# „Aici eu mă odihnesc”: cum e scrisă o cruce din Săpânța Am citit rând cu rând 90 de cruci din Cimitirul Vesel, transcrise pe teren în 2001–2002. Aproape șase din zece cruci cu versuri încep cu aceeași formulă sau cu o variantă, iar rândul median e estimat la șapte-opt silabe. Mai mult nu se poate număra, și pagina spune de ce. - **90** de cruci transcrise pe teren în decembrie 2001 și mai 2002; 84 au versuri - **49 din 84** de cruci cu versuri încep cu „Aici eu mă odihnesc” sau cu o variantă a ei - **54–57%** din rânduri au 7–8 silabe, după cum numeri; doar 35 din 873 sigur nu pot avea ## Aceeași frază, alt om Crucea din Săpânța vorbește la persoana întâi. Cele mai multe încep cu aceeași formulă, apoi mortul își spune numele, ce a făcut în viață și cum s-a sfârșit. Mai jos sunt toate cele 84 de cruci cu versuri din colecție, fiecare cu primul, al doilea și ultimul rând. Alege o coloană. Primul, al doilea și ultimul rând al celor 84 de cruci cu versuri sunt pe pagina web, nu în această versiune text. ## Șapte-opt silabe? Cât se poate număra Pagina anterioară a acestui site, retrasă, spunea că epitafele din Săpânța au opt silabe, în ritm de baladă; parohia le descrie drept „versuri scurte de doină”. În colecția asta mediana estimărilor cade pe șapte, respectiv opt silabe. Dar silabele românești nu se numără sigur după ortografie: „aici” se rostește a-ici, „trăit” tră-it, „copii” co-pii, iar crucile scriu rostirea locală, cu „mam” pentru „m-am” și „ai” pentru „ani”. De aceea fiecare rând primește două estimări. Cea minimă lipește toate vocalele vecine într-o singură silabă, cea maximă dă fiecărei vocale silaba ei. Numărul de silabe din rostirea reală se află între ele. Un rând e „sigur 7–8” dacă amândouă estimările se încadrează în 7–8, „sigur altfel” dacă niciuna nu poate ajunge la 7–8, iar în rest „posibil”. estimarea minimă estimarea maximă zona 7–8 Numerele exacte silabe pe rând | estimarea minimă | estimarea maximă | 3 | 0 | 0 | 4 | 3 | 1 | 5 | 39 | 1 | 6 | 315 | 12 | 7 | 378 | 186 | 8 | 116 | 287 | 9 | 17 | 234 | 10 | 1 | 107 | 11 | 0 | 29 | 12 | 2 | 10 | 13 | 0 | 1 | 14 | 1 | 1 | 15 | 0 | 3 | 29,3% ### Sigur 7–8 ambele estimări între 7 și 8 · 256 - „Șin mormînt ma așezat” 7 - „Stan Anuța mă numesc” 7 - „Și-am lucrat cît am lucrat” 7–8 66,7% ### Posibil 7–8 estimările se întind peste 7–8 și dincolo de el · 582 - „De găini bine am grijit” 7–9 - „Iam grijit pomi să crească” 7–10 - „Și Stan Toader mă numesc” 6–8 4% ### Sigur altfel nici cea mai largă estimare nu ajunge la 7–8 · 35 - „Stan Onac mă numesc” 6 - „Holdiș Ileana a lui Ilie” 9–12 - „Am tors șam țăsut” 5 Din 930 de rânduri, 873 au putut fi numărate; 57 conțin un număr (de pildă vârsta) sau un loc lipsă în transcriere. Ce se poate spune: după estimarea minimă 56,6% dintre rânduri au 7 sau 8 silabe, după cea maximă 54,2%. Doar 35 de rânduri din 873 (4%) nu pot avea 7–8. Ce nu se poate spune: că versul e trohaic, fiindcă ar trebui să știm unde cade accentul în fiecare cuvânt, iar transcrierea nu-l indică; nici ce procent dintre cruci respectă o anumită măsură, fiindcă pentru 66,7% dintre rânduri estimările nu permit o concluzie sigură. Mai e o limită. Colecționarii au adus toate epitafele la forma de versuri și au lipit cuvintele rupte pe mai multe rânduri, așa că aceste numere măsoară așezarea lor în rânduri, nu pe cea a sculptorului. Unul dintre ei notează, ca părere personală, „lipsa de melodicitate a versului”, față de poezia populară cântată. Calculul de aici nu contrazice și nu confirmă observația: arată doar că estimările sunt compatibile cu 