Reorganizarea administrativ-teritorială

# O Românie cu 2.027 de primării în loc de 3.181, calculată într-o secundă

Șapte comune din zece (69%) nu își acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii, fără sumele de echilibrare; cu definiția din lege sunt 494 (17%). Un algoritm unește unitățile sub 5.000 de locuitori cu vecinii aflați la cel mult 30 de minute de mașină și grupează județele în opt regiuni, plus București–Ilfov. Din 2018, Legea 2/1968 interzice schimbarea limitelor care mută ponderea unei minorități: harta de aici o respectă și ajunge la 2.027 de primării; fără regula asta ar avea 1.275.

Marius Comper · 17 octombrie 2026, actualizat 23 octombrie 2026 · date: recensământul 2021, execuția bugetară 2025, OpenStreetMap, Eurostat

Trimite mai departe

## Câte primării are România și câte își acoperă cheltuielile de personal?

2.501din cele 3.181 de unități au sub 5.000 de locuitori

1.977din cele 2.862 de comune nu își acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii, fără sumele de echilibrare (2025)

464au sub 1.500 de locuitori, minimul cerut azi pentru o comună nouă

2.894de locuitori are unitatea mediană

România are 3.181 de unități administrativ-teritoriale: 2.862 de comune, 216 orașe și 103 municipii, cu tot cu București ([câte localități are România](https://mariuscomper.uk/cate-localitati-are-romania/)). Fiecare are primar, consiliu local și aparat propriu. La recensământul din 2021, jumătate dintre ele aveau sub 2.894 de locuitori, 2.501 aveau sub 5.000, iar 464 sub 1.500, pragul pe care Legea 351/2001 îl cere azi pentru a înființa o comună nouă. În unitățile sub 5.000 de locuitori trăiesc 6,32 milioane de oameni. Numerele sunt pe populația rezidentă din 2021; legea socotește populația cu domiciliul, deci pe acea bază numărul unităților sub aceste praguri ar putea fi altul.

Media ascunde problema. Cu 5.990 de locuitori pe unitate, România stă aproape de media Uniunii Europene, de 5.960, pe care o trag în jos miile de comune minuscule din Franța și Cehia. Față de țările care și-au reformat administrația, unitățile românești sunt însă mici: Danemarca are 98 de municipalități, cu aproape 60.000 de locuitori în medie, iar Grecia, 332 (325 după reforma din 2011, 332 din 2019).

Locuitori pe unitate administrativă locală, în medie. România: calcul pe recensământul 2021; celelalte țări: OCDE, SNG-WOFI, 2020–2022. Grecia: populația din OCDE împărțită la cele 332 de municipalități de azi (Ministerul de Interne), nu la 325.Cehia1.710Franța1.928Spania5.824România5.990Italia7.535Germania7.715Polonia15.496Estonia16.849Grecia32.274Lituania46.583Țările de Jos49.548Danemarca59.591
Banii spun mai mult decât populația. În 2025, 1.977 dintre cele 2.862 de comune (69%) nu și-au acoperit cheltuielile de personal din venituri proprii: impozite și taxe locale plus cota din impozitul pe venit, fără sumele de echilibrare pe care le primesc de la stat. Definiția reproduce numerele Curții de Conturi: potrivit comunicatului auditului, relatat de Europa Liberă, doar 31% dintre comune își acopereau cheltuielile de personal din veniturile proprii în 2023, iar datele Ministerului Dezvoltării pentru același an, calculate așa, dau 31,1%. Numărul depinde de definiție și de an: cu definiția din lege, care socotește sumele de echilibrare drept venit propriu, în 2025 sunt 494 de comune (17%), iar aceeași probă cu definiția Curții de Conturi dă 48% în 2022, 69% în 2023, 74% în 2024 și 69% în 2025. Cheltuielile de personal includ și personalul instituțiilor subordonate primăriei, iar probabil și asistenții personali ai persoanelor cu handicap, fără ca împărțirea să fie verificată. La unitatea mediană din afara Capitalei, banii primiți de la stat și din alte surse decât veniturile proprii aduc 80% din venituri.

După 1989, harta a mers în sens invers. În primii 15 ani după Revoluție au fost înființate prin divizare sau schimbarea statutului 339 de unități: 233 de comune, 59 de orașe și 47 de municipii, potrivit auditului Curții de Conturi din 2025, relatat de Europa Liberă în martie 2026. Orașele și municipiile includ localități care existau deja și și-au schimbat doar rangul, deci creșterea netă a numărului de unități e mai mică. În 1968, reforma comunistă redusese în zece luni cele 4.258 de comune la 2.706: legea din februarie a creat județele, iar comunele au fost stabilite prin hotărâri ale guvernului și printr-o lege din decembrie ([hărțile județelor din 1930 până azi](https://mariuscomper.uk/harta-judetelor-de-la-1930-la-azi/)).

