# Dirijorul care a refuzat discul

*Roman, 1912 – Paris, 1996*

La 33 de ani, Sergiu Celibidache conducea Filarmonica din Berlin. După câteva sesiuni comerciale timpurii, a refuzat în mare parte studioul și publicarea comercială a concertelor sale în timpul vieții — acceptând însă transmisiunile radio în direct. Concertele au supraviețuit oricum: pe benzi de radio și casete pirat, apoi pe discuri EMI și Deutsche Grammophon. Iar în aceste înregistrări, Bruckner al lui e mai lent: a VII-a durează 76:54, față de 64:16 la Karajan.

Un documentar interactiv de Marius Comper · septembrie 2026

## De la Iași la München

Trei orașe îi despart viața în trei acte: Iași, unde crește; Berlin, unde ajunge dirijor peste noapte, pe ruine; München, unde își petrece ultimii 17 ani. Între ele, 27 de ani de mandate și colaborări, mai ales cu orchestre radio din Stockholm, Stuttgart și Paris.

### Iași · copilăria (1912–1936)

Se naște la Roman, la 11 iulie 1912 (28 iunie, stil vechi), fiu al unui ofițer de cavalerie. Copilăria și-o petrece la Iași, unde studiază matematica, filozofia și muzica și improvizează la pian de la patru ani.

La 18 ani respinge cariera politică, se ceartă cu tatăl și, după studii la București și Paris, alege Berlinul: în 1936 se înscrie la Academia de Muzică, unde studiază compoziția cu Heinz Tiessen și dirijatul cu Kurt Thomas, Walter Gmeindl și Fritz Stein. În paralel face filozofia cu Nicolai Hartmann și Eduard Spranger și scrie o teză despre Josquin des Prez — doctoratul rămâne neîncheiat din cauza războiului.

Data de 28 iunie e pe stil vechi, calendarul oficial al României până în 1919; 11 iulie e data pe stil nou.

### Berlin · cei șapte ani (1945–1952)

La 29 august 1945, la 33 de ani, urcă la pupitrul Filarmonicii din Berlin — sala din Bernburger Straße era morman de moloz, Furtwängler nu avea voie să dirijeze până la încheierea denazificării, iar dirijorul interimar, Leo Borchard, fusese împușcat din greșeală de o santinelă americană. Tânărul fără experiență, proaspăt câștigător al unui concurs la Orchestra Radio din Berlin, devine peste noapte dirijor principal și rămâne șapte ani.

Când Furtwängler moare, în 1954, conducerea îl preferă ca succesor pe Herbert von Karajan. Abia la 31 martie 1992 — după ultimul concert din noiembrie 1954 (Filarmonica însăși rotunjește pauza la 38 de ani) — dirijează din nou orchestra, cu Simfonia a VII-a de Bruckner, la invitația președintelui Richard von Weizsäcker.

### Mandate și colaborări (1952–1979)

Urmează 27 de ani de mandate și colaborări, mai ales cu orchestre radio: dirijor-șef la Stockholm (1965–1971) și Stuttgart (1972–1977), la pupitrul Orchestrei Naționale a ORTF din Paris (1973–1975), apariții ca invitat în Europa. Predă dirijatul la Siena și Mainz. În 1970 primește Premiul Sonning al Danemarcei. În 1965 se căsătorește cu Ioana Procopie Dumitrescu; fiul lor, Serge, se naște în 1968.

### München · ultimii 17 ani (1979–1996)

În 1979 devine director muzical al Filarmonicii din München și rămâne până la moarte: 17 ani în care concertele sale legendare de Bruckner au consolidat reputația internațională a orchestrei. Repeta — potrivit lui Michael Graf Münster, care i-a urmărit repetițiile, lecțiile și concertele între 1976 și 1985 — de circa trei ori mai mult decât colegii săi. Tot acum predă la Institutul Curtis din Philadelphia; în 1984, concertul orchestrei Curtis la Carnegie Hall, debutul său american, e descris de criticul John Rockwell, de la New York Times, drept o experiență la fel de revelatoare, palpitantă și provocatoare ca oricare întâlnită de el.

Moare la 14 august 1996, la 84 de ani, în zona Parisului, și este înmormântat la La Neuville-sur-Essonne.

## De ce nu: în cuvintele lui

Refuzul era filozofie pură: muzica e un eveniment care se întâmplă o singură dată, în urechile celor prezenți. Iată trei formulări ale gândirii lui, fiecare cu sursa și cu rezervele ei.