7–8 pentru majoritatea rândurilor. Rima se vede mai bine. În 38,6% dintre perechile de rânduri 1–2, 3–4 și așa mai departe, terminațiile scrise coincid (de pildă „numesc” și „odihnesc”); la celelalte perechi de rânduri din aceeași cruce, în 4,4% din cazuri. Comparația se bazează pe grafie, nu verifică pronunțarea. ### Încearcă un rând Scrie un vers, cu diacritice dacă vrei. Estimările sunt calculate ca mai sus. ## Ce spun morții despre ei Am căutat în text cuvinte de câteva feluri și am numărat crucile care au cel puțin unul. Cuvintele despre familie apar pe 43 din 84. Urmează animalele și fânul (23), necazul (24), mâncarea și băutura (17). Fiecare temă are mai jos trei rânduri-exemplu; lista cuvintelor e la surse. - Familie 43 / 84 Trei exemple Cinci copii eu am avut Mama rău so supărat Pînă ceam fost la tata - Animale și fân 23 / 84 Trei exemple De găini bine am grijit Vara tot am făcut fîn Multe oi am belit - Necaz și ghinion 24 / 84 Trei exemple Mama rău so supărat Dar nu am avut noroc Șiam avut un noroc rău - Mâncare și băutură 17 / 84 Trei exemple Carne bunam pregătit Șia face mîncăruri bune Cînd lea crescut laptele - Dumnezeu și biserică 16 / 84 Trei exemple Neom vedea la judecată Să-l trăiască Dumnezău Sfînt locaș din lemn durat - Muncă salariată și mașini 13 / 84 Trei exemple La IFET am tot lucrat La IFET oam petrecut Și cu tren am plecat - Boală și doctori 12 / 84 Trei exemple Boală grea mo găsit Dela spital dela Cluj Că o gre boală ma lovit - Lână, țesut, croit 9 / 84 Trei exemple Mult am tors din căeraș Multă teară am țesut Am făcut frumoasă straiță - Pădure și lemn 6 / 84 Trei exemple În Galiție subt on brad Sub pădure ungurească Lucrînd mult timp la pădure - Război 4 / 84 Trei exemple În război ai plecat Soțu în război a plecat Sanceput on război rece Cuvântul „tractor” apare pe 2 din cele 84 de cruci cu versuri: pe una ucide un om de 25 de ani (1982), pe cealaltă un băiat de 19 ani spune că îi plăcea tractorul (1992). Boala sau doctorii sunt pomeniți pe 12 cruci, războiul pe 4. ### Vârstele scrise pe cruce 70 de cruci scriu vârsta mortului. Fiecare punct reprezintă o cruce, așezată după anul scris pe ea. Linia leagă medianele pe decenii. Deceniul | Cruci cu vârstă | Mediana | Cea mai mică | Cea mai mare | Anii 1930 | 5 | 40 | 15 | 52 | Anii 1940 | 7 | 42 | 13 | 57 | Anii 1950 | 12 | 66,5 | 22 | 87 | Anii 1960 | 12 | 66,5 | 18 | 108 | Anii 1970 | 11 | 70 | 51 | 86 | Anii 1980 | 13 | 71 | 25 | 88 | Anii 1990 | 6 | 63 | 19 | 89 | Anii 2000 | 4 | 73,5 | 68 | 88 | Aceasta nu e o statistică a satului. Colecționarii au ales crucile, au scris doar vârstele care apar pe ele, iar crucile cele mai vechi sunt cele care au rezistat până în 2001. În anii 1930 sunt doar 5 vârste, în anii 2000 doar 4. ## Douăsprezece cruci întregi Două sunt cunoscute de pe Wikipedia și Wikiquote, zece sunt din colecția de teren. Pentru fiecare: ce se citește pe cruce și ce nu se poate ghici din ea. Versurile sunt cele ale colecționarilor, cu ortografia lor; doar crucile de până în 1982 apar cu numele întregi. ### Autoportretul fondatorului: Stan Ioan Pătraș (1908–1977) Sursa: Wikipedia (transcrierea de pe pagina Cimitirului Vesel) De cu tînăr copilaș Io am fost Stan Ion Pătraș Să mă ascultaț oameni buni Ce voi spune nu-s minciuni Cîte zile am trăit Rău la nime n-am dorit Dar bine cît-am putut Orișicine mia cerut Vai săraca lumea mea Că greu am trăit în ea Se citește: autonumele; apelul la ascultători; o viață fără rău, cu bine la cerere; finalul cu lumea grea. Trei forme [sic] (ascultaț, cît-am, mia), redate ca atare. Nu se