# Rujeola în România, 2016–2025: cine a murit și cine îi putea apăra

Cele două epidemii, din rapoartele Institutului Național de Sănătate Publică

Două epidemii de rujeolă, 55.940 de cazuri confirmate și 94 de morți. Dintre cei a căror vârstă a fost publicată, 43 din 89 erau bebeluși sub un an. Calendarul național le dă prima doză de vaccin abia la 12 luni. Până atunci, protecția lor depinde în mare parte de oamenii din jur. În 2024, 3.475 de bebeluși sub un an au făcut rujeolă: o rată de 2.061,1 la 100.000, de 15 ori mai mare decât în toată populația.

## Câți din 25 de copii din județul tău nu aveau vaccinul la doi ani

Institutul verifică în fiecare an fișele copiilor născuți în luna iulie și numără câți au primit prima doză de vaccin împotriva rujeolei (ROR) până la doi ani. Alege județul și anul în care s-a născut copilul. Clasa de mai jos are 25 de copii născuți atunci acolo.

## De ce mor mai ales bebelușii

Un bebeluș nu poate primi vaccinul ROR înainte de 12 luni, în calendarul obișnuit. În epidemie, medicii au putut vaccina de la 9 luni: între decembrie 2023 și septembrie 2024 s-au folosit 38.540 de doze la copii de 9–11 luni. Sub 9 luni, în România, nu se vaccinează. Protecția bebelușului depinde atunci mai ales de cei din jur: frații, părinții, copiii de la cabinetul medicului, din salonul de spital.

La unele dintre decesele din 2023–2024, INSP a notat contactele copilului: „contact cu fratele în vârstă de 3 ani, nevaccinat antirujeolic”, „un contact de salon confirmat cu rujeolă”.

În prima epidemie, 35 dintre cei 64 de oameni care au murit erau bebeluși sub un an (26 sub 9 luni), iar 47 de copii aveau sub doi ani. 62 nu erau vaccinați, unul era (un copil de 4 ani). În a doua, dintre cei 25 a căror vârstă a fost publicată, 8 erau bebeluși sub un an și 6 aveau între unu și doi ani. 5 erau adulți cu imunitatea grav slăbită (HIV/SIDA, mielom, tratamente care o suprimă). Doi dintre ei fuseseră vaccinați; la asemenea bolnavi, vaccinul poate să nu mai protejeze. Și protecția lor depinde mult de cei din jur.

În fiecare an al celor două epidemii (2016–2020 și 2023–2025), rapoartele anuale INSP dau bebelușilor sub un an cea mai mare rată de rujeolă dintre toate vârstele. În 2024: 3.475 de bebeluși cu rujeolă confirmată, 2.061,1 la 100.000, de 15 ori rata întregii populații (133,78 la 100.000).

## Funcționează vaccinul? Răspunsul e în datele epidemiei

Dacă vaccinul n-ar proteja, printre copiii bolnavi ar fi tot atâția vaccinați câți sunt printre toți copiii. Datele INSP arată altceva. Dintre copiii de 1–4 ani care au făcut rujeolă în 2023–2025 și al căror istoric era cunoscut, doar 7,5% primiseră o doză. Copiii de 1–4 ani din epidemie s-au născut între 2019 și 2024. Pentru cei născuți în 2019–2022, anchetele INSP au găsit între 59,8% vaccinați (la 12 luni) și 88,2% (la doi ani).

Dacă proporția reală a copiilor vaccinați de 1–4 ani a fost undeva în acest interval, metoda de screening (folosită de epidemiologi când nu există un studiu dedicat) dă o protecție de 95–99% împotriva bolii: 95% la capătul de jos, 99% la cel de sus. Nu e o măsurătoare: vaccinarea copiilor bolnavi și a celor sănătoși vine din surse diferite, 615 copii bolnavi au istoric necunoscut, iar depistarea poate diferi între vaccinați și nevaccinați. Dar diferența dintre 7,5% și 59,8–88,2% rămâne mare oricum ai lua aceste erori.