> Oricine n-a depășit încă stadiul frumuseții muzicii nu știe încă nimic despre muzică. Muzica nu e frumoasă. Are și frumusețe, dar frumusețea e doar momeala. Adevărul e scopul nostru ultim, nu frumusețea.
>
> — Interviu la Paris, citat în Vadim Grumeza, lucrare de licență „The Philosophy of Music – Why is it so slow?”, Turku, 2017, p. 18; traducere română de autor

“Anyone who still has not gotten past the stage of the beauty of music still knows nothing about music. Music is not beautiful. It has beauty as well, but the beauty is only the bait. Truth is our ultimate goal, not beauty.”

> Nu putem noi s-o facem; noi doar creăm condițiile ca ea să apară.
>
> — Formulare auzită la repetiții, relatată de Michael Graf Münster, auditor al repetițiilor și lecțiilor din 1976–1985

„Wir können es nicht machen, wir schaffen nur die Bedingungen, damit es erscheint.”

> Tempoul n-are nimic de-a face cu viteza. Cu cât multiplicitatea e mai mare, cu atât tempoul materializat e mai lent — dar, în adevăr, tempoul nu e lent. Nu e nici lent, nici rapid.
>
> — Citat atribuit lui Celibidache de M. De Gennaro — prezentare la Universitatea din Vilnius, 27–29 septembrie 2018, diapozitivele 7–8

“Tempo has nothing to do with speed. The greater the multiplicity, the slower the materialized tempo… But in truth the tempo isn't slow. It is neither slow nor fast.”

De aici decurge totul: dacă muzica e adevărul unei percepții trăite împreună, în acustica unei săli anume, atunci discul păstrează sunetul, nu experiența. În interpretarea pe care și-a construit-o în jurul acestor idei, înregistrarea nu putea reproduce condițiile acustice și perceptive ale concertului — și de aceea a refuzat în mare parte producția de discuri, acceptând însă radioul.

## Paradoxul: un refuz care a umplut rafturile

Refuzul n-a golit rafturile, ci le-a umplut pe altă cale. Potrivit lui John F. Berky, cel care i-a cartografiat concertele din Japonia, așa s-a născut una dintre cele mai complete moșteniri înregistrate ale unui dirijor din secolul XX.

### Mai întâi, tinerețea a lăsat urme.

Înainte de refuzul definitiv există câteva discuri de patefon la 78 de turații: Simfonia Clasică de Prokofiev cu Filarmonica din Berlin, Simfonia a V-a de Ceaikovski și Simfonia nr. 25 de Mozart cu Orchestra Filarmonică din Londra.

### Apoi, radioul.

Celibidache a acceptat transmisiunile radio în direct ale concertelor — iar unele benzi ale posturilor germane și suedeze aveau să devină, mult mai târziu, ediții postume.

### Apoi, pirații.

Potrivit lui Berky, colecționarii au înregistrat din sală aproape fiecare concert. Amatorii au adunat totul într-o listă, „CeList”, care ajunsese la 347 de pagini bătute mărunt — numai secțiunea Bruckner avea 22 de pagini.

### În fine, familia.

După moartea dirijorului, familia a permis EMI și Deutsche Grammophon să publice unele înregistrări profesionale ale radiourilor germane și suedeze. Ironia e perfectă: omul care spunea că o înregistrare păstrează încremenit un singur moment, ignorând toate interpretările următoare, a ajuns pe rafturi tocmai prin acele momente.

De aceea comparația de mai jos e posibilă — și tot de aceea el ar fi respins-o: numerele sunt transcrierea, nu experiența.

## Cât de lent e lent: Bruckner pe cronometru

Duratele sunt cele afișate de Qobuz pentru edițiile caselor de discuri, mișcare cu mișcare — iar comparația privește aceste înregistrări anume, nu tot Bruckner-ul lui. Alege simfonia, pornește cursa și privește: fiecare punct străbate cele patru mișcări proporțional cu durata reală, într-un timp comprimat.

### Simfonia a VII-a

Simfonia a VII-a de Bruckner: duratele mișcărilor, în minute și secunde, după listele afișate de Qobuz pentru edițiile caselor de discuri.

| Dirijor și orchestră | Allegro moderato | Adagio. Sehr feierlich und sehr langsam | Scherzo. Sehr schnell | Finale. Bewegt, doch nicht schnell | Total |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Celibidache · Filarmonica din München | 23:37 | 26:37 | 10:31 | 16:09 | 76:54 |
| Karajan · Filarmonica din Berlin | 20:05 | 21:55 | 9:50 | 12:26 | 64:16 |
| Herreweghe · Orchestre des Champs-Élysées | 18:21 | 20:23 | 9:17 | 11:51 | 59:52 |

În aceste înregistrări, a VII-a lui Celibidache durează 76:54 — cu 12:38 peste Karajan (64:16, circa 20% în plus față de durata acestuia) și cu 17:02 peste Herreweghe (59:52). Numai Adagio-ul lui ține 26:37, față de 21:55 la Karajan.