ghicește: dacă tot el a sculptat crucea (versul își spune numele, nu meșterul); anii vieții (1908–1977) vin de la Wikipedia și de la Primărie, nu din vers. ### Crucea soacrei: cel mai cunoscut catren Sursa: Wikipedia și Wikiquote Sub această cruce grea Zace biata soacră-mea Trei zile de mai trăia Zăceam eu și cetea ea. Voi care treceți pă aici Încercați să n-o treziți Că acasă dacă vine Iarăi cu gura pă mine Da așa eu m-oi purta Că-napoi n-a înturna Stai aicea dragă soacră-mea Se citește: trofeul de familie eu–soacră; răsturnarea „trei zile și zăceam eu”; imperativul „n-o treziți”; registrul de glumă. Rândul opt e „Iarăi” pe Wikipedia; varianta „Iară-i” a fost citită pe calebatuta.ro la 18.09.2026 (pagina nu mai există). Nu se ghicește: genul vorbitorului („soacră” nu-l fixează); dacă „trei zile” e număr real; cum se înțelegeau cu adevărat — crucea spune gluma, nu dosarul. ### Măcelarul: George Băsului, 49 de ani (1939) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 005) Am trăit 49 de ani Aiasta vreau să vă spun Cam fost George Băsului Cît pe lume am trăit Multe oi am belit Carne bunam pregătit Carne bune nui poveste Și să o mîncaț domnește Vă dau carne grasă tare Saveț poftă la mîncare La 1939 adormit (un om cu pipă care măcelărește carne) Se citește: numele, 49 de ani, lucrul descris („oi belite”, carne pregătită), invitația la masă, 1939; ilustrația se potrivește cu textul (tăiere + pipă). Nu se ghicește: măcelar de meserie sau tăietor al casei (versul spune doar că multe); data făcerii crucii (versul n-o dă; 1939 se citește ca anul morții, „adormit”). ### Fânul și oile: Stan Dumitru, 52 de ani (1938) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 004) Aici eu mă odihnesc Stan Dumitru mă numesc Dam fost Tîhu cel Bătrîn Vara tot am făcut fîn Și iarna am hodinit Și oile leam hrănit Coasa mie și cîinele Acestea miau plăcut mie Din a mea copilărie Toate aceste le lăsai La 52 de ai. Mr. 1938 Se citește: numele, împărțirea anului (fân vara, hodină iarna, oi hrănite), coasa și câinele ca lucruri dragi, 52 de ani. Hodinit = odihnit, dialectal. Nu se ghicește: ce e „Tîhu” (poreclă? titlu? nu dezlegăm); dacă avea turma lui (scrie doar că le hrănea); dacă 52 e vârsta exactă. ### Clarinetul și țuica: Pop Toader (1949) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 015) Eu aici mă odihnesc Și Pop Toader mă numesc Drag mia fost clănitaru Și țuica din paharu Cîtm trăit păpămînt Tot la asta mam gîndit Să am ce bea și a mînca Din clanitar acînta Dar am avut și năcaz Că văduv am rămas Și vă cînt de veselie Nu vă cînt așa ca mie. 1949 Se citește: numele, cele două iubiri (clanitar + țuică), bilanțul „băutură, mâncare, cântat”, văduvia la masculin (vorbitor bărbat), un final în care cântă pentru alții altfel decât pentru sine. „Clanitarul” apare în două ortografii pe cruce, redate ca atare. Nu se ghicește: muzicant de meserie sau de plăcere (versul spune doar că-i drag); când i-a murit soția; care e „cântecul de veselie”. ### „Mama lu Pătraș”: Stan Mărie (1958) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 029) Aci ieu mă odihnesc Stan Mărie mă numesc Șam fost mama lu Pătraș Mult am tors din căeraș Săraca viața mea Cam trăit cam greu îm ia Că văduvă am rămas Cu trei copii mititelaș Soțu în război a plecat Și în năpoi nu a înturnat 1958 Se citește: numele, rudenia spusă („mama lu Pătraș”), mult tors, văduvia cu trei copii mici, soțul plecat la război și neîntors. Căeraș: caier mic, din care se toarce. Nu se ghicește: care Pătraș (colecția ordonează la 1958, versul nu dă numele întreg); care război; mort