# Toată țara s‑a mutat la Iași

*Decembrie 1916 · Iași*

În decembrie 1916 un oraș de 70.000 de oameni a primit o țară întreagă: peste 300.000 de suflete, fără a socoti armatele. A urmat iarna tifosului, cu 500.000 de cazuri și peste 300.000 de morți în Moldova.

Marius Comper · 20 septembrie 2026

## Drumul spre nord, zi cu zi

De la primele trenuri speciale până la stingerea tifosului: 230 de zile în care România s-a mutat în Moldova. Trage cursorul și vezi ce fază e aprinsă în fiecare zi.

### 1916-11-13: Primele trenuri speciale

Parlamentarii pleacă din București cu trenuri speciale, iar vreo 4.000 de cercetași pornesc pe jos cei 56 de kilometri până la Ploiești, prin ploaie.

### 1916-11-30: Cartierul pleacă de la Periș

Cartierul General se evacuează de la Periș, de lângă București, și își mută comanda în Moldova, la adăpost.

### 1916-12-06: Ocupația și reședința

Bucureștiul și Ploieștiul sunt ocupate de Puterile Centrale. La Iași, regina își alege reședința în clădirea Corpului IV Armată.

### 1916-12-11: Revedere la Zorleni

Regina își revede soțul la Zorleni, lângă Bârlad, după plecarea din București: regele venise cu Cartierul General din retragere.

### 1916-12-28: Trenul tezaurului

La ora 3 dimineața trenul cu 17 vagoane de tezaur, 200 de gardieni și delegații Băncii Naționale părăsește Iașul spre Moscova.

### 1917-02-15: Februarie, luna de vârf

Nu o zi anume: toată luna februarie a fost vârful epidemiei de tifos. Ziua de pe cursor e mijlocul lunii.

### 1917-06-30: Iarna se încheie

Epidemia e aproape stinsă. Socoteala iernii: vreo 500.000 de cazuri de tifos și peste 300.000 de morți în Moldova.

## Patru capitole, doi ani

Fiecare capitol începe cu o scenă trăită de oameni adevărați, apoi pune numerele lângă ea. Datele din iarna 1916–1917 sunt stil nou; acolo unde sursa dă perechea, apare și stilul vechi.

Capitolele țin oamenii, cu numele și ziua fiecăruia.

## Drumul spre nord

*2 noiembrie – 15 decembrie 1916 · București–Iași, cu ce s-a putut*

Pe 2 noiembrie 1916 familia regală și-a îngropat în pripă copilul de 3 ani, pe principele Mircea, mort de febră tifoidă la Buftea, în capela palatului Cotroceni, în timp ce tunurile se apropiau de București. Înmormântarea grăbită a fost prologul pribegiei: curtea avea să plece spre Iași.

De la 13/26 noiembrie parlamentarii și oamenii politici au început să plece din București cu trenuri speciale, iar Casa Regală a pornit tot atunci spre Iași. Cartierul General s-a evacuat de la Periș pe 17/30 noiembrie. Cei fără loc în trenuri au luat-o pe jos: vreo 4.000 de cercetași, copii între 12 și 17 ani, au făcut cei 56 de kilometri până la Ploiești în peste două zile, prin ploaie de toamnă, spre coloniile de la Solești, Sculeni și Bâlca.

Pe 6 decembrie Bucureștiul și Ploieștiul au fost ocupate de Puterile Centrale, iar în noaptea de 14–15 decembrie trupele române s-au retras din Muntenia în Moldova. Nu exista un plan de evacuare a civililor; autoritățile se temuseră că puhoiul de oameni ar fi încurcat mișcarea armatei.

> Era o viziune de infern.
> — Daniel Șandru, despre coloanele din noiembrie 1916

*Între timp:* pe 11 decembrie, trupele germane și austro-ungare treceau Ialomița, înaintând spre sudul Moldovei.

