15:45, cer senin
Deasupra Clujului trece un bolid strălucitor, dinspre nord-vest spre sud-est, cu o dâră lată de fum. În fruntea dârei, câțiva văd o minge de foc. Dâra rămâne pe cer minute întregi.
Mociu, județul Cluj · 3 februarie 1882
Într-o vineri din februarie, peste Mociu a plouat cu pietre
Da, s-a întâmplat cu adevărat: într-o după-amiază senină, un bolid a spart în mii de bucăți deasupra unor sate din Cluj, iar pietrele au căzut pe zăpadă. Un profesor le-a cântărit la scurt timp după cădere. Numărul ei s-a greșit pe drum, într-o lucrare americană, iar pagina aceasta arată socoteala bună.
Căderea
Minut cu minut
De la bolid la liniște, într-o singură după-amiază.
Pietre căzute
3.000 de pietre
Trei bubuituri
După vreo trei minute se aud dinspre nord-est bubuituri adânci și lungi, care zdruncină ferestrele. La Coasta (pe atunci Gyulatelke), un băiat numără trei pocnete tari, apoi un răpăit ca de pușcă și un vâjâit ca vântul. Acela e sunetul pietrelor care cad.
Pietre pe zăpadă
Pietrele lovesc crengile pădurii și cad pe zăpada subțire. La Vișea, una cât un ou de porumbel cade în mijlocul oamenilor strânși pe uliță. Alta cade pe casa unei văduve, iar femeia o ridică încă simțitor caldă.
Liniștea, apoi profesorul
După cădere nu rămâne pe cer decât un noruleț întunecat. Peste două zile ajung profesorul de geologie Antal Koch și colegul lui, trimiși de Muzeul Ardelean, și încep să cumpere pietre de la oameni. Până la vară, socoteala ajunge la 911 pietre și 174 de kilograme.
Primul pariu
Unde au căzut pietrele cele mari?
Bolidul s-a văzut întâi în nord-vest și s-a stins deasupra Mociului, în sud-est. Oare pietrele grele au zburat mai departe sau au căzut primele? Alege un capăt, apoi harta de mai jos îți arată răspunsul.
Capătul cu pietrele cele mari e…
În sud-est. Pietrele mărunte au căzut des la capătul dinspre nord-vest, iar cele puține și grele, la capătul celălalt, pe la Ghirișu Român și Mociu. Koch a desenat regula pe hartă prin mărimea punctelor.
Explicația lui e simplă: bucățile mici și-au pierdut primele viteza adusă din spațiu, iar cele mari și-au păstrat-o cel mai mult, așa că au căzut separat, mai departe. La fel se întâmplase la Pultusk, în 1868.
Cu întrebarea aceasta începe harta de mai jos.
Harta
Câmpul de pietre, de la Coasta la Mociu
Fiecare punct e un sat. Atinge-l ca să vezi ce pietre s-au găsit acolo. Punctele mari înseamnă pietre mari, ca pe harta lui Koch.
Nouă sate, o singură după-amiază
Câmpul se întinde pe vreo 14 kilometri, de la Coasta la Mociu. Koch l-a măsurat 15 pe 3 kilometri, adică vreo 45 de kilometri pătrați; desenat în jurul satelor care au dat pietre, conturul de aici iese la 66.
Nord-vest: ploaie deasă, pietre mărunte
Pe la Coasta, Vișea și Bărăi pietrele au căzut des, dar mici. Koch n-a găsit singur niciuna, deși le căuta: le vedeau mai bine însoțitorii lui, pe zăpadă.
Mijloc: pietre mai mari, mai rare
Pe la Vaida-Cămăraș și Pălatca bucățile cresc și se răresc. În pădurea de la Pălatca s-a găsit o piatră de peste 8 kilograme, pe care găsitorul a spart-o cu toporul, din curiozitate.
Sud-est: puține, dar uriașe
La Chesău, Ghirișu Român și Mociu au căzut cele mai mari pietre, între care bucata cea mare, de la marginea pădurii Paphely. Tot de la Chesău e și proba pe care au studiat-o cercetătorii clujeni.
Ce nu e pe hartă
La Bogács, la 4 kilometri est de Coasta, oamenii au povestit că ar fi căzut pietre, dar Koch s-a îndoit: direcția nu se potrivea cu drumul bolidului. Pe harta aceasta, punctul lipsește.
Conturul e redesenat după harta lui Koch din 1882, potrivită pe pozițiile de azi ale satelor; suprafața lui e socotită de program, nu măsurată de Koch. Punctele stau pe coordonatele de azi ale satelor.
Al doilea pariu
Cât cântărea piatra cea mare?