sau dispărut — versul spune doar „nu s-a întors”. ### Încărcătorul de vagoane: Ștețca Ion Frîncu, 70 de ani (1958) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 030) Aici eu mă odihnesc Ștețca Ion Frîncu mă numesc Cîtam trăit în vecie Lucru greu mia fost dat mie La IFET am tot lucrat Și vagoane am încărcat Bani ce am cîștigat Tot pămînt am cumpărat Și la colectiv le am dat Că viața o lăsai la 70 de ai. Mr. La 1958 (bătrîn cu pipă lîngă un vagon încărcat cu lemne) Se citește: numele, bilanțul „viață de lucru greu”, încărcatul vagoanelor la IFET, pământul cumpărat și dat la colectiv, 70 de ani; vagonul cu lemne din ilustrație se potrivește cu „încărcatul”. Nu se ghicește: ce înseamnă IFET (versul dă doar inițialele, nu le dezvoltăm); dacă pământul a fost dat de bunăvoie (versul spune doar „le-am dat”); dacă încărca numai lemne. ### Trăsnit la 13 ani: Tite Grigore (1943) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 009) Cît în lume am trăit Tite Grigore mam numit Să vă spun ce santîmplat Stînd în pat mo fulgerat Mama rău so supărat Unu fecior o avut Tinerel so dus în lut Moarte perioai și tu Să nu e alt fecioru Rămas bun iubită mamă Neom vedea la judecată Că viața o lăsai la 13 ai. M. 1943 Se citește: numele, cauza morții (trăsnit în pat), statutul de singur fiu, jalea mamei, 13 ani, „ne vedem la judecată”. Un caz-școală de cauză a morții pe cruce. Nu se ghicește: cele două rânduri cu * sunt traducere de lucru (dialect dens: perioai / să nu e se pot citi și altfel); în ce loc se afla (versul spune doar că stătea în pat); ce e „judecata” (versul nu explică). ### Crucea fără epitaf: Bodnar Marie (1940) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 006) Bodnar Marie Fără epitaf (în centrul crucii Maica Domnului cu fiul în brațe; în partea de jos tînăra nevastă) Se citește: doar numele. Colecționarul notează întocmai „Fără epitaf”: atâta tot. Nu-i inventăm meserie, cauză sau poveste — crucea fără text nu se decodează. Nu se ghicește: nimic. S-a șters textul sau n-a fost scris? Colecția nu spune, nici noi. Fișa aceasta este gardul. ### Soldatul din Galiția: o cruce făcută după 44 de ani (1915) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 031) Aici figurez și eu Pe cruce nepotu meu Foaie verde de durzău Fiscuși Grigore am fost eu În anul patrusprezece Sanceput on război rece Trupul meu este-ngropat În Galiție subt on brad Cînd în război am plecat În napoi nam înturnat Că dujmani mo pușcat Și pe loc am repsat. 1915 (cruce cu Sf. Ilie realizata la 1959, completată pe spate) Se citește: numele, anul războiului, locul îngropării („în Galiție subt on brad”), glonțul dușmanilor, „pe loc am răposat”. Pagina dă 1915 (moartea) și trece crucea printre cele din 1959, anul în care spune că a fost făcută; spatele a fost completat mai târziu. Nu se ghicește: cine a cerut crucea („nepotu meu” poate fi nepot de frate sau de fiu), de ce abia în 1959, ce înseamnă „durzău” (n-am găsit cuvântul) sau „război rece” într-o poezie despre 1914. ### Tractorul: 25 de ani, trei copii mici (1982) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 067) Sus pe dealul Baiței Sună-mi glasul trîmbiței Ce cu jale mi-a cîntat Să mor tînăr cu bănat De tractor să fiu călcat Lualar naiba tractorul Că mi-o tăiat corpul Șam lăsat trei copilași În lume cu greu necaz Și pe mie mor jăli Pă lume cît vor trăi. În veci vei fi în gîndul nostru. 