# De la 3 la 100: cine poate porni un partid?

> De la 3 la 100: cine poate porni un partid?

Pe 21 august 2026, Autoritatea Electorală Permanentă a pus în consultare publică un proiect. El ar ridica numărul minim de fondatori de la 3 la 100 și ar muta prima verificare de la Tribunalul București la comisii de cinci membri din AEP. Deocamdată, regula rămâne cea de azi, iar proiectul poate fi modificat sau retras. S1

**Statut:** PROPUNERE ÎN CONSULTARE · 21 AUGUST 2026.

## Numărul are nevoie de unitatea lui.

O sută pare ușor de comparat cu 3, 500 sau 2.000. Partidele nu intră în viața publică prin aceeași ușă. Unele numere numără fondatori. Altele numără membri, semnături sau voturi. Dacă le pui într-un singur șir, obții o comparație ordonată și o concluzie greșită.

| Număr | Unitate | Context |
|---|---|---|
| 3 | membri fondatori | România · regula actuală |
| 100 | membri fondatori | proiectul AEP · propus |
| 100 | cetățeni adulți | Croația · înființare |
| 200.000 | semnături | România · candidatură prezidențială |

## Pragul nu a coborât în linie dreaptă.

În mai puțin de două decenii, România a coborât de la 25.000 de fondatori la 3. Acum, AEP propune o sută. Între aceste numere stă Decizia CCR din 2015, care a lăsat alegerea pragului la latitudinea legiuitorului și a trasat o limită: povara trebuie justificată ca proporțională. S3

- **1996 · 10.000**: Legea nr. 27/1996: 15 județe, cu cel puțin 300 de fondatori în fiecare [S6](#source-S6)
- **2003 · 25.000**: Legea nr. 14/2003: 18 județe și București, cu cel puțin 700 în fiecare [S3](#source-S3)
- **2015 · CCR**: Decizia nr. 75: CCR a considerat pragul vechi excesiv și disproporționat [S3](#source-S3)
- **2015 · 3**: Legea nr. 114/2015: Un partid poate porni cu trei membri fondatori [S4](#source-S4)
- **2026 · 100?**: Proiectul AEP: Prag propus și prima verificare mutată la AEP [S1](#source-S1)

> Decizia CCR nu a făcut din numărul 3 o regulă constituțională. A cerut ca orice prag care îngreunează libertatea de asociere să treacă testul proporționalității.

## Un partid trece prin mai multe porți.

Înființarea răspunde la o singură întrebare: există partidul în ochii statului? După aceea vin buletinul de vot, mandatele și banii publici. Fiecare etapă are propriul prag și propriul decident. Deschide o poartă și vezi ce măsoară.

### 01 · Existență juridică

Aici se află numărul care a aprins discuția. Legea în vigoare pornește de la cel puțin trei membri fondatori. Proiectul AEP cere o sută și mută prima verificare de la Tribunalul București la comisii de cinci membri din AEP. Contestația ar ajunge la Curtea de Apel București. S5 S1

**Ce numără pragul:** membri fondatori

**Comparativ:** România: 3 acum · 100 propus · Croația: 100 adulți

### 02 · Acces la buletin

Nașterea partidului și candidatura la alegeri sunt momente diferite. La parlamentare, România cere 5% la nivel național sau 20% în fiecare din cel puțin patru circumscripții. La prezidențiale, candidatul trebuie să aducă 200.000 de semnături de susținere. S7 S8

**Ce se măsoară aici:** voturi, procente și semnături

**Comparativ:** Un partid înregistrat nu ajunge automat pe buletin.

### 03 · Mandate

Aici votul trebuie să devină mandat. O formațiune poate exista legal și poate intra în cursă fără să treacă pragul care produce reprezentare. Numărul de fondatori vorbește despre începutul partidului. Rezultatul alegerilor vorbește despre sprijinul pe care l-a strâns. S7 S10

**Ce se măsoară:** voturi și regula care le transformă în mandate

**Comparativ:** Nașterea partidului și reprezentarea lui se măsoară separat.

### 04 · Bani publici

Subvențiile au altă logică. Legea nr. 334/2006 le leagă de voturi și mandate. Întrebarea banilor apare după ce partidul există și intră în competiție. Niciun prag de fondatori nu poate răspunde singur la ea. S9

