Tăieri ilegale de pădure: ce decid judecătorii

O sută de dosare, de la închisoare la achitare

Dosarele sunt cele înregistrate la judecătorii ca infracțiuni la regimul silvic. 91% privesc tăierea fără drept sau furtul de arbori; restul, alte fapte din Codul silvic, cum este transportul de lemn fără acte.

Fiecare pătrat este un dosar din o sută. Pentru fiecare dosar am luat cea mai aspră măsură dispusă față de vreun inculpat: dacă unul dintre trei inculpați primește închisoare cu executare, dosarul este numărat acolo.

Din cele 911 dosare încheiate cu o sancțiune, 147 (16%) au cel puțin un inculpat condamnat la închisoare cu executare. Sentința de fond nu este definitivă, iar pedeapsa de executat cuprinde uneori pedepse mai vechi, contopite cu cea nouă. Durata ei tipică este de 27 de luni, față de 16 luni la pedepsele cu suspendare.

În 460 de dosare pedeapsa a fost suspendată sub supraveghere. În 164, instanța a stabilit o pedeapsă și a amânat aplicarea ei: pedeapsa nu se mai aplică dacă, în termenul de supraveghere, inculpatul respectă măsurile impuse și nu săvârșește o nouă infracțiune. 107 dosare s-au închis fiindcă fapta se prescrisese.

Înainte să numărăm, am scris că mai puțin de 10% dintre dosarele cu sancțiune vor ajunge la închisoare. Am greșit: sunt 16% (interval de încredere de 95%: 14–19%).

371 de sentințe (35%) au fost atacate cu apel. Nu am putut clasifica sigur ce schimbă curțile de apel, așa că toate numerele de aici descriu prima instanță.

Ministerul Justiției a comunicat că 35 de persoane au fost condamnate la închisoare cu executare pentru infracțiuni silvice în 2025, potrivit Digi24; nu am găsit documentul original. Noi am găsit 59 de dosare cu închisoare la prima instanță în 2025. Numerele nu se pot compara direct: unul numără persoane, celălalt dosare, înainte de apel.

Ce pagube ajung în fața judecătorului

Din septembrie 2020, tăierea sau furtul oricărui arbore din pădure, fără drept, este infracțiune, oricât de mică ar fi paguba. Legea împarte faptele în trei trepte după valoarea pagubei, măsurată în multipli ai prețului mediu al unui metru cub de lemn pe picior. Prețul acesta a fost fixat prin lege la 164 de lei în 2017 și nu s-a mai schimbat. Pragurile sunt, prin urmare, 820 de lei și 3.280 de lei. Noul Cod silvic, aplicabil faptelor de după 12 ianuarie 2025, păstrează pragurile și ridică pedepsele din primele două trepte.

Jumătate dintre aceste dosare privesc o pagubă mai mică de 1.774 de lei. 67% sunt sub pragul de 3.280 de lei. 12 din 510 ajung la 50.000 de lei sau mai mult. Adunate, pagubele din toate aceste sentințe fac 3,3 milioane de lei, în aproape trei ani.

Ponderea dosarelor cu închisoare crește puțin de la o treaptă la alta: 26 din 200 în treapta de jos (13%), 49 din 290 în cea de mijloc (17%) și 32 din 161 în cea de sus (20%). Diferența poate fi întâmplătoare (test de tendință, p = 0,08). În cel puțin 28 din cele 147 de dosare cu închisoare, sentința menționează recidiva.

Datele acestea nu arată că tăierile mari nu există. Arată că, în dosarele penale silvice care ajung în fața unui judecător, ele sunt rare. Pentru comparație: organizațiile Greenpeace, Agent Green și Declic susțin, pe baza celui de-al treilea ciclu al Inventarului Forestier Național, că din păduri dispar în fiecare an cu aproximativ 11 milioane de metri cubi mai mult decât apare în acte (comunicat din 9 decembrie 2025). Calculul le aparține; nu l-am verificat în datele inventarului.