25 ai. 1982 Se citește: vârsta (25 de ani), cauza spusă fără ocolișuri („de tractor să fiu călcat”), blestemul, cei trei copii, o încheiere de pomenire adresată mortului. Nu se ghicește: unde a fost accidentul, al cui era tractorul, cine a scris versurile. „Dealul Baiței” e un nume pe care n-am putut să-l localizăm. ### Cel de 19 ani, care iubea tractorul (1992) Sursa: colecția de teren din 2001–2002 (cruce nr. 078) Mia plăcut tractoru Mult dar și școală am făcut Dar să umblu la arat Eu puțin am apucat Cît am trăit am lucrat Căci și cai mi-am cumpărat Dragă soră și părinți Pe la mine să veniți Să vemiți la sărbători La mormînt să-mi puneți flori Căci eu viața o lăsai la 19 ani. 1973-1992 Se citește: vârsta (19 ani), pasiunea pentru tractor, școala, caii cumpărați, o invitație la mormânt de sărbători. Nu se ghicește: cauza morții. Versurile n-o spun, iar pe pagina colecționarilor nu e altă pistă. ## Meșterii Ce se știe despre cum a început cimitirul și cine a continuat, cu tipul fiecărei surse la sfârșitul frazei. - 1908–1977 Stan Ioan Pătraș se naște în 1908 și moare în 1977, la 69 de ani. Wikipedia îl dă născut la Săpânța; într-o relatare a ucenicului lui, el a venit acolo ca ginere. A fost cioplitor în lemn, pictor și poet, cu doar patru clase. Sursele dau anii, nu zilele. presă sau enciclopedie - 1935 Începuturile cimitirului, după relatarea ucenicului lui Pătraș preluată de Primăria Săpânța: în 1935 Pătraș face o cruce pentru un prieten, Zapca Gheorghe, înecat în Tisa, râul de la granița de nord a României. Ucenicul s-a născut în 1955, deci nu a fost martor la întâmplare. Două relatări dau texte diferite ale inscripției, așa că nu o redăm. Se mai povestește că preotul greco-catolic Grigore Rițiu ar fi sugerat să se lărgească crucea ca să încapă un epitaf; n-am găsit niciun document. relatarea ucenicului, preluată de Primărie - până în 1977 Câte cruci a făcut Pătraș: „circa 700–800” după Primăria Săpânța, „aproximativ 700” după Wikipedia. Sunt estimări rotunjite, fără o metodă precizată. presă sau enciclopedie - 1977 Crucea lui Pătraș e scrisă la persoana întâi („Io am fost Stan Ion Pătraș”), iar versurile de pe ea numesc doi elevi ai lui, Turda Toader și Stan Vasile, după transcrierea de pe Wikipedia. Ucenicul Dumitru Pop Tincu spune că a preluat meseria în iunie 1977. presă sau enciclopedie - 2013 Dumitru Pop Tincu spune pentru Digi24 că în cimitir au rămas „150 și ceva” de cruci originale de-ale lui Pătraș. Anca-Lorena Sacalîș ajunge în 2022 la o concluzie apropiată: majoritatea crucilor din cele două cimitire au fost restaurate, uneori cu adăugiri sau omisiuni în text, mai ales la diacritice. declarație citată în presă - 27–28 iunie 2017 Sacalîș numără pe teren 999 de cruci, majoritatea cu două fețe, în cele două cimitire ortodoxe ale satului. Corpusul ei, publicat în 2022, ajunge la cam 1.500 de epitafuri, cu texte adunate și din muzee. lucrare academică - octombrie 2017 Înalta Curte de Casație și Justiție anulează, după Evenimentul Zilei, înregistrarea făcută în 2008 de Pop Tincu la OSIM (oficiul român pentru mărci) a modelului de cruce, la cererea altor doi ucenici ai lui Pătraș. presă, citând o decizie - 2021 Dumitru Pop Tincu primește titlul „Tezaur uman viu”, din programul național pentru patrimoniul imaterial (nu e un titlu UNESCO). presă sau enciclopedie - 15 dec. 2022 Dumitru Pop Tincu moare la 67 de ani (născut în 1955), după cum anunță mai multe publicații. Ginerele lui, care poartă numele Stan Ioan Pătraș, este prezentat ca urmaș; nicio sursă găsită nu spune cine cioplește azi. presă sau enciclopedie Câte cruci sunt? Singura numărătoare de teren pe care am găsit-o dă 999, în două cimitire; „peste 1.200” apare într-un articol al unei biblioteci, fără metodă și fără sursă