## Cum ar arăta harta cu mai puține primării?

Algoritmul are cinci reguli, aceleași pentru fiecare colț al țării:

- Se pornește de la cea mai mică unitate aflată sub pragul de populație. Ea se poate uni cu o unitate vecină din același județ.

- Unirea e permisă numai dacă una dintre primăriile de azi ale celor două unități poate deveni primărie nouă: din fiecare primărie de azi se ajunge la ea cu mașina în cel mult timpul maxim ales, pe sensul real al drumurilor.

- Unirea e permisă numai dacă nu mută ponderea vreunei minorități cu mai mult decât toleranța aleasă față de oricare dintre unitățile de azi care se unesc (Legea 2/1968, art. 10, explicat mai jos). Formularul permite și neaplicarea regulii.

- Dintre unirile permise, unitatea o alege pe cea cu vecinul la a cărui primărie ajunge cel mai repede cu mașina, plecând de la primăria ei. Noua primărie este primăria de azi din care drumul tuturor locuitorilor, ponderat cu populația, e cel mai scurt.

- Pașii se repetă până când nicio unitate nu mai poate fi unită. O unitate blocată e reluată când un vecin se unește cu altcineva.

Orașele și municipiile intră în calcul ca orice comună: cele mari absorb comunele din jur, cele mici se unesc cu vecinii. Bucureștiul rămâne cum e. Județele rămân întregi, ca să poată fi grupate apoi în regiuni.

AziComune noiRegiuni

+−⌂
- unități unite (culorile doar despart vecinii)
- rămân cum sunt
- rămân sub prag
- unire care ar încălca art. 10 (doar când regula e oprită sau toleranța e mare)
- limite de județ

La valorile implicite: 5.000 de locuitori, 30 de minute, art. 10 aplicat cu 1 punct procentual, opt regiuni.

Primării

3.180 → 2.026

Consilieri locali

39.204 → 27.974

Viceprimari: 3.220 → 2.066

Oameni care ar merge la primărie în altă localitate

2.667.628

în medie 12,9 min cu mașina; cel mai lung drum: 30 min

Unități care nu își acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii

2.018 → 1.157

1.157 din cele 2.026 de unități

Unități în care peste 30% dintre locuitori au 65 de ani sau mai mult

229 → 75

Membrii minorităților care trăiesc în unități unde grupul lor depășește 20% din populație

983.947 → 983.947

maghiari: 738.904 → 738.904; romi: 185.845 → 185.845; ucraineni: 34.553 → 34.553

Unități noi care mută ponderea unei minorități cu peste 1 punct procentual (art. 10)

0

0 din cele 631 de unități noi formate din mai multe unități de azi

Art. 10 aplicat, toleranță 1 punct procentual: nicio unire nu mută mai mult ponderea unei minorități.

970 de unități rămân sub 5.000 de locuitori — 958: unirea cu orice vecin aflat la timp de drum ar muta ponderea unei minorități peste toleranța aleasă (art. 10); 8: niciun vecin nu e destul de aproape; 4: fără drum rutier (Delta Dunării).

Totalurile nu includ Bucureștiul. Consilierii și viceprimarii sunt socotiți după tabelele din Codul administrativ (art. 112 și 148), pe populația din 2021. Bugetele sunt cele executate în 2025, adunate pentru fiecare unitate nouă, ca și cum veniturile și cheltuielile ar rămâne aceleași.

La valorile implicite, cele 3.180 de unități din afara Bucureștiului devin 2.026. Rămân 970 sub 5.000 de locuitori: 958 pentru că unirea cu orice vecin aflat la timp de drum ar muta ponderea unei minorități (art. 10; cel mai des, ponderea romilor sau a maghiarilor), 8 pentru că niciun vecin nu e destul de aproape și 4 pentru că nu au drum rutier: Sulina, C.A. Rosetti, Crișan și Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, unde se ajunge cu barca. Fără regula art. 10 ar rămâne 17 și harta ar avea 1.275 de primării. 15% din populația din afara Capitalei, 2,67 milioane de oameni, ar avea primăria în altă localitate, în medie la 12,9 minute de mașină de cea de azi; 306.101 ar avea de mers mai mult de 20 de minute. Cel mai lung drum, de 30 de minute, l-ar face locuitorii din Ocoliș (Alba) până la Baia de Arieș.

Unirea nu creează bani. Numărul unităților care nu își acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii scade de la 2.018 la 1.157, dar în ele ar trăi 5,7 milioane de oameni, față de 5,6 milioane azi: comunele sărace stau una lângă alta. Se schimbă altceva: unitățile cu peste 30% vârstnici scad de la 229 la 75. Nu știm dacă unitățile mai mari ar angaja urbaniști sau specialiști în fonduri europene: studiile citate mai jos nu au măsurat asta.

