„Poiată" e grajd în Transilvania, adăpost de nuiele în Maramureș și Moldova, cocină până în Dobrogea și colibă înapoi spre Ardeal. Un cuvânt, patru sensuri, niciun județ nu-l cuprinde — de-asta harta de mai jos nu știe județe: fiecare cuvânt stă pe ținutul trecut în dicționar, cu sensul lui cu tot.
164 de cuvinte, 195 de sensuri cu marcaj regional din MDA2 (prin dexonline, 8 septembrie 2026). Crișana adaugă 30 de cuvinte localizate în NALR-Crișana. „Nu există la București" înseamnă că româna standard a capitalei nu le are — nu că n-ar rosti nimeni acolo păpușoi.
164 cuvinte
195 sensuri
9 ținuturi
Crișana — 30 cuvinte
Car cu boi — Nicolae Grigorescu, domeniu public via Wikimedia Commons. Lumea în care trăiesc cuvintele din atlas: curte, grajd, câmp.Harta e schematică: elipsele arată ținutul din marcajul dicționarului, nu granițe măsurate. Punctul roșu e Bucureștiul — standardul, în afara tuturor arealelor. Contur: Natural Earth 1:50m (domeniu public).
Dicționarul le știe regionale, dar nu spune unde. Le ținem aici, la vedere, nu le desenăm pe hartă — o elipsă inventată ar fi o minciună frumoasă.
curechi — varză (la București: varză) — regional, fără zonă (MDA2).
cușmă — căciulă de blană (la București: căciulă) — regional, fără zonă (MDA2).
harbuz — pepene verde (la București: pepene verde) — regional, fără zonă (MDA2).
odaie — casă; cămară; cameră mică (la București: casă) — regional, fără zonă (MDA2).
tuci — ceaun; vas de fontă (la București: ceaun) — regional, fără zonă (MDA2).
doniță — vas pentru cărat mâncarea (la București: vas) — regional, fără zonă (MDA2).
lăicer — covor țărănesc de lână (la București: covor) — regional, fără zonă (MDA2).
gusta — a prânzi (la București: a prânzi) — regional, fără zonă (MDA2).
lubeniță — pepene (la București: pepene) — regional, fără zonă (MDA2).
jintiță — jintiță (mâncare) (la București: jintiță) — regional, fără zonă (MDA2).
barabulă — cartof (la București: cartof) — regional, fără zonă (MDA2).
zarzăr — corcoduș (la București: corcoduș) — regional, fără zonă (MDA2).
omăt — troian; nămete (la București: troian) — regional, fără zonă (MDA2).
șatră — șopron; acoperiș mobil de șindrilă (la București: șopron) — regional, fără zonă (MDA2).
dudău — loc viran cu buruieni (la București: maidan) — regional, fără zonă (MDA2).
bărbânță — vas de lemn pentru lapte și brânză (la București: vas) — regional, fără zonă (MDA2).
căiță — bonetă (la București: bonetă) — regional, fără zonă (MDA2).
agud — dud (la București: dud) — regional, fără zonă (MDA2).
buhai — căciulă prost tăbăcită (la București: căciulă) — regional, fără zonă (MDA2).
ciubotă — cizmă; gheată (la București: cizmă) — regional, fără zonă (MDA2).
ciubotar — cizmar (la București: cizmar) — regional, fără zonă (MDA2).
dugheană — casă urâtă (la București: casă) — regional, fără zonă (MDA2).
oleacă — nici un pic (la București: deloc) — regional, fără zonă (MDA2).
ogradă — staul (la București: staul) — regional, fără zonă (MDA2).
strujan — cotor de mătură uzată (la București: cotor) — regional, fără zonă (MDA2).
ai — usturoi (la București: usturoi) — regional, fără zonă (MDA2).
duhăni — a fuma (la București: a fuma) — regional, fără zonă (MDA2).
făgădău — han; cârciumă (la București: han) — regional, fără zonă (MDA2).
șogor — cumnat; rudă prin alianță (la București: cumnat) — regional, fără zonă (MDA2).
muică — mamă; bunică (la București: mamă) — regional, fără zonă (MDA2).
juvete — pește mărunt (la București: pește mărunt) — regional, fără zonă (MDA2).
cloță — cloșcă (la București: cloșcă) — regional, fără zonă (MDA2).
clisă — slănină (la București: slănină) — regional, fără zonă (MDA2).