### Simfonia a VIII-a

Simfonia a VIII-a de Bruckner: duratele mișcărilor, în minute și secunde, după listele afișate de Qobuz pentru edițiile caselor de discuri.

| Dirijor și orchestră | Allegro moderato | Scherzo. Allegro moderato | Adagio. Feierlich langsam | Finale. Feierlich, nicht schnell | Total |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Celibidache · Filarmonica din München | 20:58 | 16:05 | 35:07 | 32:16 | 104:26 |
| Karajan · Filarmonica din Berlin | 16:44 | 15:06 | 26:06 | 24:05 | 82:01 |

A VIII-a lui Celibidache, live la München în 1993, durează 104:26 — cu 22:25 peste Karajan (82:01, circa 27% în plus față de durata acestuia). Adagio-ul singur ține 35:07, față de 26:06 la Karajan: o diferență de 9:01.

Atenție la ediții: la Simfonia a VIII-a, Celibidache folosește versiunea Nowak 1890, Karajan ediția Haas — partituri ușor diferite, deci comparația totalurilor e orientativă. Criticul Ralph Moore observa că atât Ballot, cât și Celibidache ajung la circa 104 minute; dintre celelalte înregistrări ale versiunii Nowak 1890 consultate de el, chiar cea mai lentă era cu peste 15 minute mai scurtă — evaluarea corpusului recenzentului, nu un recensământ exhaustiv.

## Joc: cinci capcane despre Celibidache

Fiecare afirmație pare sigură. Alege adevărat sau fals, apoi deschide răspunsul.

1. **Studioul.** Celibidache n-a înregistrat nimic, niciodată, într-un studio. *Fals. Înainte de refuzul definitiv a lăsat câteva discuri de patefon la 78 de turații, între 1945 și 1951: Prokofiev cu Filarmonica din Berlin, Ceaikovski și Mozart cu Orchestra Filarmonică din Londra.*
2. **Radioul.** Și-a interzis concertele la radio, ca să nu rămână nicio urmă. *Fals. A acceptat transmisiunile radio în direct — iar după moartea lui, familia a permis EMI și Deutsche Grammophon să publice unele benzi profesionale ale radiourilor din Germania și Suedia.*
3. **Cronometrul.** Simfonia a VIII-a de Bruckner, cu el la pupitru, trece de 100 de minute. *Adevărat. Înregistrarea live de la München, 1993, durează 104:26 — cele patru mișcări adunate depășesc cu mult o oră și jumătate.*
4. **Succesiunea.** După moartea lui Furtwängler, Berlinul l-a ales pe Karajan, nu pe el. *Adevărat. În 1954 conducerea Filarmonicii din Berlin l-a preferat pe Herbert von Karajan; Celibidache avea să mai dirijeze orchestra abia la 31 martie 1992, după ultimul concert din noiembrie 1954.*
5. **Moștenirea.** Familia a blocat orice apariție postumă, respectându-i voința. *Fals. Familia a autorizat EMI și Deutsche Grammophon să publice înregistrări de concert — spre disperarea puriștilor și bucuria celor care n-au mai apucat să-l audă live.*

## Surse și metodă

Biografia se sprijină pe paginile de istorie ale Filarmonicilor din Berlin și München și Institutului Curtis, pe registrul Premiului Sonning, pe cronologia publicată în Music Theory Online și pe presa muzicală de specialitate; fiecare fapt e urmărit până la sursă în carnetul de cercetare, iar detaliile neconfirmate independent au fost eliminate. Două citate vin din surse directe — un interviu parizian și relatarea unui auditor al repetițiilor; al treilea e atribuit lui Celibidache de autorul unei prezentări universitare, lucru marcat ca atare.

Duratele sunt cele afișate de Qobuz pentru edițiile caselor de discuri, citite mișcare cu mișcare; identificatorii edițiilor sunt arhivați în carnetul de cercetare. Totalurile sunt sumele celor patru mișcări, verificate automat la fiecare construire a paginii. Comparația privește aceste înregistrări anume — iar la Simfonia a VIII-a partiturile diferă ușor între versiuni, rezerva fiind tipărită lângă numere.