## Lista comunelor noi, la valorile implicite

1.524 de unități noi se formează din mai multe unități de azi sau rămân sub prag, la valorile implicite. Primul nume e localitatea în care ar sta primăria. Lista se reface în simulator de fiecare dată când muți un prag, drumul maxim sau toleranța din art. 10.

Filtrează după nume sau județ 

## Câte regiuni și cu ce capitale?

A doua parte a algoritmului lucrează cu județe întregi. Alege capitalele, apoi alipește fiecare județ regiunii vecine la a cărei capitală ajung cel mai repede locuitorii lui, cu o penalizare pentru regiunile mult mai mari decât media. Bucureștiul și Ilfovul formează o regiune separată, pentru că Ilfovul trăiește din Capitală: navetă, locuri de muncă, firme.

Cu opt regiuni și capitalele în cele mai mari orașe, rezultă Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Timișoara, Brașov, Craiova, Galați și Oradea. Un locuitor ar face în medie 88 de minute de mașină până la capitala regiunii, față de 94 de minute în cele opt regiuni de dezvoltare create în 1998, dacă drumul se măsoară până la reședința de județ cea mai ușor de ajuns din fiecare regiune. Acestea au însă doar șapte regiuni în afara Bucureștiului; cu șapte, algoritmul dă 93 de minute, aproape cât harta de azi. Dacă algoritmul alege capitalele doar după drum, rezultă altă listă: Ploiești, Târgu Mureș, Focșani, Craiova, Suceava, Arad, Constanța și Baia Mare, cu 81 de minute în medie. Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov, Galați și Oradea pierd în fața unor orașe mai mici, dar mai centrale. Alegerea capitalei e o decizie politică; algoritmul arată doar cât costă fiecare variantă în minute. Drumul se măsoară de la fiecare primărie de azi, pe sensul real al drumurilor; cei 5.485 de locuitori ai unităților fără drum rutier din Delta Dunării nu intră în medie.

Regiunile nu șterg diferențele de avere, doar le mută limitele. În 2024, regiunea București–Ilfov avea un PIB de 45.206 euro pe locuitor, de 4,0 ori mai mare decât în regiunea cea mai săracă din varianta implicită, cea cu capitala la Iași (11.444 de euro). Între celelalte opt regiuni propuse, cea mai bogată (Timișoara) are de 1,65 ori PIB-ul pe locuitor al celei mai sărace; în cele șapte regiuni de dezvoltare din afara Capitalei, raportul e de 1,62. Cu București–Ilfov în comparație, raportul ar fi de 3,95. Regiunile din simulator nu mută limita niciunui județ; art. 10 din Legea 2/1968 vorbește despre limite, deci l-am aplicat doar unirilor de comune.

Județe → regiuni

41 → 9

opt regiuni, plus București–Ilfov ca regiune separată

Drum mediu până la capitala regiunii

88 min

Regiunile de dezvoltare de azi: 94 min

Cea mai bogată regiune față de cea mai săracă, fără București–Ilfov (PIB pe locuitor)

1,65 ×

Regiunile de dezvoltare: 1,62 ×. Cu București–Ilfov: 3,95 ×

- Agricultură
- Industrie
- Construcții
- Comerț, transport, IT
- Finanțe, imobiliare, servicii pentru firme
- Administrație, educație, sănătate

Economia: valoarea adăugată brută pe ramuri, 2024. Coloana „Drum mediu” e timpul de mașină de la primăria fiecărei unități până la capitala regiunii, în medie ponderată cu populația.

## Cine ar pierde dacă harta se schimbă?

La valorile implicite: 5.000 de locuitori, 30 de minute, art. 10 aplicat cu 1 punct procentual, opt regiuni. Pentru alte praguri, simulatorul recalculează numerele.

### Primarii
−1.154

Din 3.180 de primari în afara Capitalei ar rămâne 2.026. La alegerile din iunie 2024, PSD a câștigat 1.677 de primării, PNL 1.132, UDMR 200, potrivit rezultatelor finale ale Biroului Electoral Central. Comasarea ar lovi în primul rând PSD și PNL, care au împreună aproape nouă primari din zece.

### Consilierii locali și viceprimarii
−11.230

Codul administrativ dă fiecărei unități între 9 și 31 de consilieri, după populație. Cu unități mai mari, totalul scade de la 39.204 la 27.974. Viceprimarii scad de la 3.220 la 2.066; din ei, 40 sunt al doilea viceprimar pe care Codul administrativ îl dă municipiilor reședință de județ, păstrat aici pentru că legea nu spune ce se întâmplă cu el. Fără acest drept ar fi 2.026.