Koch a cântărit-o la Cluj, la scurt timp după cădere. De atunci, numărul ei a circulat prin cărți și cataloage, iar pe drum s-a mai și greșit. Alege greutatea, apoi vezi socoteala.
Piatra cea mare cântărea…
35,70 de kilograme. Atât a arătat cântarul lui Koch pentru bucata căzută la marginea pădurii Paphely, după ce a rupt crengile unui stejar și s-a înfipt 65 de centimetri în pământul înghețat.
Iar 56 de kilograme? Așa a tipărit în 1961 o lucrare americană, citind greșit socoteala lui Koch. Koch cu 56 de kilograme cântărise tot sertarul muzeului: 102 pietre la un loc. Eroarea are azi 65 de ani.
Toate pietrele cântărite pe nume sunt în capitolul următor, lângă mâna ta.
Pune mâna
Cât de mare e o piatră din cer?
Alege o piatră dintre cele 13 cântărite pe nume și pune-ți mâna lângă ea, la scară. Mărimea e socotită ca pentru o sferă din aceeași piatră.
O sferă din aceeași piatră ar avea 27,6 cm: n-o cuprinzi cu o mână.
- Greutate
- 35,70 kg
- Căzută la
- Mociu, marginea pădurii Paphely
- Azi
- Cluj, universitate
- Mărime
- 27,6 cm
Mărimile sunt diametre de sferă cu densitatea 3,25 g/cm³, socotită din cântăririle lui Koch. Pietrele adevărate au colțuri, dar mărimea rămâne aproape aceeași.
Cea mai mare se ține în brațe; cea mai mică dintre ele, de sub 70 de grame, stă într-un pumn de copil.
Pe dinafară, toate poartă coaja arsă a căderii. Cum arată înăuntru, vezi în capitolul următor.
Cele 13 pietre, de la mare la mică
35,70 kg · uriașa căderii
Mociu, marginea pădurii Paphely · Cluj, universitate. 27,6 cm.
8,37 kg · a doua ca mărime
Ghirișu Român · Budapesta, muzeul național. 17,0 cm.
8,15 kg · piatra spartă cu toporul
pădurea de la Pălatca · colecție privată. 16,9 cm.
6,06 kg · piatra negustorului
Ghirișu Român · colecție privată. 15,3 cm.
5,60 kg · piatra Vienei
Ghirișu Român · Viena, muzeul imperial. 14,9 cm.
4,75 kg · bucata neatinsă
Chesău · Zsobok, colecția Mike. 14,1 cm.
4,60 kg · cubul de la Londra
Chesău · Londra, British Museum. 13,9 cm.
3,50 kg · piramida de la Londra
între Ghirișu și Mociu · Londra, British Museum. 12,7 cm.
3,19 kg · piatra colegiului din Aiud
Vaida-Cămăraș · Aiud, Colegiul Bethlen. 12,3 cm.
3,18 kg · a doua piatră a Mociului
Mociu · Cluj, universitate. 12,3 cm.
2,15 kg · piatra colegiului din Cluj
Vaida-Cămăraș · Cluj, Colegiul Reformat. 10,8 cm.
2,13 kg · piatra de la hotar
hotarul Pălatca–Chesău · Cluj, colecția Azbey. 10,8 cm.
69,9 g · piatra din fotografie
nespecificat · fotografiată din colecție. 3,5 cm.
Piatra
Neagră pe dinafară, cenușie înăuntru
Rupe o piatră de Mociu și vezi de ce au știut oamenii dintotdeauna că nu e piatră de pe aici.
Pe dinafară, bucățile întregi poartă o coajă de topitură de sub un milimetru, netedă și sticloasă ca firnisul, de un brun-roșcat închis. Coaja aceasta arsă e semnul căderii prin aer: suprafața pietrei s-a topit, iar aerul a suflat topitura.
Înăuntru, piatra e cenușiu-deschis, cu vinișoare brune și negre și cu grăunțe rare de metal care lucesc. E sfărâmicioasă: pe cele mici le poți freca între degete. În aer umed, ruginește repede în jurul grăunțelor de fier.
Specialiștii o numesc condrit de tip L5-6, din familia din care cad cele mai multe pietre din cer: vreo nouă din zece.
Urmele
Unde sunt pietrele azi
Din cele vreo 300 de kilograme căzute, bucăți se află în peste 30 de muzee din lume. Pe cele mai însemnate le găsești aici.
Viena
Cea mai mare colecție de pietre de Mociu se află la Muzeul de Istorie Naturală, în sala de meteoriți.
Cluj
Uriașa de 35,70 de kilograme a rămas la universitate, cu alte zeci de pietre; din ele s-au tăiat probele studiate la Cluj.
Londra
Muzeul de Istorie Naturală păstrează piramida de 3,5 kg și cubul de 4,6 kg.