îmburda — a se răsturna (la București: a se răsturna) — regional, fără zonă (MDA2).
picioică — cartof (la București: cartof) — regional, fără zonă (MDA2).
roștei — grătarul sobei prin care cade cenușa (la București: grătar de sobă) — regional, fără zonă (MDA2).
ștrimf — ciorap (la București: ciorap) — regional, fără zonă (MDA2).
tolcer — pâlnie (la București: pâlnie) — regional, fără zonă (MDA2).
vraniță — poartă de scânduri sau de nuiele împletite (la București: poartă) — regional, fără zonă (MDA2).
bănat — stare de căință și supărare (la București: căință) — regional, fără zonă (MDA2).
flecui — a uda și a murdări cu noroi (la București: a murdări cu noroi) — regional, fără zonă (MDA2).
tarâșneagă — pântece (la București: pântece) — regional, fără zonă (MDA2).
vetri — a adulmeca, despre animale (la București: a adulmeca) — regional, fără zonă (MDA2).
zăgrăi — a vorbi mult (la București: a pălăvrăgi) — regional, fără zonă (MDA2).
zăpăi — a lătra, despre câini (la București: a lătra) — regional, fără zonă (MDA2).
De ce nu-s județe pe hartă
Cuvintele-s mai vechi decât județele. Dialectologia clasică împarte țara în graiuri cu granițe; în practică, un cuvânt trăiește unde trăiește, peste granițe, în straturi suprapuse. De-asta harta desenează areale, nu granițe — o singură idee luată din ecologie, dusă exact până unde o ține marcajul din dicționar.
Scrob e al doilea martor: groapă cu apă în Oltenia, jumări de ouă în Moldova, terci de făină în Banat și Transilvania. Trei sensuri, patru ținuturi — îl găsești pe hartă după culoare.
Țărancă strângând paie cu furca — Nicolae Grigorescu, domeniu public via Wikimedia Commons. Munca pământului își are vocabularul ei; o parte a ajuns în dicționar cu marcaj regional.Gorjeancă în portul locului — Carol Popp de Szathmári, domeniu public via Wikimedia Commons. Numele pieselor de port diferă de la ținut la ținut: clop, cușmă, căiță și țol sunt patru dintre ele, toate în registru.
Bucureștiul lipsește din hartă cu voie: standardul capitalei nu cuprinde aceste cuvinte. Nu e recensământ de vorbitori — un moldovean mutat la București zice în continuare păpușoi.
Crișana intră în ediția 3 cu 30 cuvinte localizate prin hărțile NALR-Crișana. Sensurile sunt citite din MDA2, iar atestarea regională este legată de volumul și harta trecute în registrul de surse.
Metodă și limite
Sursa sensurilor: MDA2 (Micul dicționar academic, ed. a II-a), citit prin dexonline.ro la 8 septembrie 2026. Fiecare fișă trimite la pagina cuvântului.
Marcaje pe sens, decodate: Mol = Moldova, Mun = Muntenia, Trs = Transilvania, Ban = Banat, Mar = Maramureș, Buc = Bucovina, Olt = Oltenia, Dob = Dobrogea, Reg = regional, fără zonă.
Pentru Crișana, localizarea este coroborată cu NALR-Crișana (volumele I–IV, indici și hărți consultate la 8 septembrie 2026); registrul păstrează harta pentru fiecare sens. Marcajele celorlalte ținuturi rămân cele explicite din MDA2.
Poligoanele sunt elipse schematice pe ținuturi folclorice, nu izoglose; suprapunerile arătate sunt între ținuturi, nu între sate.
Verificat sens cu sens: ce nu are o definiție publică MDA2 și o urmă regională NALR verificabilă nu intră în lotul Crișanei. Sursele secundare au servit doar la descoperirea candidaților; corpusul și scripturile stau în arhiva proiectului.
Imaginile sunt opere în domeniul public (Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmári), via Wikimedia Commons — pagina exactă a fiecăreia stă în legenda ei.
Actualizare: ediția 4 când se verifică cuvinte noi (prioritar Crișana).