### Cheltuielile de personal ale unităților absorbite
3,3 mld. lei

Atât au avut cheltuieli de personal în 2025 cele 1.154 de unități care și-ar pierde primăria; suma include și instituțiile subordonate, nu doar aparatul primăriei. Nu dispare toată suma: oamenii au nevoie în continuare de stare civilă, asistență socială și urbanism. Ordonanța de urgență 7/2026, din februarie 2026, reduce deja cu 30% numărul maxim de posturi al primăriilor, cu limita de 20% din posturile ocupate, fără să unească vreo comună. În 2026 primăriile pot tăia în schimb din cheltuielile de personal, cu condiția să respecte reducerea de posturi de la 1 ianuarie 2027.

### Președinții consiliilor județene
41 → 8 + 1

Cele 41 de consilii județene ar deveni 8 consilii regionale. Regiunea București–Ilfov ar avea nevoie de un organ propriu, pe care calculul nu îl definește: Bucureștiul are Consiliul General, iar Ilfovul un consiliu județean. În 2024 au fost aleși, potrivit Europei Libere, 25 de președinți PSD, 12 PNL și 4 UDMR; 27 erau deja în funcție. Fiecare consiliu județean are și doi vicepreședinți. Unii președinți conduc și filiala județeană a partidului, iar presa îi numește „baroni”.

### Reședințele de județ
32

Din cele 40 de reședințe de județ din afara Capitalei, doar 8 ar deveni capitale de regiune. București rămâne reședința Ilfovului, cum spune anexa Legii 2/1968. Celelalte 32 ar putea pierde instituțiile județene, dacă statul le-ar muta la nivel regional: prefectura, inspectoratele școlare și de muncă, direcțiile de sănătate publică și cele sanitar-veterinare. Colegiul prefectural din Timiș, de exemplu, numără 32 de șefi de servicii deconcentrate.

### Rețelele de partid
peste 500

Primarii sunt structura de bază a partidelor. În 2014, Ordonanța 55 le-a dat aleșilor locali 45 de zile să schimbe partidul fără să-și piardă mandatul; peste 500 de primari au făcut-o, potrivit Expert Forum. Un studiu publicat în Public Choice (Savu, 2024) arată că primarii aliniați politic cu guvernul au primit în 2017–2018 cu aproape 11% mai mulți bani de la centru. Expert Forum a observat același lucru la Fondul de rezervă: în octombrie 2021, guvernul Cîțu (PNL) a dat 65% dintr-o tranșă unităților conduse de PNL; în decembrie, guvernul de coaliție condus de Nicolae Ciucă a dat 57% dintr-o altă alocare celor conduse de PSD.

### Minoritățile
−29.073 de maghiari · −78.957 de romi dacă art. 10 ar fi ignorat

Codul administrativ garantează folosirea limbii materne la primărie acolo unde o minoritate trece de 20% din populație (art. 94). Dacă unirile ar ignora legea, numărul maghiarilor care trăiesc în astfel de unități ar scădea de la 738.904 la 709.831, iar al romilor, de la 185.845 la 106.888. Cu art. 10 aplicat, ca în harta implicită, numerele rămân 738.904 și 185.845. Consiliile pot păstra dreptul și sub prag, prin hotărâre.

Legea merge însă mai departe de limba la primărie. Din decembrie 2018, art. 10 din Legea 2/1968 (introdus prin Legea 290/2018) spune: „Se interzice orice modificare a limitelor teritoriale ale județelor, orașelor, comunelor și satelor care are ca scop sau efect schimbarea ponderii cetățenilor aparținând minorității naționale în unitatea administrativ-teritorială în cauză, precum și afectarea drepturilor și libertăților acestora decurgând din Constituție, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte.” Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate a președintelui (Decizia 619/2018, din 3 octombrie 2018); criticile priveau felul în care a fost adoptat articolul, iar decizia nu explică ce înseamnă „pondere”.

Legea nu spune cât de mult trebuie să se mute ponderea ca să conteze, iar orice unire mută ceva. Simulatorul citește „schimbarea ponderii” ca o mutare cu mai mult de 1 punct procentual a ponderii vreunei minorități, față de oricare dintre unitățile de azi care se unesc; toleranța e a mea, nu a legii, și se poate schimba în formular. Fără nicio toleranță, citirea literală, harta ar rămâne cu 2.627 de primării; cu 5 puncte, cu 1.588 de primării; fără regula art. 10, cu 1.275 de primării. Din cele 631 de unități noi pe care harta fără art. 10 le formează din mai multe unități de azi, 614 ar muta ponderea unei minorități cu peste un punct. Exemple: Vadu Crișului (Bihor): ponderea slovacilor ar trece de la 85% în Șinteu la 9% în unitatea nouă; Gherla (Cluj): ponderea maghiarilor ar trece de la 91% în Sic la 18% în unitatea nouă; Hârșova (Constanța): ponderea rușilor lipoveni ar trece de la 93% în Ghindărești la 21% în unitatea nouă.

