# Care a fost prima cale ferată din România? În presă apar două răspunsuri, 1854 și 1869, și amândouă sunt numite „prima”. Ambele sunt corecte, fiindcă „prima” poate însemna trei lucruri diferite. 1854 Prima linie pe teritoriul României de azi Oravița–Baziaș 20 august 1854 Linia a fost folosită mai întâi doar pentru cărbune, pe 62,5 km, între Oravița și portul Baziaș de pe Dunăre. Pe atunci Banatul aparținea Imperiului Austriac. 1854 sau 1869? Ambele sunt corecte, dacă spui ce măsori. Prima linie de pe harta României de azi s-a deschis cu 15 ani înainte de București–Giurgiu. Doar că Banatul era atunci în Imperiul Austriac. ## De ce există două răspunsuri la „prima cale ferată din România”? Răspunsul depinde de ce înțelegem prin „România”: țara de azi sau statul de atunci. În 1854 Banatul era în Imperiul Austriac, iar în Țara Românească și în Moldova primul tren a circulat abia în 1869. [HotNews](https://hotnews.ro/se-mplinesc-150-de-ani-de-la-deschiderea-primei-cai-ferate-din-principatele-romne-n-prezent-calatoria-bucuresti-giurgiu-este-lunga-pentru-ca-podul-de-la-gradistea-ramne-ne-292856) Întrebarea inițială ascunde de fapt trei întrebări: - 1854 ### Prima linie pe teritoriul de azi Oravița–Baziaș, deschisă la 20 august 1854. [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) - 1856 ### Prima linie cu pasageri, pe același teritoriu Tot Oravița–Baziaș, din 1 noiembrie 1856. [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) - 1869 ### Prima linie a statului român de atunci București–Giurgiu, în 1869. România de atunci era statul Principatelor Unite. AGIR notează că liniile mai vechi se aflau în provincii românești rămase atunci în afara granițelor naționale, ca Banatul, parte a Imperiului Austriac. [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) Când citești „prima cale ferată din România”, întreabă-te: România de azi sau cea de atunci? [Mediafax](https://www.mediafax.ro/economic/romania-inchide-timp-de-opt-luni-legatura-feroviara-cu-bulgaria-pentru-modernizarea-liniei-bucuresti-giurgiu-arcada-company-si-alstom-lucreaza-la-electrificarea-conexiunii-cu-bulgaria-pre-23802944) a scris că București–Giurgiu e „prima cale ferată construită în România”. Pentru statul de atunci, e corect. Pentru teritoriul de azi, prima rămâne Oravița–Baziaș. ## Care a fost prima cale ferată de pe teritoriul de azi al României? Oravița–Baziaș, în Banat. Aici linia e trasată pe harta actuală, după traseul din OpenStreetMap. Se vede ce nu spune nicio listă: un tronson lung trece azi prin Serbia. 0 km parcurși 0 din care în Serbia Acum: România Traseul e cel păstrat în OpenStreetMap, iar opririle sunt puse în punctul cel mai apropiat de sat. 20 august 1854 ### Se deschide linia Oravița–Baziaș Are 62,5 km și a fost folosită la început doar pentru cărbune, spre portul Baziaș de pe Dunăre. [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) Pentru ea au fost aduse 13 locomotive de tip Engerth, construite la Viena. [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) Lucrările au ținut din 1846 până în 1854. [Primăria Oravița](https://oravita.ro/gara-oravita/) Banatul era pe atunci provincie a Imperiului Austriac. 