# Cine se însoară când plouă cu soare?

Limbi din toată lumea au o vorbă sau un nume pentru ploaia care cade în timp ce soarele strălucește, iar în mai mult de jumătate dintre limbile de aici cineva pune ceva la cale. O vulpe se mărită. Dracul își bate nevasta. Un lup fată. Aici sunt 796 de expresii, din 139 de limbi, fiecare însoțită de pagina din care a fost copiată.

## Ce spunea bunica ta?

Alege o limbă și vezi expresia folosită în ea, apoi încă trei: una de la un vecin, una cu același tipar din altă parte a lumii și una cu totul diferită.

## 139 de limbi, aceeași ploaie

Fiecare punct reprezintă o expresie găsită într-un dicționar, într-o culegere de folclor sau într-un articol științific ori, mai rar, pe un site de referință sau la un vorbitor. El este așezat acolo unde, după sursă, a fost auzită expresia. Atinge un punct ca să o citești și să deschizi pagina din care vine.

Fiecare punct este o atestare, nu un recensământ. O limbă apare pe hartă pentru că cineva a consemnat expresia, iar eu am putut deschide pagina; zonele goale sunt cele în care nu s-a căutat sau pentru care sursele nu s-au putut deschide. Un inel arată că sursa indică doar o țară sau o zonă lingvistică; el este așezat în mijlocul ei.

## Câteva tipare

Dacă grupezi expresiile după ce se întâmplă în ele, câteva tipare acoperă 77% dintre atestări. Tiparul „Familia dracului” este cel mai mare, cu 184 de atestări în 27 de limbi; urmează „O denumire simplă”, cu 159 de atestări în 72 de limbi.

## Tiparele urmează limba sau vecinătatea?

Folcloristul finlandez Matti Kuusi, care a scris o carte de 420 de pagini despre această singură expresie, a adunat în jur de trei mii de variante și a ajuns la concluzia că marea majoritate au același arbore genealogic. Așa prezintă cartea lui din 1957 o lucrare germană de referință, cea a lui Röhrich; eu nu am putut deschide un exemplar al cărții.

## Cât de veche e expresia?

Mai jos sunt cele mai vechi pagini pe care le-am găsit, după data textului, nu a expresiei. Prima pagină găsită conține un cuvânt simplu; prima poveste găsită apare cu aproape trei secole mai târziu, în altă limbă.

## Ce se întâmplă de fapt acolo sus?

Meteorologii descriu câteva situații, iar niciuna dintre sursele pe care mă sprijin nu spune care e cea mai frecventă (Wikipedia spune „de obicei” ploaia dusă de vânt, pe baza glosarului unui post local de radio). Vântul poate duce ploaia dincolo de marginea norului. Un nor de aversă se poate deplasa sau destrăma în timp ce picăturile încă mai cad. Iar, după Wikipedia, unghiul soarelui îi poate permite să lumineze pe sub un nor de aversă care trece pe deasupra.

Lățimea zonei în care plouă și e soare depinde de doi factori: cât de departe duce vântul o picătură cât timp cade și cât de adânc pătrund razele soarelui jos pe sub marginea norului. Calculatorul îi adună. Baza norilor de aversă se află adesea la cel mult un kilometru sau doi deasupra solului, iar aproape de sol o picătură de doi milimetri cade cu vreo 6 m/s.

## La noi: nunta dracilor

În sursele românești, expresiile despre ploaia cu soare pomenesc mai ales personaje rele: dracul își bate nevasta, dracii fac nuntă sau își însoară feciorii, strigoaicele se mărită. Altele vorbesc despre oameni: fete mari „căzute în păcat” sau însărcinate, o babă, țigani care se însoară; altele, de secetă sau de holde stricate. Animalele care se căsătoresc în alte limbi nu apar în nicio sursă pe care am găsit-o.

## Fiecare expresie, cu pagina din care provine

Sunt 796 de expresii. Caută după cuvânt, limbă, loc sau sursă ori filtrează după tipar. Alege un rând ca să vezi atestarea pe hartă; legătura către sursă deschide pagina din care a fost copiată expresia.

## Cum s-a făcut

- Am căutat, regiune cu regiune, în dicționare, culegeri de folclor, atlase dialectale și articole științifice. Fiecare expresie de aici este copiată dintr-o pagină pe care am putut-o deschide, iar către acea pagină există o legătură. Unde o scanare era prea deteriorată ca să fie citată, fișa spune asta.
- Fișa fiecărei atestări indică tipul sursei: dicționar sau culegere de folclor; studiu științific; site de referință sau compilație secundară, adică o pagină Wikipedia sau Wiktionary (adesea Wiktionary în engleză) ori o expresie citată indirect, de pildă după Hendriks; ori relatarea unui vorbitor, mai ales dintr-un sondaj din 1998 de pe LINGUIST List. {tier_c_n} de atestări țin de treapta de referință, cea mai slabă dintre cele numărate în test; relatările vorbitorilor nu intră în test, iar verificarea care lasă deoparte și treapta de referință este arătată alături.
- Wikipedia în engleză și listele de curiozități mi-au dat piste, nu surse (Wiktionary în engleză este citat, ca site de referință). Trei rânduri care circulă ca expresii despre ploaia cu soare au fost lăsate deoparte ca glume sau greșeli de lectură, fără o verificare separată: „liquid sunshine”, „El Mono del Casamiento de Mirtha Legrand” din Argentina și o mențiune dintr-un cântec vietnamez.
- Când sursa indică un loc, punctul este așezat acolo. Când indică doar o țară sau o zonă lingvistică, un inel este așezat în mijlocul acelei țări sau zone.
- Traducerile sunt literale și îmi aparțin. Nu am putut deschide un exemplar al cărții lui Matti Kuusi din 1957, principalul studiu despre această expresie; ce spun despre ea provine din două rezumate ale căror surse sunt indicate.

Africa, Asia Centrală, Pacificul și cele mai multe limbi indigene sunt slab reprezentate, fiindcă dicționarele de acolo au fost greu accesibile sau nu au fost căutate. Dicționarele dialectale austriece și bavareze nu au fost căutate, iar cel elvețian doar printr-o singură căutare în text; cele mai multe forme de acolo vin din lucrări germane de referință. Din aceleași motive lipsesc idișul, islandeza, thailandeza, birmana și khmera. Faptul că atlasul nu conține expresii din aceste regiuni și limbi nu dovedește că ele nu există.

Cules și scris de Marius Comper. Date despre limbi: Glottolog (CC BY 4.0). Harta: Natural Earth.
