# Se văd munții de la tine?

Când aerul e perfect curat, din comunele și orașele în care trăiesc 56% dintre români s-ar vedea, de pe un bloc cu zece etaje, cel puțin un vârf de peste 2.000 de metri. Scrie unde stai și panorama de mai jos îți arată care.

## Peste jumătate din țară are munți înalți la orizont

Din centrul a 1.538 dintre cele 3.181 de comune, orașe și municipii ale țării s-ar vedea, pe aer curat și de la 30 de metri deasupra solului, cel puțin un vârf de peste 2.000 de metri. În ele trăiesc 10,6 milioane de oameni, 56% din populația numărată la recensământul din 2021.

Rezultatul se schimbă puțin când schimbi ipotezele. De la 10 m în loc de 30, ponderea e 53%. Dacă aerul ar curba lumina mai puțin sau mai mult decât o face de obicei, ponderea ar fi între 54,9% și 56,2%. Cu relieful desenat fin și la distanță mare, ar fi 56,0%.

Harta are două jumătăți. Câmpia Olteniei și Banatul privesc spre Carpații Meridionali, cei mai înalți din țară, fără nimic în cale: din Drăghiceni și Valea Mare, în județul Olt, s-ar vedea câte 47 de vârfuri de peste 2.000 de metri. În Moldova, din niciun centru de comună al județelor Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați nu se vede un vârf de 2.000 de metri: munții din apropiere sunt mai scunzi (Ceahlăul are 1.907 m), iar cei înalți rămân sub orizont.

## Din Carpați se văd Balcanii și Tatrele

Cu cât urci mai sus, cu atât orizontul se depărtează. De pe crestele Carpaților, linia privirii trece peste câmpie și ajunge la munții Bulgariei și ai Slovaciei, la peste 300 de kilometri. Între două vârfuri atât de îndepărtate, suprafața Pământului se bombează: la jumătatea drumului dintre Retezat și Munții Balcani, cu 2.215 m. Aerul curbează lumina spre sol și o face să pară de 1.927 m, iar linia privirii trece la doar 456 m deasupra Câmpiei Române.

### Din Retezat, până în Munții Balcani

De pe Peleaga (2.509 m), cel mai înalt vârf din Retezat, se vede vârful Botev (2.376 m), cel mai înalt din Munții Balcani, în Bulgaria. Iese cu 450 m deasupra a tot ce se află în fața lui și rămâne vizibil oricât de puțin ar curba aerul lumina.

### Din Apuseni, până în Tatra

De pe Vlădeasa (1.836 m) se vede Gerlachovský štít (2.655 m), cel mai înalt vârf al Carpaților, în Slovacia. Iese cu 158 m peste crestele din față; cu un coeficient de refracție de 0,07 în loc de 0,13, marja scade la 54 m. La jumătatea drumului, linia privirii trece la 255 m deasupra Câmpiei Panonice.

### Cea mai lungă găsită: din Făgăraș, până pe Musala

De pe Negoiu (2.535 m), Musala (2.925 m), cel mai înalt vârf din Peninsula Balcanică, se află la 387 km. Linia privirii trece la 85 m deasupra Câmpiei Române și aproape atinge o culme din Bulgaria, cu 71 km înainte de Musala. Vârful iese cu 25 m și numai când aerul curbează lumina aproape cât o face în medie sau mai mult; într-o zi cu refracție slabă rămâne ascuns.

### Din București, până pe Omu

De pe un bloc cu zece etaje din centrul Bucureștiului, vârful Omu (2.507 m) iese cu 30 m deasupra Coștilei, care stă în fața lui, la 124 km. E singura linie din listă care a fost fotografiată, de mai multe ori.

## Calculul, pus lângă fotografii

Acolo unde oamenii au fotografiat sau filmat munți foarte îndepărtați, calculul făcut din același loc arată aproape toate aceleași vârfuri deasupra orizontului; unde nu, diferența e de câteva zeci de metri. Vorba că de pe Omu se vede Dunărea e exact la limita calculului; marea, de pe Ceahlău, nu se vede.