la rândul lui. Aici lucrăm cu cele 90 de cruci transcrise, nu cu vreunul dintre aceste numere. Număr | Sursă | Gradul | 999 | Sacalîș, numărătoare de teren, 27–28 iunie 2017, ambele cimitire ortodoxe (carte, 2022) | lucrare academică | „peste 850” | Primăria Săpânța, fără dată și fără metodă | site-ul primăriei, metodă nespecificată | „opt sute”, „peste 800” | parohia, Wikipedia, presa: număr rotund, repetat | presă sau enciclopedie | „peste 1.200” | Biblioteca Județeană Maramureș, 2021, fără metodă declarată; pe aceeași pagină apare și „circa 700” | presă sau enciclopedie | „150 și ceva” | Pop Tincu, 2013: cruci încă originale de-ale lui Pătraș | sursă directă | ### Albastrul de Săpânța Numele „albastru de Săpânța” îl folosesc parohia și Primăria; parohia spune că „diferă puțin de albastrul de Voroneț” (mănăstirea din Moldova, regiunea din nord-estul României, cunoscută pentru albastrul ei). Despre pigment nu am găsit nicio analiză chimică. Povestea unei rețete secrete și cea a unei inspirații divine la prima cruce circulă în presă; niciuna nu e un fapt verificat. ### Statutul Cimitirul Vesel e monument istoric de grupa A (valoare națională), cod LMI MM-IV-s-A-04832, datat 1935, după două mențiuni (lista monumentelor din Wikipedia și parohie); nu am verificat fișa Ministerului Culturii. Nu e în Lista patrimoniului mondial UNESCO și nici pe lista indicativă a României, potrivit paginii UNESCO a României așa cum era la 16 decembrie 2025 (arhivă). Mai multe site-uri scriu greșit că ar fi „în patrimoniul UNESCO”. ## Surse și limite ### Ce am făcut Am descărcat transcrierea de teren a doi colecționari (decembrie 2001 și mai 2002, publicată pe samaelwings.com, păstrată în Wayback Machine la 29 octombrie 2004), am împărțit-o în cruci (90, două cu câte două fețe), am păstrat versurile cu ortografia lor și am numărat. Nimic nu e adăugat textului. Silabele sunt numărate de un program de câteva rânduri, verificat pe rânduri numărate de mână și de un al doilea program independent. ### Ce nu știm - Câte cruci sunt în cimitir. Sursele pe care le-am găsit dau numere diferite și nicio numărătoare oficială verificabilă: vezi mai jos. - Cât de reprezentativă e colecția: doi colecționari, două vizite, cruci alese de ei. - Accentul fiecărui cuvânt, deci dacă versul e trohaic. - Ce s-a scris pe cruci după 2002: nicio transcriere publică pe care s-o putem cita. ### O corectură O pagină anterioară a acestui site, „Opt silabe pe o cruce de lemn”, spunea că peste 1.200 de cruci din 1935–2026 respectă în 96% din cazuri un ritm trohaic. Numea doar surse generice („arhiva de teren Săpânța”, studii nenumite), fără titluri, linkuri sau numărul de cruci transcrise. Niciunul dintre cele 120 de texte ale ei nu se regăsește întreg în transcrierea de teren din 2001–2002 sau în vreo altă sursă pe care am adunat-o; doar câteva rânduri sunt luate din versurile de pe Wikipedia sau din rândul-formulă „Cât pe lume am trăit”, iar epitaful lui Pătraș diferă de cel atestat. Pagina a fost retrasă la 2 octombrie 2026. Aceasta o înlocuiește. ### Surse - [Anca-Lorena Sacalîș (ed.), Epitafuri și alte inscripții din „Cimitirul Vesel” de la Săpânța: corpus de texte, Presa Universitară Clujeană, 2022 (am citit doar pasajele introductive: „Notă asupra ediției”, cuprinsul)](https://editura.ubbcluj.ro/index.php/puc/catalog/book/2930) - [Anca-Lorena Sacalîș, Limba epitafurilor din „Cimitirul Vesel” de la Săpânța, teză de doctorat, UBB Cluj (rezumatul)](https://teze.doctorat.ubbcluj.ro/doctorat/teza/fisier/6780) - [Transcrierea de teren, decembrie 2001 și mai 