## Orașul burdușit

*6 – 31 decembrie 1916 · 70.000 de ieșeni și restul lumii*

Spre ora prânzului trenul s-a oprit într-o haltă cu numele Grajduri, la o aruncătură de Iași, și regina a rămas în vagon să aștepte vești: nu știa unde va locui, nu se hotărâse nimic, iar un ofițer plecase înainte cu o locomotivă să cerceteze orașul. Așa arăta mutarea unei țări: un tren oprit în câmp, cu suverana înăuntru.

În doar câteva săptămâni populația Iașului a crescut brusc de la 70.000 de locuitori la peste 300.000 de locuitori, fără a socoti efectivele militare românești și rusești staționate aici sau în imediata apropiere. Pe lângă cei 2.131.527 de locuitori numărați de recensământul din 1912 în Moldova s-au adăugat vreo 1.500.000 de refugiați români, civili și militari, plus 1.000.000 de militari ruși, plus mii de prizonieri și internați civili.

Numărătoarea nu e bătută în cuie: un diplomat american zicea 300.000 de refugiați la Iași, un medic militar 510.000, alții 400.000–450.000 la începutul lui 1917 fără trupe. Primarul Gheorghe Mârzescu a dus greul zilelor acelora cu ce avea administrația orașului; avea să ajungă ministru al Agriculturii în guvernul de coaliție. Regele și regina s-au revăzut la Zorleni, lângă Bârlad, pe 28 noiembrie stil vechi, 11 decembrie stil nou, iar pe 6 decembrie regina își alesese drept reședință clădirea Corpului IV Armată, Palatul Cantacuzino-Pașcanu, ajuns centru de sprijin pentru răniți și civili.

> Spre ora prânzului am ajuns la o gară pe nume Grajduri, unde ne-am oprit deocamdată, în timp ce Ballif a plecat înainte la Iași, cu o locomotivă, ca să cerceteze orașul și să vadă unde aș putea locui.
> — Regina Maria, însemnare din decembrie 1916, citată de Daniel Șandru

*Între timp:* în noaptea de 15/28 decembrie, la ora 3 dimineața, trenul tezaurului pleca din Iași spre Moscova.

## Iarna păduchilor

*decembrie 1916 – iunie 1917 · tifosul exantematic face ravagii*

În februarie 1917 ușile spitalelor din Iași erau păzite de mormane de morți: bolnavii cădeau pe peroane, pe drumuri, în pragul spitalelor, albiți de păduchi, iar regimentele încartiruite prin sate dormeau câte 25–30 de oameni într-o căsuță strâmtă. Așa arăta vârful epidemiei de tifos exantematic.

Epidemia începuse în decembrie 1916, a atins maximul în februarie 1917 și în iunie 1917 era aproape stinsă, cu vreo 500.000 de cazuri estimate. Împreună cu febra recurentă, tifosul a făcut peste 300.000 de morți în toată Moldova, militari și civili laolaltă.

Rețeaua de spitale a reginei, clădită încă din anii neutralității, a primit puhoiul: în fiecare dimineață suverana colinda saloanele în uniformă de infirmieră, iar la Roman misiunea Crucii Roșii americane ridicase un spital sub steagurile Aliaților. În vara următoare armata refăcută ținea frontul la Mărășești, fir deplin la vecinul marasesti-1917.

> Albiți de păduchi, semănau boala în calea lor; unii cădeau morți pe drum, pe peroanele gărilor, pe șosele, la ușile spitalelor, unde zăceau mormane de cadavre îngrămădite cu sutele unele peste altele.
> — Ion Cantacuzino, citat în Clujul Medical (tradus)

> În fiecare dimineață, regina, în uniformă de infirmieră, însoțită de o doamnă de onoare, colinda spitalele.
> — Contele de Saint-Aulaire, citat de Daniel Șandru

*Între timp:* vara lui 1917, armata refăcută cu Misiunea Berthelot oprea înaintarea germană spre Moldova.

## Drumul înapoi

*27 martie – 1 decembrie 1918 · 1918: pacea nesemnată și Unirea*

În dimineața de 1 decembrie 1918 delegații adunați la Alba Iulia au adoptat proclamația de unire cu Regatul Român, iar vestea a călătorit spre răsărit, spre orașul unde statul român își petrecuse exilul. Cu câteva luni înainte, pe 27 martie, Sfatul Țării din Basarabia proclamase unirea, iar Bucovina își votase unirea cu Țara în 15 noiembrie.