Vicepremierul UDMR Tánczos Barna a spus în 2025 că susține reforma, dar „nu în sensul desființării comunelor sau orașelor sau alipirii unor comune de dragul de a face reformă”.

### Satele care pierd primăria
2,67 milioane

Atâția oameni ar merge la o primărie din altă localitate. În Danemarca, după unirea din 2007, locuitorii comunelor unite s-au simțit mai puțin capabili să înțeleagă politica locală și să participe la ea (Lassen și Serritzlew, 2011). În Saxonia, unirea districtelor a scăzut prezența la vot.

### Și ce s-ar câștiga?

Mai puțin decât promit politicienii. Studiile despre Danemarca, Țările de Jos și Finlanda nu constată o scădere a cheltuielilor totale după unire: economii apar doar la cheltuielile administrative, iar bugetul total rămâne cam același. Excepția clară e Israelul, unde unirile impuse în 2003 au redus cheltuielile municipale cu circa 9%. În landul Brandenburg, cheltuielile administrative au scăzut doar acolo unde unirea a fost obligatorie. Reformele impuse din Danemarca, Saxonia și Grecia au lăsat însă cheltuielile totale cam neschimbate. O sinteză a 31 de studii din 14 țări (Gendźwiłł și colegii, 2021) confirmă cel mai clar economiile la administrație și un efect nedorit: unitățile care urmează să se unească cheltuiesc mai mult chiar înainte de unire. Studiile citate nu au măsurat dacă primăriile mai mari atrag mai multe fonduri europene.

## Chiar durează decenii o reorganizare?

Nu în țările care s-au hotărât. Acolo unde s-a votat o lege, noua hartă a intrat în vigoare în 5–18 luni de la vot. Intervalul nu include pregătirea: în Danemarca, comisia de experți lucra din 2002, cu trei ani înainte de legea din 2005. Ucraina, care a pornit cu uniri voluntare, a avut nevoie de șase ani și jumătate:

- România · feb. → dec. 1968, 10 luniLegea din 16 februarie creează 39 de județe; 25 de hotărâri ale guvernului și legea din 19 decembrie stabilesc comunele: din 4.258 rămân 2.706. A existat o consultare publică organizată de partid, dar niciun referendum.
- Polonia · 5 luni de la legeLegea din 24 iulie 1998 intră în vigoare la 1 ianuarie 1999: 49 de voievodate devin 16, iar districtele (powiat) revin.
- Grecia · 7 luni de la legeProgramul Kallikratis, legea din iunie 2010, aplicat la 1 ianuarie 2011: 1.034 de municipalități și comunități devin 325, iar cele 54 de prefecturi sunt înlocuite de 13 regiuni cu conducere aleasă.
- Letonia · 13 luni de la legeLegea din iunie 2020, aplicată în iulie 2021: 119 autorități locale devin 43.
- Danemarca · 18 luni de la legeParlamentul votează în iunie 2005, reforma începe la 1 ianuarie 2007: 271 de municipalități devin 98, iar 13 județe devin 5 regiuni. Comisia de experți lucrase din 2002.
- Estonia · 16 luni de la legeLegea din iunie 2016, noi consilii alese în octombrie 2017: 213 municipalități devin 79. Minimul de 5.000 de locuitori a avut excepții: 15 dintre cele 79 au rămas sub el (patru insule au fost scutite). 160 s-au unit voluntar.
- Ucraina · 6 ani și jumătate de la conceptConceptul reformei, aprobat în aprilie 2014; ultima etapă, obligatorie, a durat patru luni, în 2020: circa 11.250 de consilii devin 1.469 de comunități.
Reformele lente au fost cele treptate: Țările de Jos au trecut de la 1.121 de municipalități în 1899 la 342 azi, unire cu unire, iar prima reformă a Letoniei, lăsată ani la rând la alegerea primăriilor până când legea a impus-o, a durat 11 ani.

### Ce ar cere legea în România

Constituția spune la articolul 3 că „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe”. Regiunile ca nivel nou de administrație cer deci o revizuire a Constituției: votul a cel puțin două treimi din membrii fiecărei camere și un referendum național, organizat în cel mult 30 de zile. Comasarea comunelor sau a județelor se poate face prin lege, dar fiecare limită mutată trece mai întâi printr-un referendum local: proiectul ajunge în Parlament „numai după consultarea prealabilă a cetățenilor” din unitățile respective, iar organizarea referendumului e obligatorie (Legea 3/2000, art. 13 alin. 3, și Codul administrativ, art. 95 alin. 4). Referendumul e valid doar dacă votează cel puțin 30% dintre alegători, iar voturile valabile reprezintă cel puțin 25% dintre cei înscriși. Legea obligă la consultare, dar nu spune ce urmează dacă rezultatul e „nu” sau dacă referendumul nu e valid, iar eu n-am găsit o decizie a Curții Constituționale care să lămurească asta. Legea 351/2001 încurajează de altfel unirea voluntară a comunelor vecine care pierd populație; nu o cere.

