# Șaptesprezece hectare, nouă mii șapte sute de kilometri

Insula Șerpilor are 0,17 km² — cam cât Parcul Cișmigiu din București. România a pierdut-o în 1948, la șapte luni după ce un tratat de pace îi reconfirmase granițele. Șaizeci și unu de ani mai târziu, aceeași insulă minusculă a fost motivul pentru care Curtea Internațională de Justiție de la Haga a împărțit 12.200 km² de mare între România și Ucraina.

## Cifre esențiale

- **0,17 km²** — suprafața insulei, comparabilă cu Parcul Cișmigiu.
- **9.700 km²** — suprafața primită de România în 2009, mai mare decât Timișul (8.697 km²), cel mai întins județ al țării.
- **~80%** — procentul din cei 12.200 km² disputați atribuit României; restul, cam a cincea parte, a rămas Ucrainei.
- **7 luni** — intervalul dintre tratatul de pace din 1947 și protocolul din 1948 care i-a schimbat soarta.

## Cronologie

1878 — Tratatul de la Berlin aduce Dobrogea, și insula, în componența României.
1944 — trupele sovietice ocupă insula.
1947 — Tratatul de Pace de la Paris reconfirmă granițele românești antebelice.
1948 — protocol sovieto-român: insula devine sovietică.
1991 — insula devine ucraineană, sub numele Zmiinîi.
1997 — tratatul privind regimul frontierei de stat România–Ucraina.
2004 — România depune cererea la CIJ.
2009 — CIJ hotărăște: dincolo de arcul de 12 mile marine, insula nu are efect asupra delimitării. România primește aproape 80% din zona disputată.
2014 — anexarea Crimeei redă insulei importanța strategică.
2022 — atac rus, rezistență, ocupație, scufundarea crucișătorului „Moskva”, retragere rusă.

## Mecanismul juridic

Curtea a decis că insula "nu ar trebui să aibă niciun efect asupra delimitării în acest caz", dincolo de rolul arcului de 12 mile marine al apelor sale teritoriale (Hotărârea CIJ, 3 februarie 2009).

Pagina completă, interactivă: https://mariuscomper.uk/saptesprezece-hectare/