### „Din București se văd Bucegii” — Adevărat

Fotografiat de pe acoperișul hotelului Intercontinental, la 75 m, în octombrie 2017 și în februarie 2020, și din Militari, între 2016 și 2019. Calculul, de la aceeași înălțime: Caraiman iese cu 129 m, Coștila cu 78 m, Omu cu 34 m. Sunt la 119–123 km, nu la 100–110 km, cum s-a scris.

### „Din Polonia se văd munții României” — Adevărat

De pe Tarnica, în Munții Bieszczady, Vlădeasa a fost fotografiată la 257 km, în 2015 și în 2024. Calculul o arată deasupra orizontului cu 62 m. Pietrosul Rodnei, fotografiat din același loc, rămâne în calcul cu 183 m sub creasta din față, mai ales fiindcă relieful îndepărtat e desenat în celule mari. Pe relieful fin îi lipsesc 44 m, cât adaugă aerul când curbează lumina puțin mai mult decât în medie.

### „Din Iași se vede Ceahlăul” — Depinde de unde

Filmat în octombrie 2019; vârful Toaca e la 126 km de centrul orașului. Din centru, dealurile din vest îl ascund: vârful Toaca rămâne cu 1.620 m sub ele. De pe dealul Copoului, de la 30 m deasupra solului, Toaca iese cu 203 m.

### „De pe Omu se vede Dunărea” — La limită

Spre Giurgiu, apa rămâne cu 44 m sub crestele din fața ei. Spre Oltenița iese deasupra lor cu 2 m, la orice refracție încercată: exact la limita calculului.

### Se vede marea de pe Ceahlău? — Nu

Țărmul cel mai apropiat e la 320 km, în Ucraina; cel românesc, la 331 km. Ca să iasă deasupra orizontului văzut de pe Ocolașu Mare, marea ar trebui să fie cu cel puțin 2,4 km mai sus. Geograful Dinu Oprea spune că, teoretic, s-ar putea, dar că el n-a reușit s-o vadă.

## De ce nu-i vezi în fiecare zi

Calculul spune până unde ajunge linia privirii, nu dacă aerul lasă lumina să treacă. Praful și picăturile de apă din aer împrăștie lumina, iar un munte îndepărtat se albește până nu se mai deosebește de cerul din spatele lui. Contrastul scade exponențial cu distanța; meteorologii numesc vizibilitate distanța la care un obiect întunecat abia se mai vede pe fundalul cerului.

În codul SYNOP, cu care stațiile meteo își transmit observațiile, treapta cea mai de sus a vizibilității e „peste 70 km”. Din București, Bucegii s-au văzut în zile cu aer foarte uscat și curat, de obicei după ploaie sau vânt, iarna, dar și vara. Cele patru imagini de mai jos arată aceeași priveliște din locul ales mai sus, cu patru feluri de aer. De ce aerul, nu curbura Pământului, îi ascunde de cele mai multe ori: Orizontul care minte.

## Cum am calculat

**Relieful.** Terrain Tiles (Mapzen/Tilezen, pe Amazon Web Services), un model de teren compus din mai multe surse, între care SRTM (NASA) și EU-DEM, eșantionat la circa 110 m. Pe o rază de 60 km în jurul tău, calculul folosește celule de circa 310 × 220 m; mai departe, până la 450 km, celule de circa 925 × 650 m, fiecare cu înălțimea celui mai înalt punct din ea. De aceea, crestele îndepărtate dintre tine și un vârf par cu câteva zeci de metri mai înalte decât sunt: calculul tinde să ascundă vârfuri care se văd, nu să arate vârfuri ascunse. Cu relieful fin la orice distanță, ponderea din titlu ar fi 56,0%.

**Curbura și refracția.** Pentru fiecare direcție, la fiecare optime de grad, calculul merge pe o rază de până la 450 km și reține punctele care se ridică deasupra a tot ce e mai aproape. Scade curbura Pământului și adaugă refracția: aerul îndoaie lumina spre sol, iar calculul folosește coeficientul 0,13, valoarea standard din geodezie. Coeficientul real se schimbă de la o zi la alta; lângă sol, în zilele însorite, poate lua valori mult mai mari sau chiar negative.