A treia piedică e în lege, nu în Constituție. Art. 10 din Legea 2/1968 interzice orice modificare a limitelor comunelor sau orașelor care schimbă ponderea unei minorități naționale în unitatea respectivă (textul întreg, în secțiunea „Cine ar pierde”, la minorități). Harta implicită a simulatorului îl respectă și de aceea are cu 752 de unități mai multe decât harta care îl ignoră. Pentru o hartă ca cea de-a doua, Parlamentul ar trebui mai întâi să schimbe legea.

Politicienii știu asta. În 2013, Klaus Iohannis, atunci primar al Sibiului, spunea despre regionalizare: „Avem timp, până în 2022, să tot lucrăm la regiuni”. În februarie 2026, Ilie Bolojan a spus că va susține comasarea, dar că „e nevoie de o majoritate solidă” și de o lege care să spună cum fuzionează comunele sub 1.500 de locuitori. În august 2026, Sorin Grindeanu a spus că „soluția este comasarea” unităților de până la 3.000–4.000 de locuitori. Un proiect USR care cerea minimum 5.000 de locuitori pe comună a fost respins de ambele camere în 2023–2024. Un sondaj INSCOP din martie 2026, relatat de presă, arată că 60,8% dintre respondenți cred că unirea sau comasarea unor localități ar putea aduce îmbunătățiri.

Harta se calculează într-o secundă. Ce durează este votul: o revizuire a Constituției pentru regiuni, câte un referendum local pentru fiecare limită mutată și, pentru o hartă care ignoră art. 10, o lege nouă.

## Ce nu știe algoritmul

- Timpii de drum sunt calculați pe rețeaua de drumuri din OpenStreetMap, cu sensurile unice respectate, cu viteze fixe pe categorii de drum (de la 20 km/h pe străzile de serviciu la 110 km/h pe autostradă) și cu limita de viteză trecută pe hartă, când e mai mică. Nu intră traficul, iarna, restricțiile de viraj și transportul public; drumurile de câmp și de pădure sunt lăsate deoparte, iar bacurile se socotesc la 12 km/h plus 15 minute. Pentru un vârstnic fără mașină, drumul real e mai lung.
- Primăria fiecărei unități de azi e pusă în satul-reședință, găsit după nume pe hartă; la 12 unități, unde numele nu s-a potrivit, punctul e în mijlocul teritoriului. Punctul e legat de rețeaua de drumuri doar dacă e la cel mult 800 m de un drum (3 km pentru cele 12 puncte din mijlocul teritoriului), fără drumuri inventate. Patru unități din Delta Dunării (Sulina, C.A. Rosetti, Crișan, Sfântu Gheorghe) nu au drum rutier: nu se pot uni și nu intră în mediile de drum până la capitala regiunii.
- Algoritmul nu știe care sate se înțeleg între ele, ce istorie comună au, unde fac oamenii naveta sau unde e școala. Toate acestea ar trebui să conteze într-o hartă reală.
- Bugetele sunt cele executate în 2025, adunate ca și cum nimic nu s-ar schimba. Populația e cea rezidentă din 2021; legea calculează numărul de consilieri după populația cu domiciliul în unitate, iar pragurile de 1.500 și 5.000 de locuitori sunt aplicate aici tot populației rezidente.
- Art. 10 din Legea 2/1968 nu are o toleranță; cea din simulator (1 punct procentual, la alegere până la 0,5 sau 5) e o citire a autorului, nu o interpretare juridică. Nu am cercetat practica instanțelor și nu am cerut un aviz juridic. Ponderea se calculează la toate minoritățile din recensământ, față de populația totală a fiecărei unități.
- Viceprimarii: harta păstrează al doilea viceprimar al municipiilor reședință de județ (40); legea nu spune ce se întâmplă cu el după reformă.
- Regiunile sunt făcute din județe întregi. PIB-ul județean din 2024 e provizoriu la Eurostat.

## Metoda

Datele de intrare, pentru fiecare dintre cele 3.181 de unități: populația rezidentă, grupele de vârstă, persoanele ocupate și etnia de la recensământul din 2021 (INS, tabelele 1.22, 1.03, 5.29 și 2.2); veniturile și cheltuielile executate în 2025 (Ministerul Dezvoltării, anexa 24); limitele și vecinătățile oficiale (ANCPI, prelucrate de geo-spatial.org); drumurile din OpenStreetMap (extras din 11 octombrie 2026), pe care am calculat timpii de mașină, pe sensul real al drumurilor, între primăriile vecine și până la fiecare reședință de județ; PIB-ul și valoarea adăugată pe județe (Eurostat, 2024).

