# Germanii au plecat din Sibiu. Orașul i-a ales mai departe.

Din 2000 încoace, toți primarii Sibiului au venit de la Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), partidul minorității germane. În 2004, candidatul lui, Klaus Iohannis, a fost reales cu 88,7% din voturi.

*mariuscomper.uk · 20 octombrie 2026*

## Câți germani mai trăiesc în Sibiu?

În cea mai mare parte a istoriei sale scrise, Sibiul, Hermannstadt pentru germani, a fost un oraș de limbă germană. La recensământul din 1850, care a înregistrat naționalitatea, 69% dintre locuitori erau germani, aproape nouă din zece dintre ei înregistrați ca sași. „Sași” era o etichetă medievală pentru coloniștii privilegiați veniți din vest, mulți dintre ei probabil din regiunea Mosellei și a Luxemburgului, în secolele al XII-lea și al XIII-lea, scrie istoricul Daniel Ursprung.

Recensământul din 2021 a mai înregistrat mai puțin de o mie: 968 de germani din 134.309 de locuitori, adică 0,7%. Ponderea e trasă în jos de cei 17% dintre locuitori a căror etnie nu a fost înregistrată; dintre cei cu etnia înregistrată, germanii erau 0,9%.

**Sibiul în 100 de case**

*Fiecare casă înseamnă un procent din locuitorii orașului la acel recensământ, rotunjit la case întregi. Mergi prin ani sau pornește-i pe rând.*

## Cum au plecat germanii din Sibiu?

Ponderea germanilor a scăzut un secol întreg înainte ca germanii înșiși să plece. Fiecare recensământ al naționalității dintre 1930 și 1977 a numărat în Sibiu între 24.263 și 28.172 de germani, în timp ce orașul a crescut de 2,7 ori în jurul lor. Aproape toată creșterea a fost românească: numărul românilor a urcat de la 20.251 la 119.625.

Apoi, între recensămintele din 1977 și 1992, numărul germanilor a scăzut de la 25.414 la 5.605, cu 78%.

**Orașul a crescut, germanii au rămas cam tot atâția, apoi au plecat**

*Locuitorii Sibiului și locuitorii germani la fiecare recensământ, 1850–2021*

*Atinge sau indică un an de recensământ ca să vezi numerele. Surse: aceleași ca la casele de mai sus.*

Prima lovitură a venit la sfârșitul războiului. În ianuarie 1945, zeci de mii de etnici germani din România au fost ridicați și deportați la muncă forțată în Uniunea Sovietică. Estimările adunate de János Kristóf Murádin, de la Universitatea Sapientia din Cluj, merg de la 70.000 la aproape 98.000 de oameni, dintre care între 26.000 și 27.000 de sași transilvăneni. În Sibiul propriu-zis, recensământul din 1941 a numărat 23.574 de germani; o numărătoare din 1948, după limba maternă, a găsit 16.359 de vorbitori de germană. În 1956, întreg municipiul mai avea 24.263 de germani, față de 28.172 în 1941.

A doua a fost răscumpărarea. Din 1968, Germania de Vest i-a plătit regimului lui Nicolae Ceaușescu pentru fiecare etnic german lăsat să emigreze. Potrivit acordurilor din 1969–1970, prețul mergea de la 1.800 de mărci germane pentru un muncitor necalificat la 11.000 pentru un absolvent de facultate; ultimul acord, din 1988, a stabilit o sumă fixă de 8.950 de mărci de persoană, plus cheltuielile de călătorie. Sumele vin de la Heinz-Günther Hüsch, avocatul care a negociat înțelegerile pentru guvernul vest-german, așa cum le-a relatat Siebenbürgische Zeitung. Oficiul Federal de Administrație al Germaniei a înregistrat 225.867 de sosiri din România între 1968 și 1989. Ernst Meinhardt, care l-a intervievat pe Hüsch împreună cu Hannelore Baier pentru o carte apărută în 2013, apreciază că s-a plătit în total peste un miliard de mărci.

A treia a fost granița deschisă. România a denunțat ultimul acord la 4 decembrie 1989, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de căderea lui Ceaușescu, iar în 1990 au sosit în Germania din România 111.150 de oameni ca etnici germani sau rude ale acestora, mai mulți decât în cei cinci ani dintre 1985 și 1989 la un loc (78.337).