## Câți copii primesc vaccinul la doi ani

Ținta OMS pentru eliminarea rujeolei e ca cel puțin 95% din populație să aibă două doze. Media națională din anchetele INSP n-a ajuns la 95% în niciun an, nici măcar pentru prima doză. Copiii născuți în iulie 2017 o aveau în proporție de 92,2% la doi ani. Cei născuți în iulie 2022, de 84,4%.

Pentru copiii născuți în iulie 2024, INSP a numărat altfel: direct din registrul electronic de vaccinare, nu din fișele medicilor. A găsit 69,6%. Registrul ratează vaccinări nescrise în el, așa că numărul nu se pune pe aceeași linie cu anii dinainte. Raportul anual INSP pe 2025 dă, pentru toată țara, 65,5% pentru prima doză și 55,1% pentru a doua.

## Au avut județele mai puțin vaccinate mai multă rujeolă?

Puțin, și nu peste tot. Pentru fiecare județ s-a făcut media vaccinării copiilor născuți în 2018, 2019 și 2020, apoi s-a pus lângă rata de rujeolă din a doua epidemie, până la 1 septembrie 2024 (ultima zi cu cazuri pe județe). Testul a fost ales înainte de calcul.

Cele zece județe cu vaccinarea cea mai mică (75,8–84,3%) au avut 214 cazuri la 100.000 de locuitori. Celelalte 32, în jur de 100. Peste acest nivel, media județului nu mai spune aproape nimic: Covasna și Giurgiu raportau peste 95% și au fost printre cele mai lovite. Corelația pe toate cele 42 este slabă (-0,28; -0,34 dacă ții cont de populație).

Explicația probabilă: rujeola se răspândește între oameni care se întâlnesc, pe o stradă, într-un sat, într-o școală. Media unui județ amestecă locuri vaccinate aproape complet cu locuri unde aproape nimeni nu e vaccinat. Datele publice nu coboară sub județ, așa că pagina nu poate arăta mai mult.

Nici faptul că un județ a fost greu lovit în prima epidemie nu l-a ferit în a doua (corelație 0,16). Iar harta s-a schimbat chiar în a doua epidemie: în 2025, cele mai mari rate au fost în Satu Mare (252,5), Neamț (241), Sălaj (166,8) la 100.000, județe care până la 1 septembrie 2024 avuseseră rate mai mici (Satu Mare 65,6, Neamț 140,9, Sălaj 99,3).

## Cele două epidemii, săptămână de săptămână

Prima epidemie a pornit în 2016 din vestul țării (Caraș-Severin, Arad, Timiș) și s-a stins în pandemie, în 2020: 20.204 cazuri confirmate, 64 de decese. A doua a început în 2023 în Brașov și Mureș și a atins toate județele: 35.736 de cazuri și 30 de decese până la sfârșitul lui 2025. Doar în 2024 au fost 25.505 cazuri, de aproximativ șapte ori mai multe decât în 2023.

Aproape toți bolnavii erau nevaccinați: 81,7% dintre cazurile din a doua epidemie n-aveau nicio doză.

## Ce înseamnă asta pentru un copil anume

Calendarul național dă vaccinul ROR la 12 luni și la 5 ani, gratuit, la medicul de familie. Un copil care a pierdut o doză o poate recupera; medicul de familie hotărăște cum. Dacă nu știi ce vaccinuri are copilul, medicul vede fișa și registrul electronic.

Pentru datele exacte ale copilului tău, calendarul personal e pe pagina Vaccinurile copilului și ale familiei.