2002, samaelwings.com, arhivă Wayback din 29.10.2004](https://web.archive.org/web/20041029012344/http://samaelwings.com/sapanta/epitaf.html) - [Wikipedia, Cimitirul Vesel din Săpânța; Stan Ioan Pătraș](https://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Vesel_din_Săpânța) - [Primăria Săpânța, pagina Casei memoriale și pagina Cimitirului Vesel](https://primariacomuneisapanta.ro/obiective-turistice/casa-memoriala-ioan-stan-patras/) - [Digi24 Oradea, 7 septembrie 2013: controverse privind restaurarea crucilor](https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/controverse-in-cimitirul-vesel-din-sapanta-specialistii-in-patrimoniu-acuza-ca-restaurarea-crucilor-se-face-incorect-115698) - [Evenimentul Zilei, 13 octombrie 2017: decizia Înaltei Curți](https://evz.ro/decizie-vesela-iccj-sapanta.html) - [Adevărul, 15 decembrie 2022: moartea lui Dumitru Pop Tincu](https://adevarul.ro/stiri-locale/baia-mare/a-murit-sculptorul-de-la-cimitirul-vesel-din-2227954.html) - [Ziarul Lumina: Cimitirul Vesel colorat din Săpânța (relatarea lui Pop Tincu)](https://ziarullumina.ro/amp/cimitirul-vesel-colorat-din-sapanta-163333.html) - [Biblioteca Județeană Maramureș, 16 noiembrie 2021: Pop Tincu, Tezaur uman viu](https://www.bibliotecamm.ro/fotoreportaj/la-sapanta-dumitru-pop-tincu-onorat-cu-titlul-de-tezaur-uman-viu/2021/11/16/) - [UNESCO, Romania: lista proprietăților și lista de așteptare (arhivă, 16.12.2025)](https://web.archive.org/web/20251216183606/https://whc.unesco.org/en/statesparties/ro) - [Parohia Săpânța, „Despre noi” (arhivă)](https://web.archive.org/web/2025/https://cimitirulvesel-sapanta.com/despre-noi/) - [Lista monumentelor istorice din județul Maramureș (Wikipedia), rândul MM-IV-s-A-04832](https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_județul_Maramureș) - [Petru Curșeu și Ioan Pop-Curșeu, „Alive after death…”, Journal of Community & Applied Social Psychology 21(5), 2011 (rezumat citit, nu textul)](https://doi.org/10.1002/casp.1080) ### Cuvintele căutate pentru teme Potrivire pe cuvinte întregi, cu diacritice păstrate (căi ≠ cai): Familie: copii, copil-, fecior-, fete, nepo-, soție, soț-, bărbat-, femeie, nevastă, mamă, mama, tata, părinți, familie, ginere; Animale și fân: oi, oiță, oaie, vaci, cai, calu, capre, viței, vită, găini, curcan, cioban, caș, fîn, otavă; Necaz și ghinion: noroc, necaz/năcaz, jale, supăr-, năcăj-, chinuit, pătimit, necăjit; Mâncare și băutură: țuică, vin (vinu, vin bun), mîncare, carne, pîine, supă, tocană, prescuri, pahar, farfurii, lapte, brînză; Dumnezeu și biserică: Dumnezeu, Dumnezău, Domnului, judecată, sfînt; Muncă salariată și mașini: IFET, hută, mină, vagoane, motor, tractor, mașină, combină, tren, avion, bufet, bar, chelnăr, gestionar, cooperativă, colectiv, primar, injiner; Boală și doctori: boală, bolnav, doctor, spital, medici; Lână, țesut, croit: tors, țes-, tăsut, lînă, pînză, caier, căeraș, teară, croitoreasă, straiță, cerji, țoale, fus; Pădure și lemn: pădure, brad, lemne, topor, săcure, Gutin, sortator, țupin; Război: război, Galiție, dujmani, pușcat ### Mai multe despre Săpânța - [Ce spun crucile din Cimitirul Vesel de la Săpânța?](/cimitirul-vesel/ro/) — nouă cruci descifrate rând cu rând, cu traduceri în chineză și engleză - [Maramureș 2026: Sighet, Săpânța, Vișeu, Borșa, Bârsana, Baia Mare](/maramures/) — ghid cu tarife, program și drumuri Transcrierea: colecționarii de la samaelwings.com (2001–2002). Versurile din Wikipedia: CC BY-SA 4.0. Verificări de numărare, analiză și traduceri de lucru: Marius Comper. https://mariuscomper.uk/sapanta/