**Sosiri în Germania din România: etnici germani și rudele lor**

*Persoane pe an, 1950–2014*

*Oficiul Federal de Administrație (Bundesverwaltungsamt), repatriați după țara de origine. Seria îi cuprinde pe toți germanii din România, nu doar pe cei din Sibiu, împreună cu rudele lor care nu erau germane. Din 1991 îi numără doar pe cei repartizați landurilor.*

## Cum a câștigat un partid german Sibiul?

La alegerile locale din iunie 2000, candidatul Forumului la Primăria Sibiu a fost Klaus Iohannis, profesor de fizică ajuns inspector școlar general al județului. A ieșit primul în primul tur, cu 33,1%, și a câștigat turul al doilea în fața candidatului PDSR, Ioan Cindrea, cu 69,2%.

La recensământul de doi ani mai târziu, germanii erau cam un locuitor din 62. În 2004, Iohannis a fost reales din primul tur cu 88,7%, adică 73.621 de voturi, cam 29 pentru fiecare german din oraș, copiii inclusiv. Forumul a luat și 16 din cele 23 de locuri din consiliul local, după ce în 2000 ieșise al doilea.

**Votul Forumului German și ponderea germanilor în oraș**

*Procentul obținut de candidatul FDGR la primărie și ponderea germanilor în populație la ultimul recensământ dinaintea alegerilor*

*Rezultatele la primărie vin din baza de date cu rezultate istorice a Code for Romania, fiecare verificat cu o relatare din presă. Pentru 2000 e turul al doilea; toate alegerile de după au fost câștigate din primul tur. Ponderea germanilor: recensămintele din 1992, 2002, 2011 și 2021.*

Iohannis a mai câștigat de două ori, cu 83,3% în 2008 și 77,9% în 2012. Urmașa lui, Astrid Fodor, a câștigat de trei ori de atunci, cu procente tot mai mici: 57,1% în 2016, 43,0% în 2020 și 39,9% în 2024. În consiliul local, Forumul a coborât de la 15 locuri în 2012 la opt din 23 în 2020 și 2024.

## De ce votează sibienii cu Forumul German?

Alegătorii Forumului sunt în covârșitoare majoritate români; germanii nu sunt destui ca să aleagă pe cineva. Mai greu de spus e ce anume votau. Cele mai bune date sunt două sondaje printre adulții din Sibiu, analizate de Dragoș Dragoman într-un studiu din 2005. Niciun sondaj nu a întrebat despre primul vot, cel din 2000.

**Motivele votului pentru Forumul German la alegerile pentru consiliul local din 2004**

*Procent din cele 1.207 de răspunsuri dintr-un sondaj din iulie 2004 printre adulții din Sibiu*

- Realizările lui Iohannis 79,0%
- Calitățile sașilor 9,2%
- Speranța în investiții străine 4,7%
- Neîncrederea în partidele românești 3,2%
- Simpatia pentru sași 2,0%
- Lipsa altor candidați 0,7%
- Altele 1,2%
Dragoș Dragoman, *Studia Politica: Romanian Political Science Review* 5(1), 2005, tabelul 13. Etichetele, traduse din franceză de Marius Comper.

Dragoman vede în răspunsuri o schimbare. În 2000, susține el, alegătorii păreau să răspundă la calitățile pe care le atribuiau germanilor: ordinea, hărnicia și cinstea. În 2004 conta cel mai mult bilanțul administrației Iohannis. În modelul lui statistic, contactul cu sașii, imaginea lor bună și toleranța, luate împreună cu vârsta, sexul, educația și venitul, explicau doar 1,4% din variația votului pentru Forum; odată adăugată performanța administrației Iohannis, partea explicată trecea de o treime.

- **Un partid curat** Forumul „este văzut ca un partid integru, spre deosebire de partidele consacrate”, iar Iohannis i-a câștigat pe alegătorii români „nu în ultimul rând datorită stereotipului neamțului cinstit și harnic”. Daniel Ursprung, *Euxeinos* 19–20, 2015
- **Un vot de protest** „Toate semnele indicau un vot de protest la Hermannstadt/Sibiu în jurul anului 2000.” Centrul-dreapta nu avea un plan pentru oraș, iar stânga era văzută ca „recrutată din vechile cadre ale Partidului Comunist”. Benjamin Józsa, director executiv al FDGR din 2014, în același număr al revistei
- **Banii germani și 2007** Józsa pune succesul și pe seama investitorilor germani, atrași de limba germană și de școlile germane, și pe seama anului 2007, când Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu Luxemburgul, an care, scrie el, „a dat cel mai mare impuls”. Józsa, 2015; Comisia Europeană
- **Filogermanism fără germani** Cristian Cercel susține că admirația elitelor românești pentru germani, văzuți ca „întruchipări ale competenței, tehnocrației, spiritului antreprenorial și managementului”, ține de dorința României de a fi europeană. Alegerea lui Iohannis ca președinte, în 2014, e unul dintre studiile lui de caz. Cercel, 2019, în rezumatul lui Tibor Toró din *Intersections*, 2020
## Cine conduce Sibiul după Iohannis?

Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. La 2 decembrie, consiliul local a luat act de demisia lui din funcția de primar și a desemnat-o primar interimar pe Astrid Fodor, unul dintre cei doi viceprimari ai lui, tot de la Forum; el a depus jurământul ca președinte la 21 decembrie. În turul al doilea luase 54,4% din voturi la nivel național și 81,7% în municipiul Sibiu; în 2019 a fost reales cu 66,1% la nivel național și 85,2% în Sibiu. A demisionat cu efect de la 12 februarie 2025, după ce opoziția declanșase în parlament procedura de suspendare a lui.

Fodor a păstrat primăria pentru Forum, nu fără necazuri: în 2019, prefectul i-a încetat mandatul pe motiv că ar fi fost în incompatibilitate în 2012–2014, iar tribunalul i l-a redat după câteva săptămâni. În 2024 a câștigat din nou, cu 39,9%. La recensământul din 2021, germanii erau 0,7% din orașul pe care îl conduce.

În 1850, doi sibieni din trei erau germani. În 2021, mai puțin de unul din o sută. Partidul celor rămași conduce încă orașul.

## Recensămintele Sibiului, 1850–2021

Toate recensămintele, începând cu 1850, care au numărat naționalitatea sau limba maternă în întreg municipiul Sibiu, în limitele de azi. O numărătoare din 1948 a cuprins doar orașul propriu-zis și a fost lăsată deoparte. Cele două rânduri evidențiate încadrează emigrarea.

* După limba maternă; în ceilalți ani, după naționalitate sau etnie. 1850: între germani sunt 9.227 de persoane înregistrate ca sași. 1880: seria corectată a lui Varga, care împarte pe grupe de limbă și sugarii care încă nu vorbeau. Alții: romi, evrei acolo unde au fost numărați ca naționalitate, cehi, polonezi și grupuri mai mici.

## Surse și metodă

Datele recensămintelor din 1850–2002 vin din compilația lui Varga E. Árpád, care adună toate recensămintele pentru fiecare localitate din județul Sibiu și dă municipiul în limitele de azi. Cele din 2011 și 2021 vin de la Institutul Național de Statistică. Recensămintele din 1880–1910 au fost maghiare și au înregistrat limba maternă; celelalte, naționalitatea sau etnia, așa că seria nu e perfect comparabilă. „Neînregistrați” sunt locuitorii pentru care recensămintele din 2011 și 2021 nu au etnie. Casele, ponderile din grafice, scăderea din 1977–1992, comparațiile de tipul „un locuitor din N” și voturile pe locuitor german (voturile Forumului din 2004 împărțite la numărul germanilor din 2002) sunt calculate din aceste tabele. Rezultatele alegerilor vin din baza de date cu rezultate istorice a Code for Romania, verificată cu relatările din presă de mai jos; arhiva Autorității Electorale Permanente nu a putut fi accesată. Citatele din Ursprung, Józsa și Toró (publicate în engleză) și etichetele din tabelul lui Dragoman (în franceză) sunt traduse de Marius Comper.

