Peștele din farfurie

9 din 10 kg

Bilanțul alimentar FAO pentru România, categoria „Pește, fructe de mare”, pune față în față, în greutate vie, producția, importul, exportul și disponibilul intern. În 2021, ultima coloană distinctă a ediției curente (ediția 2023 repetă aceleași cantități), producția a fost de 18 mii t, importul de 177 de mii t, exportul de 8 mii t, iar disponibilul intern de 187 de mii t. Importul net, adică importul minus exportul, acoperă 90% din disponibil. Producția țării acoperă restul de 10%.

Partea din import nu este un accident al unui singur an. Între 2010 și 2021, importul net a acoperit între 85% și 93% din disponibil în fiecare an. Din disponibilul de 187 de mii t, hrana propriu-zisă primește 166 de mii t; 17 mii t merg spre furaje și 3 mii t spre alte folosințe. Pe cap de locuitor, disponibilul pentru hrană ajunge la 8,64 kg pe an, în greutate vie. Dacă se exclude peștele destinat furajelor, ponderea importurilor rămâne aproape aceeași: chiar dacă toată producția țării ar merge în hrană, ar acoperi cel mult 11% din ea (18 din 166 de mii t).

An	Producție	Import	Export	Disponibil	Import net
2010	12	156	5	162	93%
2011	12	115	8	118	91%
2012	14	122	7	128	90%
2013	15	124	7	133	88%
2014	17	140	6	152	88%
2015	20	145	7	159	87%
2016	25	147	6	166	85%
2017	28	160	7	181	85%
2018	23	171	8	186	88%
2019	24	163	9	178	87%
2020	20	166	8	178	89%
2021	18	177	8	187	90%

Mii de tone, greutate vie. Sursa: FAO, bilanțuri alimentare (estimări FAO). Identitatea bilanțului se închide exact în 2021: 18 + 177 − 8 = 187.

Peștele cumpărat de obicei

Atinge un pește din lista obișnuită de cumpărături. Răspunsul arată cât a produs România din el în 2023, prins și crescut, în tone greutate vie, și prin ce țări a ajuns importul lui în 2024, în greutate produs. Zero înseamnă că tot peștele acela de pe piață ajunge din import.

Pește	Captură 2023 (t)	Crescătorii 2023 (t)	Total (t)
Crap	261	3.061	3.322
Păstrăv	0	3.527	3.527
Somn	156	104	260
Șalău	61	40	101
Scrumbie de Dunăre	454	0	454
Macrou	0	0	0
Somon	0	0	0
Hering	0	0	0
Pangasius	0	0	0
Ton	0	0	0

Producția României pe specii, 2023 (tone, greutate vie). Sursa: FAO, producție globală 2025.1.0. Macroul de aici este macroul atlantic din magazine; stavridul mediteranean prins la Marea Neagră (54 t în 2023) este alt pește.

Pește	Import 2024 (t, greutate produs)	Ajunge prin
Crap	4.921	Ungaria 48%, Bulgaria 26%, Cehia 6%
Păstrăv	4.633	Turcia 40%, Bulgaria 30%, Italia 7%
Macrou	18.304	Țările de Jos 53%, Spania 20%, Polonia 10%
Somon	10.244	Cehia 28%, Danemarca 26%, Suedia 23%
Hering	7.228	Polonia 54%, Țările de Jos 17%, Letonia 14%
Pangasius	1.228	Vietnam 89%, Țările de Jos 6%, Danemarca 2%
Ton	8.401	Germania 34%, Italia 23%, Spania 14%

Importuri 2024, în tone greutate produs (pește întreg, file, afumat și conservă, după codurile vamale ale speciei), și primele trei țări prin care au ajuns. Sursa: Eurostat Comext. Pangasius: file congelat de somn-pisică (cod 0304.62), mai ales pangasius din Vietnam. Greutatea produs nu se compară cu greutatea vie din tabelul de mai sus.

Tabloul are două fețe. Producția românească de crap și de păstrăv curcubeu vine mai ales din crescătorii: 3.061 t de crap crescut față de 261 t prins, și 3.527 t de păstrăv, tot din bazine. Chiar și crapul se importă: 4.921 de tone în 2024 (greutate produs), aproape jumătate prin Ungaria. Scrumbia de Dunăre rămâne un pește prins: 454 t în 2023. La polul opus, somonul, heringul, pangasius și tonul au producție românească zero. Fiecare kilogram ajunge din import.