De la faptă la sentință: trei ani și patru luni

Data faptei apare în 243 din cele 1.046 de sentințe. La jumătate dintre acestea, de la faptă până la sentința de fond au trecut peste 40 de luni; la un sfert, peste aproximativ 54 de luni.

Data lipsește mai des tocmai din sentințele de prescripție, unde apare în 16 din 107, iar acestea privesc de regulă faptele cele mai vechi. Durata reală este, probabil, mai mare.

Durata contează fiindcă răspunderea penală se prescrie. Pentru faptele pedepsite cu cel mult un an de închisoare, cum sunt cele din treapta de jos a Codului silvic din 2008, termenul general de prescripție este de trei ani (Codul penal, art. 154); actele de procedură îl pot întrerupe. 107 dosare, adică 10% din toate sentințele, s-au închis prin prescripție la prima instanță.

Acolo unde sentința arată încadrarea, s-au prescris 28 din 228 de dosare din treapta de jos (12%), 10 din 305 din cea de mijloc (3%) și 1 din 169 din cea de sus. Încadrarea lipsește din multe sentințe, așa că proporțiile sunt orientative. Pentru faptele de după 12 ianuarie 2025, noul Cod silvic ridică maximul din treapta de jos la trei ani de închisoare, iar termenul general de prescripție devine de cinci ani.

La 100 de dosare penale deschise într-un an, cinci ajung în instanță

Parchetul General a raportat pentru 2025, potrivit Digi24, 9.417 dosare penale silvice deschise și 456 de dosare trimise în judecată. Raportul dintre ele compară două fluxuri din același an; nu urmărește aceleași dosare, fiindcă un dosar ajunge în instanță, de regulă, la aproximativ doi ani după faptă.

Pe portalul instanțelor am găsit 455 de dosare înregistrate în 2025, adică 4,8% din numărul celor deschise. Apropierea de numărul parchetului sugerează că datele noastre cuprind cea mai mare parte din ce ajunge în instanță.

Raportul de activitate al Ministerului Public pe 2024 numără 742 de persoane trimise în judecată pentru infracțiuni la Codul silvic (586 în 2022, 567 în 2023). În dosarele înregistrate în 2024 pe portal am numărat 810 inculpați, cu 9% mai mulți: portalul cuprinde și dosare disjunse sau reînregistrate, iar același inculpat poate apărea în mai multe dosare.

Ce se întâmplă cu celelalte dosare, de la clasări la renunțări la urmărirea penală, nu se vede pe portalul instanțelor.

Judecătoria ta

Harta arată, pentru fiecare judecătorie, câte dosare penale silvice au ajuns în instanță din 2024 încoace, raportat la suprafața de coronament dispărută în raza ei între 2021 și 2025, detectată din satelit. Coronamentul dispare mai ales prin tăieri legale, dar și prin doborâturi de vânt sau incendii. Îl folosim ca indiciu al cantității de lemn care iese din pădurile zonei; nu măsoară tăierile ilegale. Nici perioadele nu coincid: dosarele sunt din 2024–2026.

Dosarele sunt concentrate: jumătate au ajuns la 21 din cele 179 de judecătorii din nomenclatorul portalului. 13 judecătorii în raza cărora au dispărut peste 200 de hectare de coronament nu au niciun dosar penal silvic găsit pe portal din 2024 încoace. Opt dintre ele au în rază peste 20.000 de hectare acoperite cu arbori în anul 2000: Hațeg, Odorheiu Secuiesc, Brad, Moldova Nouă, Săliște, Dragomirești, Măcin, Giurgiu.

Legătura dintre cât coronament dispare și câte dosare apar este slabă: corelația de rang este 0,32, între 110 judecătorii.

Un număr mic poate însemna puține tăieri ilegale, puține constatări, dosare care se opresc la parchet sau dosare înregistrate sub altă denumire. Datele nu aleg între aceste explicații.

Descarcă tabelul pe judecătorii (CSV)

Ce am prezis înainte să numărăm

Am scris cinci ipoteze, cu praguri, înaintea oricărui total național. Una dintre ele nu s-a confirmat.