Ferdinand refuzase să semneze și să ratifice Tratatul de la București, ordonase remobilizarea armatei, iar România reintrase în război de partea Antantei, după ce frontul de la Salonic scosese Bulgaria din luptă. Capitala s-a mutat înapoi de la Iași la București în 1918, după doi ani de pribegie.

Ce a rămas în urmă se numără greu: sute de mii de morți ai iernii zac în pământul Moldovei. Firul lăzilor plecate din gară la Iași în decembrie 1916 e la vecinul tezaurul-de-la-moscova, iar ziua Unirii la vecinul alba-iulia-1918.

> Ferdinand a refuzat să semneze și să ratifice Tratatul de la București, apoi a ordonat remobilizarea armatei.
> — După articolul Ferdinand I al României (tradus)

*Între timp:* la Iași se ținuse Conferința de la Iași, întâlnirea diplomaților Antantei din noiembrie 1918.

## Impiegatul de mișcare

Ești impiegatul de mișcare al gării de plecare, în noiembrie 1916: 9 garnituri așteaptă în triaj, iar cele trei linii duc spre Moldova. Împarte garniturile, apoi dă drumul trenurilor și vezi câte linii rămân libere.

*Răspunsul istoric:* Linia Iașului 5, Linia Bârladului 3, Linia Galațiului 1

### Cum s-a întâmplat

Scenariu ilustrativ, nu simulare: ponderile urmează ierarhia istorică, Iașul întâi, Bârladul cu Cartierul, Galațiul dublat la 130.000, nu un mers al trenurilor.

## Două numere cât o iarnă

**70.000 → 300.000+** De peste patru ori orașul de dinainte de război, în doar câteva săptămâni.

**500.000 / 300.000** Morții iernii au fost de peste patru ori toți locuitorii Iașului de dinainte de război.

## Iarna în cifre

- **70.000** de ieșeni înainte de război, după istorici (alții numără 65.000)
- **300.000** de locuitori în câteva săptămâni, fără a socoti militarii
- **1.500.000** de refugiați români, civili și militari, adăugați Moldovei
- **1.000.000** de militari ruși strânși tot în Moldova
- **500.000** de cazuri de tifos estimate până în iunie 1917
- **130.000** de locuitori avea Galațiul la sfârșit de 1916, aproape dublu
- **1.738** de lăzi cu aur încărcate la Iași spre Moscova
- **17** vagoane de marfă în trenul din noaptea de 15/28 decembrie

Lăzile din gară își au povestea lor, cu protocoale și sigilii: [tezaurul-de-la-moscova](https://mariuscomper.uk/tezaurul-de-la-moscova/)

## Patru mituri, cercetate

### A fugit toată țara

Nu. Din București au plecat spre Moldova între 10% și 22% din cei aproape 396.000 de locuitori: Kirițescu, cel mai temeinic, zice nu mai mult de 10% fără militari. Restul au rămas sub ocupație.

### Iașul a ajuns la un milion

Nu. Peste un milion de ieșeni în decembrie 1916, cum scria Ethel Pantazzi în 1921, e o socoteală umflată; istoricii converg spre 70.000 la început și peste 300.000 la sfârșit, cu alte estimări până la 400.000–450.000 fără trupe.

### Tezaurul s-a descărcat la Iași

Pe dos: la Iași tezaurul s-a încărcat. Cele 1.738 de lăzi au intrat în 17 vagoane și au plecat spre Moscova în noaptea de 15/28 decembrie. Povestea deplină e la tezaurul-de-la-moscova.

### Tifosul a lovit numai armata

Nu: boala a secerat civili, refugiați și spitale deopotrivă, cu peste 300.000 de morți în toată Moldova. Chiar regina colinda saloanele în uniformă de infirmieră.