În anii 1950, captura raportată din apele interioare însemna, în medie, 14.680 de tone pe an. În deceniul 2014–2023, media a scăzut la 4.019 tone pe an: o cădere de 73%. Cât de mare pare căderea depinde de deceniul de pornire: față de anii 1960 sau 1970 e de 68%, față de anii 1980, când captura a atins vârful (26.690 de tone în 1987), e de 79%. Cea mai mare parte s-a pierdut după 1989: 18.736 de tone pe an în anii 1980, 8.301 tone în anii 1990, 5.086 de tone în anii 2000. Pentru 2012–2014, 2020 și 2023, valorile sunt completate de FAO, nu raportate de țară; fără acești ani, căderea față de anii 1950 rămâne de 72%.

Producția totală de pește a României în 2023 a fost de 17.878 de tone: 11.264 de tone din crescătorii de apă dulce, 3.318 tone captură în ape interioare și 3.296 de tone captură marină. Crescătoriile țin azi aproape două treimi din producție. Apele libere, fluviul și marea la un loc, dau restul.

De unde ajunge peștele din import

Comerțul se măsoară altfel decât bilanțul: în greutate produs și în valoare, nu în greutate vie. Cele două măsuri stau separat pe pagină și nu se adună niciodată. În 2024, importurile de pește și produse din pește au însumat 120 de mii de tone greutate produs. Mai mult de patru cincimi ajung prin alte state membre ale Uniunii Europene — Țările de Jos, Spania, Polonia, Germania și Bulgaria sunt primii parteneri de expediere — iar dintre țările din afara Uniunii, primele sunt Turcia și Vietnam. Țara de expediere arată drumul mărfii, cu tot cu centrele de procesare și distribuție; originea biologică a peștelui poate fi alta.

Produs importat, 2023	Mil. USD
Ton preparat sau conservat (HS 1604.14)	55,2
Somon atlantic proaspăt sau refrigerat (HS 0302.14)	44,6
Macrou congelat (HS 0303.54)	34,2
Doradă proaspătă sau refrigerată (HS 0302.85)	23,0
Creveți congelați (HS 0306.17)	22,6

Primele produse importate după valoare, 2023. Sursa: FAO GLOBEFISH, profil de țară România (martie 2026), valoarea importurilor în dolari SUA.

În valoare, pe primul loc stă tonul preparat sau conservat, apoi somonul atlantic proaspăt și macroul congelat. Sunt exact peștii cu producție românească zero din tabelul de mai sus. Potrivit Eurofish, rapana din Marea Neagră a reprezentat în 2024 cam jumătate din valoarea exporturilor.

Cât pește, pe cap de locuitor

Disponibilul pentru hrană ajunge în România la 8,64 kg pe cap de locuitor pe an (greutate vie, 2021). Grecia stă la 19 kg, Polonia la 11,36 kg, Bulgaria la 7,09 kg, Ungaria la 6,45 kg. Pe cap de locuitor, România are mai mult pește disponibil pentru hrană decât Bulgaria și Ungaria, dar mai puțin de jumătate din cât are Grecia. Din acest disponibil, aproape tot vine din afară.

Grecia		19,00 kg
Polonia		11,36 kg
România		8,64 kg
Bulgaria		7,09 kg
Ungaria		6,45 kg

Kilograme pe cap de locuitor pe an, greutate vie, 2021. Sursa: FAO, bilanțuri alimentare.

Surse și limite

Limite, spuse o dată: valorile din bilanțul FAO sunt estimări, iar coloanele 2022 și 2023 repetă cantitățile din 2021. Bilanțul măsoară disponibilul, nu farfuriile numărate. Captura din ape interioare cuprinde toate apele interioare, nu numai Dunărea, și numai ce s-a raportat; pescuitul nedeclarat lipsește din serie. Importurile pe specii vin din statistica Eurostat a comerțului (Comext): pentru comerțul din Uniune, țara arătată este cea de expediere. Somnul, șalăul și scrumbia nu au cod vamal propriu, deci importurile lor nu pot fi urmărite separat pe țări. Cantitățile din comerț sunt în greutate produs și nu se amestecă cu greutatea vie din bilanț. Reexporturile și procesarea pot ascunde o parte din drumuri.