Cum am lucrat

Am interogat serviciul public al portalului instanțelor de judecată pentru cele 179 de judecătorii din nomenclatorul lui și pentru 15 curți de apel, cu obiectul „infracțiuni la regimul silvic” și, într-o a doua trecere, cu denumirile sub care unele instanțe înregistrează aceleași fapte. Au rezultat 1.869 de dosare penale de fond, din care 1.046 au o sentință pronunțată între ianuarie 2024 și octombrie 2026.

Un program a citit dispozitivul fiecărei sentințe și a reținut cea mai aspră măsură, durata pedepsei, paguba, încadrarea și data faptei. L-am verificat cu cititori care au etichetat sentințele separat, fără să vadă rezultatul programului. Pe un eșantion nou de 100 de sentințe, 96 au coincis. După ultimele corecturi ale regulilor am repetat verificarea pe alte 60 de sentințe alese la întâmplare: 57 au coincis. Din 48 de sentințe numărate de program la închisoare, cititorii au confirmat 45; din cele zece sentințe cu închisoare găsite de cititori în eșantionul întâmplător, programul a găsit opt. Numărul dosarelor cu închisoare poate fi, așadar, puțin mai mare decât cel de aici.

Nu publicăm nume, numere de dosar sau texte de sentințe. În fișierele de lucru, numele părților au fost înlocuite automat. Publicăm numai totaluri pe judecătorii, iar acolo unde sunt mai puțin de cinci sentințe arătăm doar numărul lor.

Ce nu se vede în aceste date

• Portalul șterge dosarele vechi. Sentințele dinainte de 2024 lipsesc aproape cu totul, iar numărul celor din 2024 poate fi puțin mai mic decât cel real.
• Dosarele în care tăierile sunt judecate împreună cu alte infracțiuni, sub altă denumire, pot lipsi. La tribunale am găsit numai două dosare penale silvice de fond din 2022 încoace.
• Șapte numere de dosar apar de mai multe ori la fond (rejudecări, disjungeri); le-am numărat ca dosare separate.
• Paguba apare în 510 din 1.046 sentințe, iar data faptei în 243. Pe eșantionul pe care am corectat regulile, programul a găsit corect suma în 57 din 62 de sentințe, luna faptei în 46 din 53 și durata exactă a pedepsei în 74 din 101.
• Paguba este suma din sentință, calculată după regulile silvice; ea nu spune câți metri cubi au fost tăiați.
• Coronamentul dispărut vine din harta globală Hansen (Landsat) și cuprinde orice dispariție a arborilor: tăieri legale, doborâturi de vânt, incendii.
• Deznodământul este cel de la prima instanță. Apelul schimbă o parte dintre sentințe, iar o condamnare la închisoare nu arată că pedeapsa a fost și executată.

Surse

• Portalul instanțelor de judecată, serviciul public de interogare (portalquery.just.ro), interogat la 12 noiembrie 2026.
• Legea nr. 197/2020, în vigoare din 11 septembrie 2020: art. 107 și 109 alin. (1¹) din Codul silvic (Legea nr. 46/2008).
• Legea nr. 331/2024 (noul Cod silvic), în vigoare din 12 ianuarie 2025; prețul mediu de 164 de lei: Legea nr. 265/2017, art. II, menținut prin OUG nr. 89/2025.
• Codul penal, art. 154: termenele de prescripție a răspunderii penale.
• Ministerul Public, Raport de activitate pe anul 2024, p. 91: persoane trimise în judecată pentru infracțiuni la Codul silvic.
• Digi24, 2 aprilie 2026: numerele Parchetului General și ale Ministerului Justiției pentru 2025 (relatare de presă).
• Greenpeace România, Agent Green și Declic, 9 decembrie 2025: lectura lor asupra ciclului III al Inventarului Forestier Național.
• Hansen/UMD/Google/USGS/NASA, Global Forest Change 2025 v1.13 (CC BY 4.0): acoperire cu arbori în 2000 și coronament dispărut pe ani.
• HG nr. 1.217/2023: localitățile din raza fiecărei judecătorii.