**De unde privești.** Din centrul localității de reședință a fiecărei comune, al fiecărui oraș și municipiu, după coordonatele din Wikidata, verificate cu GeoNames (89 de puncte mutate pe localitatea de reședință), la înălțimea aleasă deasupra solului. Relieful include o parte din clădiri și din păduri, dar nu blocul din fața ta; de aceea rezultatele pentru țară sunt calculate de la 30 m și de la 10 m, deasupra acoperișurilor.

**Vârfurile.** Numele și înălțimile vin din OpenStreetMap: 30.204 vârfuri cu nume în România și în regiune, din Tatra până în Balcani. Unde OpenStreetMap nu dă înălțimea sau dă una evident greșită (459 dintre vârfurile folosite), ea vine din modelul de teren; înălțimile pot diferi cu câțiva metri de alte hărți (Coștila are 2.498 m în OpenStreetMap, 2.490 m pe hărțile românești). În panorame apar 5.286: cele care se ridică cel puțin 60 m deasupra șeii care le leagă de un vârf mai înalt, plus toate cele de peste 1.800 m. Un vârf se vede dacă, la înălțimea lui, iese deasupra celui mai înalt punct dintre el și tine. „Iese cu 30 m” înseamnă că ar putea fi cu 30 m mai scund și tot s-ar vedea; sub 30 m, rezultatul e la limită.

**Țara.** Cele 3.181 de unități administrative, cu populația de la recensământul din 2021. „Munte” înseamnă aici un vârf de peste 1.000 m care se ridică cel puțin 100 m deasupra șeii lui. Toată populația unei comune e socotită în punctul din centrul ei.

**Ce nu știe calculul.** Clădirile, copacii și stâlpii din jurul tău; ceața, norii și pâcla; ziua în care te uiți. Arată ce ar vedea ochiul pe aer perfect curat, de la înălțimea aleasă.

## Surse

1. Relieful: Terrain Tiles (Mapzen/Tilezen) pe Amazon Web Services, din SRTM (NASA), EU-DEM și alte surse; atribuirea completă a surselor.
2. Vârfurile: © contributorii OpenStreetMap, licență ODbL; vârfurile cu nume din România și din regiune, extrase prin Overpass API, în starea din 1 iunie 2026.
3. Populația: Institutul Național de Statistică, Recensământul Populației și Locuințelor 2021, rezultate definitive pe unități administrative, prin citypopulation.de.
4. Coordonatele localităților de reședință: Wikidata. Granițele: Natural Earth.
5. Refracția: C. Hirt, S. Guillaume, A. Wisbar, B. Bürki, H. Sternberg, „Monitoring of the refraction coefficient in the lower atmosphere using a controlled setup of simultaneous reciprocal vertical angle measurements”, Journal of Geophysical Research 115, D21102, 2010.
6. Vizibilitatea: Organizația Meteorologică Mondială, tabelul de cod 4377; H. Koschmieder, „Theorie der horizontalen Sichtweite”, Beiträge zur Physik der freien Atmosphäre 12, 1924.
7. Bucegii din București: Digi24, 1 noiembrie 2017 și 14 februarie 2020; „În ce condiții se văd Munții Bucegi din București”, februarie 2020 (fotografiile lui Dan Mihai Bălănescu și Adrian Botescu).
8. Munții României din Polonia: dalekieobserwacje.eu, fotografiile de pe Tarnica din 31 decembrie 2015 și din 10 ianuarie 2024.
9. Ceahlăul din Iași: Ziare.com, 2 octombrie 2019. Ce se vede de pe Ceahlău, după Dinu Oprea: Adevărul, 24 ianuarie 2019.
10. Retezat–Botev pe lista liniilor de vedere lungi: Beyond Horizons (341 km).
11. Fotografia de lângă Sibiu: Saturnian, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0.