În 2025, bugetul asigurărilor sociale de stat a încasat 39,24 miliarde de lei în subvenții, echivalentul a 2,03% din PIB. Aceasta este o sursă de finanțare a bugetului, nu deficitul net al pensiilor. Pe o bază comparabilă în numerar, plățile pentru pensii și ajutoare pentru bătrânețe au fost cu 35,53 miliarde de lei mai mari decât încasările din contribuții — 1,84% din PIB. Reperul de 3% privește deficitul întregii administrații publice; diferența calculată aici nu este deficitul total al statului.
Poți testa trei schimbări — vârsta de pensionare, migrația netă și rata de fertilitate — iar motorul recalculează până în 2060 piramida populației, raportul dintre contribuabili și pensionari și diferența netă de numerar a Pilonului I.
Trei sisteme, un singur cuvânt
Pilonul I — public, redistributiv
Contribuția de 25% reținută din salariu (CAS) merge în cea mai mare parte — 20,25 puncte procentuale — direct către pensiile actuale. Nu se acumulează nimic: contribuția de azi a unui angajat plătește pensia de azi a altcuiva. Sistemul are 5,7 milioane de contribuabili și 4,66 milioane de pensionari — 1,22 contribuabili pentru fiecare pensionar, față de 3,3 în 1990.
Pilonul II — privat, obligatoriu, individual
Restul de 4,75 puncte din CAS merge într-un cont individual, administrat de un fond privat ales de fiecare contribuabil. Banii se acumulează și se investesc; la pensionare, contul aparține exclusiv titularului. La finalul lui 2025, 8,46 milioane de participanți aveau active de peste 200 de miliarde de lei — aproape 11% din PIB.
Pensii speciale — ocupaționale, necontributive
Magistrați, militari, polițiști, ofițeri de informații, personal aeronautic, diplomați: pensii calculate după reguli proprii, nelegate de contribuția efectivă, finanțate direct din bugetul de stat sau din bugetele ministerelor de resort. Un judecător cu pensie de serviciu încasează în medie peste 25.000 de lei pe lună, din care sub 7.500 provin din propria contribuție — restul e subvenție directă.
Se calculează…
Contribuabili și pensionari, 2026–2060, în scenariul curent.
Diferența netă de numerar a Pilonului I — plățile de pensii minus contribuțiile încasate, % din PIB. Linia de 3% este reperul pentru deficitul întregii administrații publice, nu o țintă a pensiilor.
De unde vine pragul de 3% — și de ce contează
Protocolul nr. 12 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stabilește valoarea de referință de 3% din PIB pentru deficitul administrației publice. Reperul privește întregul sector al administrației publice, nu bugetul pensiilor.
Graficul folosește linia de 3% numai pentru comparația de scară. Motorul proiectează diferența în numerar dintre plățile pentru pensii și contribuțiile încasate în Pilonul I; nu calculează deficitul consolidat al statului. Subvențiile BASS sunt finanțare și nu se adună la această diferență. Vezi Protocolul nr. 12.
Ce mișcă motorul
Motorul pornește de la piramida reală a populației României, pe vârstă și an împlinit (Eurostat, 2025), și o îmbătrânește an cu an folosind un tabel de mortalitate real (Eurostat, 2023) și trei pârghii pe care le controlezi tu:
- Vârsta de pensionare — Legea 360/2023 fixează 65 de ani pentru bărbați (deja atinsă) și o creștere etapizată pentru femei, de la 63 de ani acum la 65 în 2035. Motorul folosește o singură vârstă unificată, ca simplificare declarată: mută cursorul ca să testezi o reformă simetrică, nu calendarul exact pe lună de naștere din anexa legii. E cursorul care schimbă cel mai mult răspunsul, pentru că mută dintr-o dată granița dintre cine plătește și cine încasează.
- Migrația netă — după un deceniu de emigrație masivă, România a înregistrat trei ani consecutivi de migrație netă pozitivă: +97.114 (2022), +66.065 (2023), +36.200 (2024) — o tendință pozitivă, dar în scădere. Cursorul lasă loc și pentru un scenariu de revenire la emigrație.
- Rata de fertilitate — media UE a scăzut de la 1,54 (2023) la 1,39 copii per femeie (2024, estimare), cea mai mare scădere dintr-un an într-altul din Uniune; România urmează aceeași direcție. Cursorul nu poate schimba niciodată numărul de pensionari din acest interval — toți cei care vor ieși la pensie până în 2060 sunt deja născuți — dar schimbă numărul de contribuabili începând din anii 2040, pe măsură ce copiii de azi ajung la vârsta activă: între cele două capete ale cursorului, diferența ajunge la aproape un milion de contribuabili până în 2060. Efectul e real, dar vine mult mai târziu și crește mult mai lent decât la vârsta de pensionare, care reclasifică milioane de oameni dintr-o singură mișcare. Un copil născut în 2027 poate influența contribuțiile abia în jurul lui 2047, când ajunge la vârsta de 20 de ani. Cursorul arată efectul demografic al unei rate de fertilitate date; costul unei politici care ar încerca să o schimbe este un calcul separat.
Ce nu simulează motorul
Modelul e o simplificare declarată, nu o prognoză oficială.
La orice vârstă de pensionare aleasă, motorul mută imediat granița dintre populația activă și cea pensionată. Pentru vârste peste 65 de ani, presupune că persoanele din grupa 65–69 de ani intră, din primul an proiectat, la aceeași rată medie de contribuție ca restul populației active și nu mai intră în numărul pensionarilor. Nu există aici un an de intrare în vigoare, o perioadă de tranziție sau o rată de ocupare distinctă pentru vârstele apropiate de pensionare; în realitate, ocuparea scade la vârste înaintate, astfel că efectul unei vârste mai mari poate fi supraestimat, mai ales pe termen scurt.