**Ce se măsoară:** voturi, mandate și condițiile de finanțare

**Comparativ:** Pragul de fondare nu este criteriu de subvenționare.

## Țările pun pragul în locuri diferite.

Rândurile de mai jos pun alături doar poarta de pornire, acolo unde sursele o descriu clar. Coloana "unitate" contează la fel de mult ca numărul. S10

| Sistem | La început | Unitatea | Cine verifică | Ce trebuie păstrat separat |
| --- | --- | --- | --- | --- |
| România · acum | Cel puțin 3 | membri fondatori | Tribunalul București | Regula de azi; alegerile au propriile praguri. [S5](#source-S5) |
| România · proiect AEP | 100 | membri fondatori eligibili; cetățeni români cu drept de vot; reprezentarea ambelor sexe | AEP, prin comisii de câte 5; contestația la Curtea de Apel București | Propunere. Textul nu a devenit lege. [S1](#source-S1) |
| Croația | 100 | cetățeni croați adulți, cu capacitate juridică | Ministerul Justiției | Numărul coincide. Condițiile și instituția diferă. [S12](#source-S12) |
| Germania | Fără prag numeric special | fondarea sub regimul asociațiilor; legea partidelor nu fixează un număr | Regimul asociațiilor; notificarea pentru alegeri este etapă separată | Nașterea fără prag numeric nu scutește partidul de regulile electorale. [S13](#source-S13) |
| Grecia | Cel puțin 200 | cetățeni cu drept de vot care semnează statutul sau declarația de fondare | Procurorul de pe lângă Areios Pagos, la care se depune declarația | Prag pentru fondarea juridică. Etapele electorale se judecă separat. [S19](#source-S19) |
| Bulgaria | 500 + 2.500 | 500 fondatori; cel puțin 2.500 de membri | Tribunalul orașului Sofia | Fondarea, menținerea numărului de membri și semnăturile electorale sunt etape distincte. [S15](#source-S15) [S18](#source-S18) |
| Lituania | 2.000 | membri; listele sunt urmărite în timp | Ministerul Justiției și Registrul persoanelor juridice | Registrul privește și apartenența verificată în timp. [S16](#source-S16) |

> **Grecia cere 200 de semnatari:** În Grecia, statutul sau declarația de fondare a partidului trebuie semnată de cel puțin 200 de cetățeni cu drept de vot și depusă la procurorul de pe lângă Areios Pagos. Legea spune că partidul dobândește personalitate juridică prin înființare. Raportul OSCE/ODIHR folosește o categorie mai largă și așază Grecia printre țările fără o cerință specială de înregistrare față de asociații. Aparenta contradicție vine din scara comparației: raportul descrie regimul general, iar legea greacă fixează concret pragul de fondare. Vezi art. 29 din legea greacă. Vezi comparația OSCE/ODIHR.

## Când se schimbă numărul, se schimbă și cine ține cheia.

Astăzi, prima ușă o deschide instanța. Proiectul ar pune dosarul pe masa AEP, unde cinci membri ai unei comisii l-ar examina. O contestație ar ajunge la Curtea de Apel București. Pragul și instituția care îl aplică apar împreună.

- **Ce problemă încearcă pragul să rezolve?** Vrei să oprești partidele de familie, formațiunile-clonă sau folosirea unor beneficii publice? Pragul trebuie să arate ce problemă rezolvă și de ce este potrivit pentru ea.
- **De ce 100?** Comparația externă ajută când numerele măsoară aceeași etapă și aceeași categorie de oameni. Dacă nu, ea oferă context, nu justificare.
- **De ce la înregistrare?** Dacă temerea privește accesul la alegeri sau la bani publici, de ce ar fi prima poartă locul potrivit? Poate există un prag mai exact la etapa unde apare problema.
- **Ce rămâne deschis pentru opoziție?** Criterii publice, motive scrise, termene clare, reguli pentru conflicte de interese și un control judiciar care poate repara o decizie greșită.

> **Testul lăsat de CCR:** CCR a admis că statul poate cere o dovadă de reprezentativitate. A pus însă o limită: povara nu poate deveni excesivă, disproporționată sau inutilă într-o societate democratică. Așadar, 100 trebuie să răspundă la patru întrebări. Ce problemă rezolvă? De ce acest număr? De ce la această poartă? Ce cale de atac rămâne?

## Întrebarea care rămâne

**Înainte să întrebi cât de mare este pragul, întreabă ce poartă păzește.**

1. Număr
2. Unitate
3. Poartă
4. Decident
5. Remediu

Un prag merită judecat împreună cu problema pe care o rezolvă și cu povara pusă pe pluralism. În proiectul AEP, 100 vine la pachet cu o procedură nouă și se așază înaintea testelor electorale deja existente.

Documentul este în consultare publică. Calendarul relatat public anunță o dezbatere pe 27 august și primirea observațiilor până la 20 septembrie 2026. Citește calendarul relatat.

## De unde vin numerele

Data de referință este 21 august 2026. Textul AEP este o propunere în consultare. Comparația pune față în față aceeași etapă, pe cât permit sursele, și lasă separat ceea ce nu este comparabil. Când un număr nu poate fi verificat în aceeași categorie cu altul, pagina spune asta.

### Cum am făcut comparația

- Am început cu textele de lege pentru România și cu surse oficiale pentru țările comparate.
- Am ținut separat fondatorii, membrii, semnăturile, voturile și mandatele. Un singur scor ar fi ascuns diferențele.
- Când pentru aceeași țară apar două numere, le-am păstrat pe amândouă și am arătat etapa care lipsește.

