât se datorează fiecăreia. Satelitul numără orice coroană înaltă, inclusiv livezi, perdele de protecție, zăvoaie și tufărișuri înalte, iar inventarul folosește, de regulă, un prag de peste 10% acoperire a coronamentului (pe terenuri de peste 0,5 hectare, cu arbori ce pot atinge 5 metri și lățime de minimum 20 de metri) și include și unele suprafețe temporar fără arbori, care urmează să se regenereze. Cele două suprafețe nu reprezintă aceeași definiție a pădurii.

Inventarul Forestier numără 6,93 milioane de hectare în 2013–2018 și 7,03 în ciclul al treilea; cu erori de eșantionare de circa 1% și schimbări de metodă între cicluri, comparația nu dovedește o tendință. Pierderea coronamentului nu e pierderea pădurii: în multe locuri, tăierea e urmată de regenerare sau plantare.

Ce nu poate ști harta

Cauza pierderii și autorizațiile

Un pixel marcat arată coronamentul dispărut, fără să stabilească motivul. Dacă a avut loc o tăiere, datele nu spun cine a făcut-o sau dacă a fost autorizată. Estimările privind exploatările ilegale din România sunt contestate și nu le folosim ca reper.

Ce a fost, ce a crescut, cât era de bătrână

Nu vedem specia, vârsta sau starea pădurii, nici dacă locul a fost replantat sau s-a regenerat singur.

Tăierile care lasă coroana în picioare

Rărituri și tăieri selective pot scoate mult lemn fără să golească pixelul.

Creșterea de după 2012

Stratul de creștere acoperă doar 2000–2012, așa că harta nu poate arăta schimbarea netă de pădure. Stratul de date indică 154.000 de hectare cu creștere în acea perioadă.

Erori ale imaginii

Nori, umbre pe versanți abrupți și schimbări de senzor pot muta o pată dintr-un an în altul sau pot crea pete false. Totalurile anuale se schimbă între versiunile datelor.

Marginile

Contururile ariilor protejate sunt simplificate la circa 90 de metri, iar limitele comunelor la circa 30 de metri. Pe margini, un pixel poate fi numărat în locul vecin.

Întrebări frecvente

Câtă pădure s-a tăiat în România din 2001?

Nu putem afla din aceste date câte hectare au fost tăiate. Satelitul vede coroana dispărută pe 476.000 de hectare în 2001–2025 (6% din suprafața cu coronament în 2000), adică vreo 19.000 de hectare pe an. Totalul include tăieri legale, vânt, incendii și dăunători și nu scade suprafața unde arborii au crescut la loc.

În ce județ s-a pierdut cel mai mult coronament?

Suceava: 70.708 hectare, 15,2% din suprafața sa cu coronament în 2000. Urmează Harghita (44.389 de hectare) și Maramureș (29.120 de hectare).

Pierderea de coroană înseamnă tăiere ilegală?

Nu. Harta arată unde și când a dispărut coroana, dar nu arată dacă a avut loc o tăiere, cine a făcut-o sau dacă a fost autorizată.