## Cum au fost numărate cazurile

- Cazurile vin din rapoartele INSP: 207 rapoarte săptămânale (decembrie 2016 – septembrie 2024), 16 lunare (septembrie 2024 – decembrie 2025) și rapoartele anuale 2024 și 2025. Sunt cazuri confirmate: în laborator, prin legătură cu un caz confirmat sau, rar, doar clinic.
- Prima epidemie pe județe: tabelul cumulat din 10 noiembrie 2017, la care s-au adunat cazurile noi raportate săptămânal pe județe până în iulie 2020. Așa se regăsesc 19.681 din 20.204 cazuri; 523 cad în săptămâni fără raport publicat și apar doar în totalul național.
- A doua epidemie pe județe: ultimul tabel pe județe e din 1 septembrie 2024, cu 23.972 de cazuri (67% din total). Rapoartele de după dau doar totalul național.
- Populația județelor e cea folosită de INSP: cazurile împărțite la incidența publicată în raportul din 1 septembrie 2024.
- Vaccinarea: anchetele INSP pe copiii născuți în iulie, evaluați la 24 de luni (cohortele 2015–2022), raportate la copiii găsiți de medici (93–95% din născuții vii). Copiii „născuți sau plecați în străinătate” intră la nevaccinați. Pentru cohorta 2024, registrul electronic. Clasa de 25 rotunjește: 25 × (1 − proporția vaccinaților).
- Decesele: lista INSP cu cele 64 de decese din 2016–2019 (vârstă, vaccinare) și descrierile din rapoarte pentru fiecare deces din 2023–2025. Unul e tipărit „în vârstă de 2 de ani” la un adult și a fost lăsat fără vârstă. Pagina nu folosește nume, nici povești din presă.
- Protecția vaccinului: metoda de screening (Orenstein și colegii, 1985) pe copiii de 1–4 ani din 2023–2025, cu proporția vaccinaților din populație luată între cea mai mică și cea mai mare valoare națională din anchete; e un calcul de sensibilitate, nu o măsurătoare.

## Întrebări

### De ce mor de rujeolă mai ales bebelușii?

Pentru că nu pot fi încă vaccinați (prima doză e la 12 luni, în epidemie de la 9 luni), iar în lista INSP a deceselor din 2016–2019 cele mai multe diagnostice sunt pneumonii și insuficiențe respiratorii. În prima epidemie, 35 dintre cei 64 de oameni care au murit erau bebeluși sub un an.

### Câte cazuri și decese de rujeolă au fost în România?

În prima epidemie, din 2016 până în iulie 2020, 20.204 cazuri confirmate și 64 de decese. În a doua, din 2023 până la 31 decembrie 2025, 35.736 de cazuri și 30 de decese.

### Ce acoperire vaccinală are județul meu?

Pagina arată, pentru fiecare județ, proporția copiilor născuți în iulie 2015–2022 care aveau prima doză de ROR la doi ani, după anchetele INSP, plus proporția din registru pentru copiii născuți în 2024.

### Cât de bine protejează vaccinul ROR?

Un calcul aproximativ pe datele epidemiei din România (metoda de screening, copiii de 1–4 ani) dă între 95% și 99%, dacă proporția vaccinaților a fost între valorile găsite de anchetele INSP. Nu e o măsurătoare directă.

### De ce au și vaccinații rujeolă?

Pentru că nicio protecție nu e completă și pentru că, într-o epidemie mare, chiar și o proporție mică dintre foarte mulți oameni expuși înseamnă multe cazuri. Doi dintre adulții vaccinați care au murit aveau boli grave care slăbesc imunitatea; la asemenea bolnavi, vaccinul poate să nu mai protejeze.

## Surse

Toate numerele sunt luate din documentele Institutului Național de Sănătate Publică (Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile), publice pe insp.gov.ro, descărcate la 1 noiembrie 2026. Pagina nu republică documentele, hărțile sau graficele lor.

- „Situația rujeolei în România”, rapoarte săptămânale 2016–2024 și lunare 2024–2025: informări săptămânale, informări lunare.
- „Situația deceselor datorate rujeolei, România 2016–2019”, în aceeași arhivă.
- „Analiza rezultatelor estimării acoperirii vaccinale la vârsta de 24 de luni”, cohortele 2015–2022 și 2024: acoperire vaccinală.
- „Analiza bolilor transmisibile aflate în supraveghere”, rapoartele pentru 2024 și 2025: rapoarte anuale.
- Calendarul național de vaccinare: OMS 964/2022, anexa 1, pe legislatie.just.ro.
- Metoda de screening: Orenstein W.A. și colab., „Field evaluation of vaccine efficacy”, Bulletin of the World Health Organization 63(6), 1985.
- Lucrări înrudite: Donadel M. și colab., BMC Infectious Diseases 21:279 (2021), decesele de copii din 2016–2018; Stanescu A. și colab., Vaccines 12(1):107 (2024), județele cele mai lovite în 2023.