## Izvoare și metodă

România era pe stil vechi în 1916: fiecare dată din iarnă apare cu ambele stiluri la prima menționare, altfel stil nou. Vecinul calendarul-1919 spune povestea schimbării.

Numerele de oameni sunt estimări și sursele numără categorii diferite: pagina dă pragurile convergente ale istoricilor (de la 70.000 la peste 300.000, fără militari) și întinderea completă în capitole și mituri. Adresele spitalelor de campanie sunt nedocumentate, așa că harta marchează orașe, nu clădiri.

Harta e schemă desenată de pagină, cu trasee reprezentative; jocul e scenariu ilustrativ. Zilele fără evenimente verificate rămân nemarcate.

### Drumul spre nord

- [Bucureștiul și Ploieștiul ocupate la 6 decembrie 1916; retragerea română din Muntenia în Moldova în noaptea de 14–15 decembrie; trecerea Ialomiței la 11 decembrie](https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Bucharest)
- [Principele Mircea, mort de febră tifoidă la Buftea la 2 noiembrie 1916; înmormântare grăbită la Cotroceni înainte de retragere](https://en.wikipedia.org/wiki/Prince_Mircea_of_Romania)
- [Trenuri speciale ale parlamentarilor de la 13/26 noiembrie 1916; Casa Regală tot atunci spre Iași; Cartierul General evacuat de la Periș pe 17/30 noiembrie; marșul de 56 km al celor 4.000 de cercetași; coloniile Solești, Sculeni, Bâlca](https://nec.ro/wp-content/uploads/2019/05/RADU_TUDORANCEA.pdf)

### Orașul burdușit

- [Iași: de la 70.000 la peste 300.000 de locuitori în câteva săptămâni, fără militari; Moldova: 2.131.527 de locuitori în 1912, la care s-au adăugat 1.500.000 de refugiați și 1.000.000 de militari ruși; Galați 130.000](http://revistapolis.ro/documente/revista/2018/Nr-4-22-2018/5_Daniel%20SANDRU.pdf)
- [Trenul reginei la Grajduri; revederea de la Zorleni pe 28 noiembrie/11 decembrie 1916; reședința Corpului IV Armată începând din 6 decembrie; primarul Mârzescu; estimările Vopicka 300.000, Bianu 510.000, alții 400.000–450.000](http://revistapolis.ro/documente/revista/2018/Nr-4-22-2018/5_Daniel%20SANDRU.pdf)

### Iarna păduchilor

- [Epidemia din decembrie 1916 până în iunie 1917, cu un vârf în februarie 1917, vreo 500.000 de cazuri estimate; tabloul Cantacuzino; 25–30 de oameni pe căsuță](https://medpharmareports.com/index.php/mpr/article/download/404/384/1606)
- [Tifosul exantematic și febra recurentă: peste 300.000 de morți în toată Moldova; regina în uniformă de infirmieră, remarcată de Saint-Aulaire](http://revistapolis.ro/documente/revista/2018/Nr-4-22-2018/5_Daniel%20SANDRU.pdf)

### Drumul înapoi

- [Ferdinand refuză semnarea Tratatului de la București, ordonă remobilizarea, România reintră în război](https://en.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_of_Romania)
- [Basarabia 27 martie, Bucovina 15 noiembrie, Alba Iulia 1 decembrie 1918; capitala mutată înapoi de la Iași la București în 1918; Conferința de la Iași](https://ro.wikipedia.org/wiki/Participarea_României_în_campania_anului_1918)

### Jocul

- [Ponderile jocului urmează ierarhia istorică: Iașul întâi, Bârladul cu Cartierul General, Galațiul dublat la 130.000; scenariu ilustrativ](https://nec.ro/wp-content/uploads/2019/05/RADU_TUDORANCEA.pdf)

### Harta

- [Schema pribegiei a fost desenată pentru această pagină; datele vin din sursele capitolelor; ziua de 15 februarie marchează schematic luna de vârf; zilele fără evenimente verificate rămân nemarcate](https://medpharmareports.com/index.php/mpr/article/download/404/384/1606)