Venitul propriu înseamnă venituri proprii (codul 49.90), din care am scăzut sumele de echilibrare din impozitul pe venit; definiția reproduce numerele raportate de Curtea de Conturi pentru 2022 și 2023. Cu definiția din lege, care socotește și echilibrarea drept venit propriu, numărul comunelor care nu își acoperă cheltuielile de personal ar fi mult mai mic. Calculul întreg rulează pe dispozitivul cititorului, cu același cod care a produs numerele din text. La aceleași praguri dă mereu aceeași hartă. La fiecare construire a paginii, un al doilea program, scris separat, verifică harta implicită și pe cea fără art. 10: fiecare primărie de azi e la cel mult 30 de minute de cea nouă, nicio unire nu mută ponderea unei minorități peste toleranță, fiecare unitate rămasă sub prag chiar nu are nicio unire permisă (încercate toate primăriile posibile) și fiecare dintre cele 3.060 de uniri a ales vecinul permis la care se ajunge cel mai repede. Dacă o verificare pică, pagina nu se construiește.

Cum se schimbă rezultatul cu pragurile:

Cum se schimbă harta implicită după toleranța din art. 10 (pragul 5.000, drumul maxim 30 de minute):

[Descarcă datele prelucrate](assets/data.json), în format JSON. Proiecte înrudite: [România fără județe](https://mariuscomper.uk/romania-fara-judete/), [comunele care se golesc](https://mariuscomper.uk/comunele-care-se-golesc/), [cea mai mare comună](https://mariuscomper.uk/cea-mai-mare-comuna/), [localitățile izolate](https://mariuscomper.uk/localitati-izolate-romania/).