1847 ### Gara din Oravița, gata cu șapte ani înainte de primul tren Gara a fost terminată în 1847, înainte de prima cursă pe linie. CFR Călători o numește prima gară de pe teritoriul actual al României. [CFR Călători](https://www.cfrcalatori.ro/calea-ferata-oravita-anina-160-ani-de-la-inaugurare/) Primăria Oravița notează că ar fi putut fi gata chiar din 1846. [Primăria Oravița](https://oravita.ro/gara-oravita/) Gara Oravița, azi. Foto: Ioan Bodean, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0. km 0–28 ### Prin satele Banatului de azi Linia trece pe la Răcășdia, Vrăniuț, Berliște, Milcoveni și Iam. Până aici toate opririle sunt în România de azi. km 28 ### Granița de azi taie linia La 28 km de Oravița, între Iam și Iasenova, linia iese din România de azi. Pe următorii 28 km, linia trece prin Serbia: pe la Iasenova (Jasenovo), Biserica Albă (Bela Crkva) și Vracevgai (Vračev Gaj). AGIR notează și el că Iasenova era stație pe linia Baziaș–Oravița. [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) Pe atunci Banatul era parte a Imperiului Austriac. [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) km 56 ### Înapoi în România, la Dunăre La Socol linia intră din nou în România de azi și, după alți 5 km, ajunge la Baziaș, portul de pe Dunăre. Gara Baziaș pe o carte poștală din vremea Austro-Ungariei, adică mai târziu decât linia din 1854. Foto: Sludge G, Wikimedia Commons, CC BY-SA 2.0. Pe hartă ### Pe hartă: 28 km în România, 28 în Serbia, 5 în România Pe traseul păstrat, linia măsoară 61 km; CFR dă 62,5. Aproape jumătate din linie, 28 km, se află azi în Serbia. Definiția „pe teritoriul de azi” rămâne valabilă, fiindcă ambele capete, Oravița și Baziaș, sunt în România. Prima linie de aici nu este însă întreagă în România de azi. Wikipedia spune și ea că pe tronsonul Iam–Baziaș linia trecea prin Serbia de azi. [Wikipedia](https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Oravi%C8%9Ba%E2%80%93Baziaș) 1 noiembrie 1856 ### Doi ani mai târziu, primii călători După îmbunătățiri tehnice, pe linie încep să circule trenuri de călători. Primul tren de călători a avut trei vagoane. [Primăria Oravița](https://oravita.ro/gara-oravita/) [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) ## Ce a fost București–Giurgiu, linia numită cel mai des „prima”? A fost prima linie construită în statul român de atunci și lega Gara Filaret din București de Giurgiu, pe Dunăre. [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) [AGIR, 2017](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-20-2017/pagini-de-istorie-gara-de-nord-din-bucuresti-la-145-de-ani_5809.html) Plecare 10:45 Sosire după 1 h 30 min Traseul de azi, măsurat pe harta OpenStreetMap, are 64 km; AGIR (2017) dă 70 km pentru linia autorizată în 1865. În 1869 linia pornea din Filaret; calea ferată de acolo nu mai există. ### Două date, același an 26 august 1869 Carol I pleacă din Gara Filaret spre Giurgiu, într-o călătorie pe care AGIR o numește „prima pe linia București–Giurgiu”. La Giurgiu urcă pe vapor, spre țara natală: promisese că nu va ieși din țară până nu va putea pleca pe calea ferată. CFR consideră această zi data deschiderii liniei pentru trafic. [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) 19 octombrie 1869 Inaugurarea oficială, duminică, după calendarul vechi; 31 octombrie după cel de azi. Trenul pleacă la 10:45 și ajunge după o oră și jumătate, cu o oprire la Comana. Al doilea tren, cu locomotiva Dunărea, e condus de Nicolae Tănase, socotit primul mecanic român de locomotivă. Linia se deschide și pentru călători. [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) [AGIR, 2017](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-20-2017/pagini-de-istorie-gara-de-nord-din-bucuresti-la-145-de-ani_5809.html) În 1865, un consorțiu britanic format din John Trevor Barkley și John Staniforth a primit concesiunea. [AGIR, 2017](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-20-2017/pagini-de-istorie-gara-de-nord-din-bucuresti-la-145-de-ani_5809.html) Gara Filaret, într-o fotografie datată 1875 pe Wikimedia Commons. Autor necunoscut, domeniu public. Gara Filaret, dată în exploatare odată cu linia, a fost prima gară