Budapesta
Piatra de 8,370 kg a ajuns la Muzeul Național Maghiar, prin muzeul ardelean.
București, Aiud, Dej
Alte 11 bucăți: 3 la universitatea din București, 7 la muzeul din Aiud și una la liceul din Dej.
Restul celor 911 pietre adunate până în vara lui 1882 s-a risipit prin colecții mici și mâini private. Koch însuși scria că pietrele se găsesc, se sparg și se cară.
Socoteala muzeelor e din cataloagele anilor 1968–1979; de atunci nu le-a mai numărat nimeni pe toate.
Jocul
Opt propoziții, adevărat sau fals
Cât ai reținut din ploaia de pietre? Alege, apoi vezi răspunsul cu sursa lui.
1 din 8
De ce.
Sursa: …
Abia ai ridicat prima piatră Culegător de pe zăpadă Ai cântarul lui Koch
Metoda
De unde știm și ce nu știm
Greutățile și locurile vin din raportul lui Koch din februarie 1882, citit în originalul german. Socotelile verii, 911 pietre, 174,115 de kilograme, vreo 3.000 de pietre și vreo 300 de kilograme căzute, vin din raportul lui suplimentar, cunoscut aici doar prin citatele din articolul centenarului din 1980. Unde sursele se contrazic, pagina le pune față în față.
Mărimile pietrelor sunt diametre de sferă cu densitatea 3,25 g/cm³: cântărirea pulberii de către Koch (3,609), subțiată cu o zecime pentru pori, după intervalul de 5–15% din literatura de specialitate. Harta e redesenată după harta lui Koch, iar suprafața conturului desenat e socotită de program, nu de Koch.
Ce nu spun sursele
- Nicio sursă citită nu dă masa, viteza sau orbita bolidului înainte să intre în atmosferă: doar drumul lui pe cer, ora și zgomotul.
- Paginile raportului suplimentar al lui Koch n-au fost citite direct, iar fișa electronică a meteoritului n-a putut fi deschisă de program. Numerele de vară vin prin citat și sunt marcate ca atare.
- Koch scrie 45 de kilometri pătrați, articolul din 1980 îi atribuie 60. Conturul de pe harta aceasta iese la 66.
- Puține pietre au greutatea scrisă pe nume în surse: 13 încap în capitolul de mai sus. Punctele lui Koch sunt clase de mărime. Un catalog al fiecărei pietre nu există.
- Nu există un tabel complet al căderilor de pe teritoriul României de azi, de aceea pagina nu face clasamente între căderi.
- Socotelile muzeelor sunt din cataloagele anilor 1968–1979; de atunci nu le-a mai numărat nimeni.
Căderea
- Koch, A. (1882). Meteorsteinfall von Möcs in Siebenbürgen. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften, Mathematisch-Naturwissenschaftliche Classe 85, pp. 116–129. archive.org raportul din februarie: ora, drumul bolidului, martorii, cele 102 pietre, harta
- Tschermak, G. (1882). Über die Meteoriten von Mocs. Ibid. 85, pp. 195–209. archive.org ora 15:45, formele pietrelor, pietrele ajunse la Viena
- Mason, B., Wiik, H.B. (1961). The composition of the Ottawa, Chateau-Renard, Mocs, and New Concord meteorites. American Museum Novitates 2069. archive.org de aici vine eroarea “piatra de 56 kg”
- Brassói Fuchs, H. (1980). Száz éves a mócsi meteorit. Földtani Tudománytörténeti Évkönyv 9, pp. 263–272. epa.oszk.hu socotelile verii, cele 911 pietre, muzeele (în maghiară, cu rezumat în engleză)
Piatra
- Tănăselia, C. et al. (2010). Preliminary investigation of Mocs meteorite by lead isotopic ratio. Studia UBB Chemia LV(3). PDF tipul L5-6, cele 3.000 de pietre, proba I.34B de la Chesău
- Tănăselia, C. et al. (2016). Revised rare earth elements composition of Mocs meteorite. Studia UBB Chemia LXI(3). PDF regula numelui, cele 9 căderi de pe teritoriul României
- Korotev, R.L. Meteorite fusion crust. Some Meteorite Information, Washington University in St. Louis. wustl.edu ce este coaja de topitură
- Flynn, G.J. et al. (2023). Physical properties of the stone meteorites (invited review). NASA NTRS 20230000872. PDF densitatea și porozitatea condritelor
Locurile și muzeele
- Naturhistorisches Museum Wien (2012). Presseinformation zur Neueröffnung des Meteoritensaals. nhm.at cea mai mare colecție de Mociu se află la Viena
- Articolele satelor din câmpul de cădere pe Wikipedia română și maghiară. wikipedia.org numele vechi și noi, coordonatele