## Surse

- [INS, Recensământul populației și locuințelor 2021, rezultate definitive (tabelele 1.03, 1.22, 2.2, 5.29)](https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive/)
- [MDLPA, Direcția pentru politici fiscale și bugetare locale, execuția bugetelor locale pe unități administrativ-teritoriale, 2025](https://dpfbl.mdlpa.ro/venituri_si_cheltuieli_uat/)
- [ANCPI / geo-spatial.org, limitele unităților administrativ-teritoriale, versiunea 2025](https://geo-spatial.org/descarcare/date/administrative-boundaries/)
- [Contribuitorii OpenStreetMap, extras pentru România, 11 octombrie 2026 (ODbL)](https://www.openstreetmap.org/copyright)
- [Eurostat, nama_10r_3gdp și nama_10r_3gva (PIB și valoare adăugată pe regiuni NUTS 3)](https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/nama_10r_3gdp/default/table)
- [GISCO, Local Administrative Units 2024 (denumiri)](https://gisco-services.ec.europa.eu/distribution/v2/lau/)
- [Constituția României, art. 3, 151](https://www.constitutiaromaniei.ro/art-3-teritoriul/)
- [Codul administrativ (OUG 57/2019), art. 94, 95, 112, 148](https://lege5.ro/Gratuit/gm2dcnrygm3q/codul-administrativ-din-03072019)
- [Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, art. 5, 13 (forma consolidată din 8 noiembrie 2024)](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/289618)
- [Legea 351/2001, anexa IV (minimum 1.500 de locuitori pentru o comună nouă)](https://lege5.ro/Gratuit/geydmobrgi/legea-nr-100-2007-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-351-2001-privind-aprobarea-planului-de-amenajare-a-teritoriului-national-sectiunea-a-iv-a-reteaua-de-localitati)
- [Legea 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului, forma consolidată (art. 10 și anexa cu reședințele de județ)](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/189)
- [Legea 290/2018 (art. I, punctul 7, introduce art. 10 în Legea 2/1968), Monitorul Oficial 1052/2018](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208652)
- [Curtea Constituțională, Decizia 619/2018 (obiecția de neconstituționalitate a Legii 290/2018, respinsă)](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/208041)
- [Legea 2/1968, textul din 1968 (lege5)](https://lege5.ro/gratuit/he2daojs/legea-nr-2-1968-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania)
- [Z. Györke, „Procesul legislativ al reorganizării administrativ-teritoriale din anul 1968”, JURIDICE.ro, 2025](https://www.juridice.ro/785909/procesul-legislativ-al-reorganizarii-administrativ-teritoriale-din-anul-1968.html)
- [OUG 7/2026 (reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi)](https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_7_2026.pdf)
- [Europa Liberă, despre auditul Curții de Conturi privind comunele și orașele mici, 31 octombrie 2025](https://romania.europalibera.org/a/comune-orase-mici-raport-audit-performanta-curtea-de-conturi-reforma-administratiei/33578137.html)
- [Europa Liberă, „De la Mircea cel Bătrân la Ilie Bolojan”, 22 martie 2026](https://romania.europalibera.org/a/de-la-mircea-cel-batran-la-ilie-bolojan-lunga-si-neterminata-reforma-a-judetelor-romaniei/33707862.html)
- [OCDE/UCLG, SNG-WOFI, profilurile de țară (mărimea medie a municipalităților)](https://www.sng-wofi.org/)
- [Blom-Hansen și alții, American Political Science Review, 2016](https://doi.org/10.1017/S0003055416000320)
- [Lassen și Serritzlew, American Political Science Review, 2011](https://doi.org/10.1017/S000305541100013X)
- [Reingewertz, Journal of Urban Economics, 2012](https://doi.org/10.1016/j.jue.2012.06.001)
- [Blesse și Baskaran, Regional Science and Urban Economics, 2016](https://doi.org/10.1016/j.regsciurbeco.2016.04.003)
- [Gendźwiłł, Kurniewicz și Swianiewicz, Space and Polity, 2021](https://doi.org/10.1080/13562576.2020.1747420)
- [Rösel, European Journal of Political Economy, 2017](https://doi.org/10.1016/j.ejpoleco.2017.10.002)
- [Savu, Public Choice, 2024 (primarii aliniați politic și transferurile)](https://link.springer.com/article/10.1007/s11127-023-01128-y)
- [G4Media, rezultatele finale BEC pentru primari, 10 iulie 2024](https://www.g4media.ro/bec-rezultate-finale-alegeri-locale-primari-psd-3474-pnl-2907-alianta-dreapta-unita-628.html)
- [Europa Liberă, rezultatele alegerilor locale din 2024: 25 PSD, 12 PNL, 4 UDMR la consiliile județene](https://romania.europalibera.org/a/rezultate-alegeri-locale-cine-a-castigat-primariile-si-consiliile-judetene/32987580.html)
- [Adevărul, 7 octombrie 2025 (Tánczos Barna despre reforma administrativă)](https://adevarul.ro/politica/ce-alternativa-propune-vicepremierul-tanczos-barna-2477600.html)
- [Ministerul de Interne al Greciei, document din 17 decembrie 2024 (332 de municipalități)](https://www.ypes.gr/wp-content/uploads/2025/01/eggr83770-20241217.pdf)
- [Ministerul Finanțelor al Estoniei, reforma administrativ-teritorială (15 din cele 79 de municipalități sub 5.000 de locuitori)](https://fin.ee/en/administrative-territorial-reform)
- [Europa Liberă, președinții de consilii județene care rămân în funcție, 2024](https://romania.europalibera.org/a/de-presedinti-de-consilii-judetene-raman-in-functii-dupa-alegerile-din-iunie-functia-publica-e-recompensanta/32988252.html)
- [Expert Forum, harta clientelismului (Fondul de rezervă, OUG 55/2014)](https://expertforum.ro/en/clientelism-map/)
- [Europa Liberă, alocările din Fondul de rezervă, decembrie 2021](https://romania.europalibera.org/a/31603283.html)
- [Economedia, analiza Expert Forum a alocărilor din decembrie 2021](https://economedia.ro/analiza-expert-forum-psd-castigatorul-detasat-al-alocarilor-de-peste-un-miliard-de-lei-din-fondul-de-rezerva.html)
- [Adevărul, 7 august 2013 (Iohannis, Antonescu, Dragnea despre regionalizare)](https://adevarul.ro/politica/usl-isi-ucide-marile-proiecte-constitutia-si-1462791.html)
- [Antena 3, 24 februarie 2026 (Ilie Bolojan despre comasare)](https://www.antena3.ro/politica/ilie-bolojan-comasarea-localitatilor-mici-nu-e-posibila-fara-modificari-legislative-778527.html)
- [Alba24, 13 august 2026 (Sorin Grindeanu despre comasare)](https://alba24.ro/video-reforma-administrativa-grindeanu-sustine-comasarea-localitatilor-mici-daca-ajung-prim-ministru-o-fac-1153221.html)
- [Digi24, sondajul INSCOP din martie 2026](https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romanii-ar-fi-deschisi-unor-reforme-ample-in-modul-de-organizare-al-statului-arata-sondajul-inscop-3678155)
- [Danemarca, Polonia, Grecia, Letonia, Estonia, Ucraina, Țările de Jos: OCDE SNG-WOFI, legile publicate și ministerele de resort](https://www.sng-wofi.org/country_profiles/)

Datele OpenStreetMap: © contribuitorii OpenStreetMap, licența ODbL. Granițele: ANCPI, prelucrate de geo-spatial.org, CC BY-SA 4.0. Datele MDLPA nu au o licență declarată; aici apar doar valori agregate.