a Bucureștiului și prima din Principatele Unite. [AGIR, 2017](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-20-2017/pagini-de-istorie-gara-de-nord-din-bucuresti-la-145-de-ani_5809.html) În 1870 linia a fost prelungită până la Smârda. [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) Linia se modernizează acum. Economedia scria la 13 august 2026 că circulația ar urma să fie reluată complet în septembrie 2028. [Economedia](https://economedia.ro/video-modernizarea-liniei-de-cale-ferata-bucuresti-progresu-giurgiu-nord-a-ajuns-la-12-circulatia-se-va-redeschide-in-2028.html) ## Cronologia: de la gara din 1847 la București–Giurgiu - Oravița–Baziaș - București–Giurgiu - Alte linii, între ele - 1846 Încep lucrările la linia Oravița–Baziaș. [Primăria Oravița](https://oravita.ro/gara-oravita/) - 1847 Gara Oravița e terminată, prima gară de pe teritoriul actual al României. [CFR Călători](https://www.cfrcalatori.ro/calea-ferata-oravita-anina-160-ani-de-la-inaugurare/) - 20 august 1854 Se deschide Oravița–Baziaș, 62,5 km, pentru cărbune. [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) - 1 noiembrie 1856 Primii pasageri pe Oravița–Baziaș. [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) - 1857–1860 Se deschid Timișoara–Seghedin (1857), Timișoara–Iasenova (1858) și Cernavodă–Constanța (4 octombrie 1860, în Dobrogea otomană). [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) - 15 decembrie 1863 Oravița–Anina se deschide pentru cărbune; din 1869, și pentru călători. Este prima cale ferată montană din sud-estul Europei. [CFR Călători](https://www.cfrcalatori.ro/calea-ferata-oravita-anina-160-ani-de-la-inaugurare/) - 26 august 1869 Carol I călătorește pe linia București–Giurgiu; CFR indică ziua drept data deschiderii liniei pentru trafic. [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) [CFR](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) - 19 / 31 octombrie 1869 Inaugurarea oficială a liniei și a Gării Filaret. [AGIR, 2017](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-20-2017/pagini-de-istorie-gara-de-nord-din-bucuresti-la-145-de-ani_5809.html) AGIR numără București–Giurgiu drept a unsprezecea linie construită pe teritoriul de azi al României. [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) ## Întrebări frecvente ### De ce unele surse spun 1854 și altele 1869? Pentru că „din România” poate însemna teritoriul de azi sau statul de atunci. Oravița–Baziaș (1854) e prima linie de pe teritoriul actual al României, după CFR; Banatul era pe atunci în Imperiul Austriac. București–Giurgiu (1869) e prima linie construită în statul român de atunci. ### Care a fost prima gară din România? Prima gară de pe teritoriul de azi este Gara Oravița, terminată în 1847, cu șapte ani înainte de deschiderea liniei. Prima gară din Principatele Unite a fost Gara Filaret, din București, dată în exploatare la 19/31 octombrie 1869. ### Când au circulat primii pasageri? Pe Oravița–Baziaș, de la 1 noiembrie 1856, într-un tren cu trei vagoane. Pe București–Giurgiu, Carol I a călătorit la 26 august 1869, iar, după AGIR, transportul de călători a început la 19 octombrie 1869 (31 octombrie după calendarul de azi). ### Când a apărut trenul în România? Pe teritoriul de azi, în 1854, la Oravița, pe linia de cărbune spre Baziaș. În statul român de atunci, în 1869, la București. ### Mai există linia Oravița–Baziaș? CFR Călători scrie că linia mai este funcțională doar între Oravița și Iam. AGIR dădea în 2010 27 km pentru acest sector și nota că între Iam și Baziaș calea ferată nu mai exista. ### Ce se întâmplă acum cu București–Giurgiu? Linia se modernizează. Circulația ar urma să fie reluată complet