### Viața

- [Istoria orchestrei: Sergiu Celibidache — Filarmonica din Berlin](https://www.berliner-philharmoniker.de/en/about-us/orchestra/history/sergiu-celibidache/)
- [Istoria orchestrei — Filarmonica din München (PDF)](https://www.mphil.de/fileadmin/Redaktion-mphil/Pressebereich/Bios/Bio_Orchestra_english_long_2026-01.pdf)
- [Istoria Institutului Curtis — debutul american, 1984](https://www.curtis.edu/about/history/)
- [Registrul Premiului Sonning — laureat 1970](https://www.sonningmusik.dk/sergiu-celibidache/?lang=en)
- [Orchestra Radio Suedeză — istoria oficială (Berwaldhallen)](https://www.berwaldhallen.se/en/swedish-radio-symphony-orchestra)
- [Tess James: cronologia Celibidache — Music Theory Online, 1998](https://www.mtosmt.org/issues/mto.98.4.5/mto.98.4.5.james.html)
- [Christoph Vratz: centenarul Celibidache — Fono Forum, 2012 (PDF)](https://cdn.prod.website-files.com/675028046bf206043e669d9c/679dff57169b26a93fd55bc3_018_22_Celibidache.pdf)
- [Sergiu Celibidache — biografie Bach Cantatas](https://www.bach-cantatas.com/Bio/Celibidache-Sergiu.htm)
- [O introducere în Celibidache — Inkpot, 1998](https://www.flyinginkpot.com/1998/09/inkpot61-classical-music-reviews-sergiu-celibidache-an-inktroduction/)
- [Romfilatelia: moartea la La Neuville-sur-Essonne](https://romfilatelia.ro/en/george-enescu-international-competition-famous-musicians-george-enescu-sergiu-celibidache-and-yehudi-menuhin/)
- [Calendarele iulian/gregorian — Universitatea din Nottingham](https://www.nottingham.ac.uk/manuscriptsandspecialcollections/researchguidance/datingdocuments/juliangregorian.aspx)
- [Michael Graf Münster: repetițiile lui Celibidache (Rostock, 2025)](https://michaelgrafmuenster.de/pdf/H%C3%B6ren_ist_alles_Celibidaches_Proben.pdf)

### Refuzul, în cuvintele lui

- [Interviul parizian, citat în teza Grumeza (Turku, 2017)](https://core.ac.uk/download/161419724.pdf)
- [M. De Gennaro: prezentare despre timp și tempo (Vilnius, 2018)](http://www.scienzanuova.org/wp-content/uploads/De-Gennaro_Celibidache-on-time-and-tempo.pdf)
- [Deutschlandfunk despre refuznicul înregistrărilor](https://audite.de/en/download/pdf/review/10594-deutschlandfunk-norbert_hornig.pdf)

### Paradoxul

- [John F. Berky: concertele din Japonia, o enigmă discografică](https://www.abruckner.com/down/articles/articlesEnglish/berkyjohnthecelibi/Sergiu-Celibidache-concerts-in-Japan.pdf)

### Tempouri

- [Bruckner 7, Celibidache/München — duratele afișate de Qobuz](https://www.qobuz.com/nz-en/album/bruckner-symphony-no-7-munchner-philharmoniker-sergiu-celibidache/z4ouqmb73tiwb)
- [Bruckner 7 și 8, Karajan/Berlin — duratele afișate de Qobuz](https://www.qobuz.com/ie-en/album/bruckner-9-symphonies-berliner-philharmoniker-herbert-von-karajan/0002894777580)
- [Bruckner 7, Herreweghe — duratele afișate de Qobuz](https://www.qobuz.com/gb-en/album/bruckner-symphony-no7-in-e-major-philippe-herreweghe-orchestre-des-champs-elysees/s0v1g8narawib)
- [Bruckner 8 live 1993, Celibidache/München — duratele afișate de Qobuz](https://www.qobuz.com/nz-en/album/bruckner-symphony-no-8-1890-version-live-at-philharmonie-am-gasteig-munich-1993-sergiu-celibidache/jivuv4mf00ija)
- [Ralph Moore despre Bruckner 8 al lui Celibidache (MusicWeb, 2015)](https://musicweb-international.com/classrev/2015/Feb/Bruckner_sy8_99054.htm)

---

Un documentar interactiv de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/sergiu-celibidache/