# Rastelul de vederi: cărți poștale vechi din România, pe locuri și decenii

Rastelul ține 9.574 de cărți poștale din colecțiile publice. Coloanele merg în jurul țării ca acele ceasornicului, pornind de la nord; fiecare raft e un deceniu. Vederile care n-au o dată stau pe raftul de jos.

## Ce ține rastelul

Pe rastel stau 9.574 de cărți poștale din colecțiile publicate liber de muzee și biblioteci din România în biblioteca digitală europeană Europeana. Cele mai multe vin de la Institutul Național al Patrimoniului (6.074, colecția Andrei Ștomff, cu vederi mai ales din anii 1950–1980) și de la Muzeul Brukenthal din Sibiu (1.946, mai ales din primele decenii ale secolului XX).

Fiecare coloană e un loc. Cele 53 de locuri cu cel puțin 30 de vederi au coloana lor, așezată după direcția în care se află față de centrul țării: prima coloană e cea mai apropiată de nord (Sovata), apoi rastelul se rotește spre est, spre sud și spre vest. Celelalte 334 de locuri stau în sertar și se găsesc după nume. O vedere cu mai multe locuri stă la primul loc numit în fișă. 1.186 de vederi nu au un loc din România de azi pe care fișa sau titlul să-l numească limpede (portrete, felicitări, locuri din străinătate, peisaje fără nume) și se văd cu butonul „Vederile fără loc”.

Pentru 8.754 de vederi instituția a scanat și spatele, așa cum e: cu scris, timbru și ștampilă dacă vederea a circulat. Dintre vederile Institutului Național al Patrimoniului, 2.997 au fost trimise prin poștă, iar 2.951 n-au fost trimise niciodată: spatele lor e gol.

## Ce spun ștampilele

2.806 vederi au data ștampilei poștei: 2.588 citite de Institutul Național al Patrimoniului într-o rubrică a fișei, 218 citite de Muzeul Brukenthal și de Casa Mureșenilor în descrierea vederii. 2.681 au ziua, 102 doar luna, 23 doar anul. Cea mai veche e din 2 mai 1891: „Sibiu - vedere generală (1860)”. Cea mai recentă e din 1998.

Vederile se trimiteau vara: 57% dintre cele cu luna citită poartă ștampila din iulie, august sau septembrie, iar august e luna cu cele mai multe (655). Ștampilele acoperă 357 din cele 366 de zile ale anului, așa că aproape în orice zi rastelul are o vedere trimisă în aceeași zi, în alt an.

### Locurile de pe rastel

- Sibiu: 1.413
- Brașov: 880
- București: 485
- Piatra-Neamț: 471
- Eforie Nord: 287
- Sinaia: 234
- Cluj-Napoca: 215
- Constanța: 144
- Eforie Sud: 144
- Mediaș: 140
- Neptun: 130
- Băile Felix: 125
- Mamaia: 121
- Ocna Sibiului: 114
- Borsec: 107
- Predeal: 99
- Alba Iulia: 89
- Tușnad: 81
- Galați: 81
- Craiova: 80
- Suceava: 77
- Călimănești: 73
- Venus: 70
- Drobeta-Turnu Severin: 69
- Arad: 65
- Bușteni: 63
- Saturn: 61
- Bran: 61
- Timișoara: 60
- Băile Tușnad: 58
- Băile Herculane: 57
- Brăila: 53
- Olimp: 53
- Mangalia: 48
- Ploiești: 41
- Sovata: 38
- Tulcea: 37
- Putna: 36
- Iași: 36
- Poiana Brașov: 36
- Pitești: 36
- Oradea: 36
- Târgu Jiu: 35
- Buziaș: 34
- Dej: 33
- Amara: 32
- Turda: 32
- Slănic Moldova: 31
- Vatra Dornei: 30
- Târgoviște: 30
- Făgăraș: 30
- Curtea de Argeș: 30
- Avrig: 30

## Ce înseamnă rafturile

Fiecare vedere stă pe raftul deceniului dat de fișa ei. Fișele nu dau mereu același fel de dată, așa că fiecare vedere spune care e:

- Ștampilată: data ștampilei poștei, din fișele Institutului Național al Patrimoniului sau din descrierile Muzeului Brukenthal și ale Casei Mureșenilor. 2.806 vederi.
- Tipărită: anul tipăririi, unde fișa îl dă. 38 de vederi.
- Data din fișă: o zi sau un an trecut de muzeu fără să spună dacă e data tipăririi sau a scrisului. 808 vederi.
- Datarea muzeului: cuvintele muzeului, de pildă „deceniul II al secolului XX”. Stau pe raftul unui deceniu doar cele care cuprind cel mult un deceniu și ceva; „prima jumătate a secolului XX” rămâne pe raftul de jos. 2.237 de vederi.
- Fără dată: 3.685 de vederi, cele mai multe netrimise.

Datarea clădirii din imagine (de pildă „1762”) nu e niciodată citită ca dată a vederii. O vedere ștampilată în 1974 poate fi tipărită cu ani înainte: raftul spune când a fost trimisă, nu când a fost făcută fotografia.

Locurile vin din fișe: localitatea trecută de Institutul Național al Patrimoniului sau, la celelalte muzee, locul numit la începutul titlului („Sibiu. Vedere din Piața Mare”). Fiecare loc e pus pe hartă după punctul GeoNames al localității din unitatea administrativă din fișă (SIRUTA); 8.388 de vederi au un loc, celelalte 1.186 nu.

## Surse și licențe

Licențele vederilor: CC BY-SA 4.0 — 8.922, CC0 1.0 — 652. CC BY-SA cere atribuirea și aceeași licență la reutilizare. Fișele (metadatele) Europeana sunt publicate sub CC0; descărcate pe 20 noiembrie 2026.

Imaginile sunt copii micșorate. 7.073 de vederi sunt făcute din scanările originale ale instituțiilor; pentru celelalte, cele ale Muzeului Brukenthal păstrate în fișiere foarte mari, pagina folosește imaginea de 400 de pixeli pe care o oferă Europeana, iar scanarea completă e la legătura „Fișa”.

Pagina arată ce au publicat liber aceste instituții, nu toate cărțile poștale păstrate în România.