Motorul proiectează numai diferența dintre plățile Pilonului I și încasările din contribuții; nu include pensiile militare, polițienești sau de informații, plătite din alte bugete, pentru care sursele disponibile folosesc baze diferite. Pilonul II și Pilonul III sunt conturi individuale, acumulate separat. Mortalitatea rămâne fixă la tabelul din 2023. Rata de formalizare și rata de acoperire sunt calibrate o singură dată pe datele din 2025 și rămân constante. Salariile, pensia medie și PIB-ul cresc după aceeași traiectorie macroeconomică asumată; motorul nu modifică PIB-ul când muți migrația sau vârsta de pensionare.
Ce arată deja datele oficiale
Raportul de îmbătrânire al Comisiei Europene din 2024 — care folosește aceleași ipoteze demografice ca bază pentru toate țările UE — proiectează, pentru România, un raport de dependență al vârstei a treia (populația de 65+ față de populația de 20-64 de ani) care urcă de la 33,5% în 2022 la un vârf de 60% în 2056. În aceeași proiecție, soldul sistemului public de pensii, azi -2,6% din PIB, se adâncește până la -5,4% din PIB în 2047, înainte să se atenueze spre finalul secolului — pe măsură ce reformele deja legiferate (vârsta de pensionare, formula de indexare) își fac efectul. Motorul de mai sus recalculează acest tip de traiectorie pornind de la ipotezele tale, nu de la scenariul unic al Comisiei.
Metodă și surse
Piramida populației, 2025, pe vârstă (an împlinit) și sex: Eurostat, tabela demo_pjan, „Population on 1 January by age and sex", România, extrasă direct din API-ul de diseminare Eurostat. Tabelul de mortalitate, 2023: Eurostat, demo_mlifetable, valorile lx (supraviețuitori) pe vârstă și sex; probabilitățile anuale de supraviețuire folosite de motor sunt calculate direct din acest raport. Pentru vârstele de peste 95 de ani, unde tabelul Eurostat oglindește un singur grup deschis, motorul extrapolează o rată de supraviețuire în scădere lină — o aproximare declarată, cu efect neglijabil asupra rezultatelor agregate.
Distribuția pe vârstă a fertilității și a migrației urmează curbe standard, în formă de clopot, centrate pe vârstele tipice de naștere (28 de ani) și, respectiv, de migrație (27 de ani) — ipoteze de modelare declarate, folosite curent în acest tip de motor demografic; doar totalurile anuale (rata de fertilitate, migrația netă) sunt calibrate pe cursoarele tale.
În contul de execuție CNPP la 31 decembrie 2025, anexa 3/20, pagina 3, rândul 2000 „Contribuții de asigurări”, coloana 6 „Încasări”, indică 118.687.890.285 lei. În același cont, pagina 9, rândul 6803-03 „Pensii și ajutoare pentru bătrânețe”, coloana 7 „Plăți efectuate”, indică 154.220.713.826 lei. Diferența dintre aceste două fluxuri de numerar este 35.532.823.541 lei. Pe pagina 6, rândul 4203-24, coloana 6, bugetul a încasat 39.236.930.691 lei în subvenții; aceasta este o sursă de finanțare, nu diferența netă dintre cele două rânduri de mai sus. Pentru PIB am însumat seria Eurostat namq_10_gdp pentru România în 2025: 1.929.930 milioane lei. Subvențiile reprezintă 2,03% din PIB, iar diferența calculată pe bază de numerar 1,84%. Numărul de contribuabili (5,7 milioane) și de pensionari (4,66 milioane), martie 2025, provine din CNPP prin Agerpres; modelul împarte încasările și plățile din execuție la aceste populații rotunjite pentru calibrarea pe persoană. Bugetul inițial prevăzuse 35.443.076.000 lei subvenții; execuția în numerar a fost mai mare cu 3.793.854.691 lei.
Separat de Pilonul I, Casa de Pensii Sectorială a MAI a raportat plăți brute de 8.182.358.178 lei în 2025; suma include recalculări și diferențe de plată. Casa de Pensii Sectorială a MApN a raportat 5.583.260.295 lei în 2025, sumă care include restanțe din anii anteriori. Sursele au baze diferite; nu adunăm valorile într-un total, iar motorul nu proiectează și nu adaugă aceste plăți brute la diferența netă de numerar a Pilonului I.
Cota de contribuție (CAS 25%, din care 20,25 puncte Pilonul I și 4,75 puncte Pilonul II) și numărul de participanți și activele Pilonului II (8,46 milioane de participanți, peste 200 de miliarde de lei, sfârșitul lui 2025): Autoritatea de Supraveghere Financiară, via Digi24 și Radio România. Vârsta de pensionare și calendarul de creștere pentru femei: Legea 360/2023, Anexa 5. PIB nominal 2025: Eurostat, tabela trimestrială namq_10_gdp, seria neajustată sezonier și calendaristic, B1GQ, România, lei curenți. PIB-ul se revizuiește; calibrarea folosește seria disponibilă la 16 octombrie 2026. Proiecția pe termen lung a Comisiei Europene (dependență, sold PAYGO): 2024 Ageing Report — Country Fiche for Romania, Economic Policy Committee.
Valoarea de referință de 3% este definită în Protocolul nr. 12 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și se aplică deficitului întregii administrații publice. Datele financiare au fost verificate la 16 octombrie 2026; revizuirea următoare este scadentă cel târziu la 16 octombrie 2027 sau la publicarea unei execuții anuale CNPP mai noi, oricare are loc prima.