în septembrie 2028, după Economedia (13 august 2026). ## Surse Datele de bază vin de la CFR, de la Primăria Oravița și de la AGIR. Fiecare afirmație din pagină are sursa indicată. - [CFR Infrastructură, „File de istorie feroviară”](https://cfr.ro/file-de-istorie-feroviara/) - [Primăria Oravița, „Gara Oravița”](https://oravita.ro/gara-oravita/) - [CFR Călători, „Calea ferată Oravița–Anina, 160 de ani”](https://www.cfrcalatori.ro/calea-ferata-oravita-anina-160-ani-de-la-inaugurare/) - [Wikipedia, „Calea ferată Oravița–Baziaș”](https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Oravi%C8%9Ba%E2%80%93Baziaș) - [AGIR, „140 de ani de la inaugurarea liniei București–Giurgiu” (2010)](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) - [AGIR, „Gara de Nord din București la 145 de ani” (2017)](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-20-2017/pagini-de-istorie-gara-de-nord-din-bucuresti-la-145-de-ani_5809.html) - [HotNews, 31 octombrie 2019](https://hotnews.ro/se-mplinesc-150-de-ani-de-la-deschiderea-primei-cai-ferate-din-principatele-romne-n-prezent-calatoria-bucuresti-giurgiu-este-lunga-pentru-ca-podul-de-la-gradistea-ramne-ne-292856) - [Adevărul, „Oravița, prima gară construită în România”](https://adevarul.ro/stiri-locale/resita/oravita-prima-gara-construita-in-romania-rezista-2511269.html) - [Mediafax, 7 septembrie 2026](https://www.mediafax.ro/economic/romania-inchide-timp-de-opt-luni-legatura-feroviara-cu-bulgaria-pentru-modernizarea-liniei-bucuresti-giurgiu-arcada-company-si-alstom-lucreaza-la-electrificarea-conexiunii-cu-bulgaria-pre-23802944) - [Economedia, 13 august 2026](https://economedia.ro/video-modernizarea-liniei-de-cale-ferata-bucuresti-progresu-giurgiu-nord-a-ajuns-la-12-circulatia-se-va-redeschide-in-2028.html) ### Cum am măsurat Am calculat lungimea porțiunilor din România și din Serbia urmărind vestigiile liniei pe harta OpenStreetMap și comparând traseul cu granița de stat de pe aceeași hartă. Linia e în cea mai mare parte dezafectată sau abandonată. Kilometrii sunt rotunjiți, iar traseul de pe hartă poate diferi puțin de cel din 1854. Datele hărții sunt din 2 octombrie 2026. Verificare: de la Oravița la Iam harta dă 27 km, ca AGIR. [AGIR, 2010](https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-3-2010/140-de-ani-de-la-inaugurarea-liniei-de-cale-ferata--bucuresti-%E2%80%93-giurgiu_2767.html) CFR dă pentru Oravița–Baziaș 62,5 km; pe hartă, 61 km. Pentru datele din 1854 și 1856 folosim varianta CFR, fără calendar precizat; Primăria Oravița le scrie în ambele calendare: 20/30 august și 1/11 noiembrie. Pentru 1869, AGIR notează 19/31 octombrie: 19 în calendarul vechi, 31 în cel de azi; România a trecut la calendarul nou abia în aprilie 1919. [HotNews](https://hotnews.ro/se-mplinesc-150-de-ani-de-la-deschiderea-primei-cai-ferate-din-principatele-romne-n-prezent-calatoria-bucuresti-giurgiu-este-lunga-pentru-ca-podul-de-la-gradistea-ramne-ne-292856) Sursele nu precizează calendarul zilei de 26 august. ### Hărți și imagini - Traseele și granița: © contribuitorii OpenStreetMap, licență ODbL. - Împărțirea istorică a regiunilor: harta din proiectul „Atlasul istoriei României”, după județele din 1930; râuri: Natural Earth, domeniu public. - Fotografii: Wikimedia Commons, cu autorii și licențele din legende. ### Mai departe, pe șine - [Tunelurile și viaductele feroviare din România, cu Oravița–Anina](https://mariuscomper.uk/tuneluri-feroviare/) - [Afacerea Strousberg: scandalul căilor ferate din anii 1870](https://mariuscomper.uk/afacerea-strousberg/) - [Orient Express prin România, 1883](https://mariuscomper.uk/orient-express/) https://mariuscomper.uk/prima-cale-ferata-romania/