### Registrul surselor

- **S1 · Proiectul Legii partidelor politice** (document primar): Textul publicat de AEP pentru consultare. [Deschide sursa](https://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2026/08/PROIECT-LPP-v04.08.pdf)
- **S2 · Document: AEP propune o nouă lege a partidelor politice** (sursă documentară): Rezumatul public și calendarul relatat pentru dezbatere și observații. [Deschide sursa](https://www.ordinea.ro/document-aep-propune-o-noua-lege-a-partidelor-politice-inregistrarea-si-registrele-ar-urma-sa-fie-digitalizate/)
- **S3 · Curtea Constituțională, Decizia nr. 75/2015** (jurisprudență): Pragul de 25.000 de fondatori și motivarea Curții privind proporționalitatea. [Deschide sursa](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/167290)
- **S4 · Legea nr. 114/2015** (act normativ): Legea care a coborât pragul la cel puțin trei fondatori. [Deschide sursa](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/168114)
- **S5 · Legea nr. 14/2003, forma consolidată** (act normativ): Regula în vigoare din art. 19 alin. (3): cel puțin trei membri fondatori. [Deschide sursa](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/167390)
- **S6 · Legea nr. 27/1996** (act normativ): Regula din 1996: 10.000 de fondatori, din cel puțin 15 județe, minimum 300 în fiecare. [Deschide sursa](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/8073)
- **S7 · Legea nr. 208/2015** (act normativ): Pragurile pentru intrarea în Parlament. [Deschide sursa](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/222887)
- **S8 · Legea nr. 370/2004** (act normativ): Regula pentru candidaturile la președinție: 200.000 de susținători. [Deschide sursa](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/82024)
- **S9 · Legea nr. 334/2006** (act normativ): Criteriile pentru subvențiile legate de voturi și mandate. [Deschide sursa](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/168091)
- **S10 · OSCE/ODIHR, opinie privind legea partidelor din Muntenegru** (opinie comparativă): Pasajul comparativ despre pragurile de înregistrare. Grecia apare în categoria țărilor fără cerințe speciale față de asociații; regula elenă trebuie citită în legea națională. [Deschide sursa](https://www.osce.org/files/f/documents/b/e/593492.pdf)
- **S11 · Ghidul OSCE/ODIHR privind reglementarea partidelor** (ghid de standarde): Cere praguri rezonabile, justificate și compatibile cu pluralismul. [Deschide sursa](https://odihr.osce.org/odihr/538473)
- **S12 · Ministerul Justiției din Croația, registrul partidelor** (sursă oficială): Regula pentru înființare: cel puțin 100 de cetățeni croați adulți. [Deschide sursa](https://mpudt.gov.hr/print.aspx?id=22212&url=print)
- **S13 · Autoritatea electorală federală a Germaniei, înființarea unui partid** (sursă oficială): Ghidul oficial și legea partidelor nu fixează un minim numeric special. [Deschide sursa](https://bundeswahlleiterin.de/en/parteien/parteigruendung.html)
- **S14 · Parlamentul elen, Constituția Greciei, art. 29** (text constituțional): Protejează dreptul cetățenilor cu drept de vot de a fonda și de a participa la partide. [Deschide sursa](https://www.hellenicparliament.gr/UserFiles/ebooks/ekdoseis/2019_THE-CONSTITUTION-OF-GREECE/index.html)
- **S15 · Comisia Electorală Centrală a Bulgariei, Legea partidelor politice** (act normativ): Regulile pentru fondatori, membri și registrul partidului. [Deschide sursa](https://www.cik.bg/upload/84664/Political_Parties_Act.pdf)
- **S16 · Ministerul Justiției din Lituania, organizații politice** (sursă oficială): Regula celor 2.000 de membri și verificarea apartenenței în timp. [Deschide sursa](https://tm.lrv.lt/en/fields-of-activity/establishment-and-registration-of-political-parties/)
- **S17 · Telex, proiectul AEP și comparația relatată** (sursă secundară): Relatează numerele prezentate în comparația asociată proiectului AEP. Este folosită ca sursă secundară, cu avertismentul de pe pagină. [Deschide sursa](https://telex.md/2026/08/21/schimbari-de-amploare-pentru-partidele-din-romania-ce-prevede-proiectul-de-lege-propus-de-aep/)
- **S18 · Comisia Electorală Centrală a Bulgariei, Decizia nr. 4438-NS** (act electoral oficial): Decizia arată că semnăturile pentru alegeri sunt o etapă separată de fondarea partidului. [Deschide sursa](https://www.cik.bg/bg/decisions/4438/2026-02-19)
- **S19 · Parlamentul elen, Legea nr. 3023/2002, art. 29** (act normativ): Cere ca statutul sau declarația de fondare să fie semnată de cel puțin 200 de cetățeni cu drept de vot și depusă la procurorul de pe lângă Areios Pagos. [Deschide sursa](https://www.hellenicparliament.gr/UserFiles/f3c70a23-7696-49db-9148-f24dce6a27c8/3023_code.pdf)

---

Conceput și editat de Marius Comper. Verificat la 21 august 2026 · proiectul poate fi schimbat în consultare.