- [Szeben megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai 1850–2002](https://www.kia.hu/kiakonyvtar/konyvtar/erdely/erd2002/sbetn02.pdf), Varga E. Árpád, ultima revizie la 4 noiembrie 2008
- [Recensământul din 2011, tabelul 8: populația stabilă după etnie, pe județe și localități](https://www.recensamantromania.ro/rpl-2011/rezultate-2011/), Institutul Național de Statistică
- [Recensământul din 2021, tabelul 2.02.2: populația rezidentă după etnie, pe localități](https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive-caracteristici-etno-culturale-demografice/), Institutul Național de Statistică
- [(Spät-)Aussiedler und ihre Angehörigen, Zeitreihe 1950–2014, Herkunftsstaaten](https://www.mi.niedersachsen.de/download/100095/Zeitreihe_1950_-_2014_Spaetaussiedler_und_ihre_Angehoerigen.pdf), Bundesverwaltungsamt
- [The Deportation of Germans from Romania to the Soviet Union in 1944–1945](https://doi.org/10.1515/auseur-2015-0004), János Kristóf Murádin, *Acta Universitatis Sapientiae, European and Regional Studies* 7 (2015)
- [Freikauf der Rumäniendeutschen: Dr. Heinz-Günther Hüsch](https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/kultur/10733-freikauf-der-rumaeniendeutschen-dr.html), Lars Fabritius, Siebenbürgische Zeitung, ianuarie 2011
- [Recenzia cărții *Kauf von Freiheit* de Hannelore Baier și Ernst Meinhardt](https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/kultur/13597-wie-die-bundesrepublik-die-freiheit-der.html), Michael Kroner, Siebenbürgische Zeitung, august 2013
- [Freikauf der Rumäniendeutschen: was wir wissen](https://www.banater-schwaben.org/nachrichten/dokumentation/dokumentation-detail/2713-freikauf-der-rumaeniendeutschen-was-wir-wissen-und-was-weiter-unter-der-decke-gehalten-wird), Ernst Meinhardt, 2019
- [La recomposition du champ politique régional en Roumanie: le succès du Forum Allemand à Sibiu/Hermannstadt](https://www.ssoar.info/ssoar/handle/document/56276), Dragoș Dragoman, *Studia Politica* 5(1), 2005
- [*Euxeinos* 19–20 (2015): minoritatea germană din România](https://gce.unisg.ch/fileadmin/user_upload/HSG_ROOT/Institut_GCE/Euxeinos/19-20/Euxeinos_19_20_2015_compressed.pdf), eseuri de Daniel Ursprung și Benjamin Józsa
- [Recenzia cărții lui Cristian Cercel, *Romania and the Quest for European Identity: Philo-Germanism without Germans*](https://intersections.tk.hu/index.php/intersections/article/view/773/312), Tibor Toró, *Intersections* 6(3), 2020
- [Luxemburg și Sibiu, Capitale Europene ale Culturii în 2007](https://culture.ec.europa.eu/policies/culture-in-cities-and-regions/designated-capitals-of-culture/luxembourg-and-sibiu), Comisia Europeană
- [Rezultate istorice ale alegerilor](https://istoric.rezultatevot.ro/), Code for Romania; verificate cu [Alba24](https://alba24.ro/portret-de-presedinte-cine-este-klaus-iohannis-castigatorul-alegerilor-prezidentiale-din-2014-369473.html) (2000, 2004, cariera lui Iohannis), [Gândul](https://www.gandul.ro/stiri/alegeri-locale-2012-rezultate-finale-klaus-iohannis-castiga-un-nou-mandat-la-primaria-sibiului-9733710) (2012), [Ora de Sibiu](http://www.oradesibiu.ro/2016/06/06/alegeri-locale-oficial-astrid-fodor-votata-de-5713-la-suta-din-sibieni-sitterli-e-pe-doi-la-mare-distanta/) (2016), [Agerpres](https://agerpres.ro/justitie/2020/10/16/judecatoria-nu-a-validat-mandatul-primarului-municipiului-sibiu-astrid-fodor--592241) (2020) și [Mesagerul de Sibiu](https://mesageruldesibiu.ro/wp-content/uploads/2024/06/Sibiu-656-1.pdf) (2024)
- [Cine este Astrid Fodor, înlocuitoarea lui Klaus Iohannis la Primăria Sibiului](https://www.zf.ro/politica/cine-este-astrid-fodor-inlocuitoarea-lui-klaus-iohannis-la-primaria-sibiului-pana-la-urmatoarele-alegeri-13692279), Ziarul Financiar, decembrie 2014; [Astrid Fodor rămâne primarul municipiului Sibiu după ce a câștigat procesul cu Prefectura](https://agerpres.ro/administratie/2019/08/28/astrid-fodor-ramane-primarul-municipiului-sibiu-dupa-ce-a-castigat-procesul-cu-prefectura--361076), Agerpres, august 2019; [CCR constată demisia lui Klaus Iohannis](https://romania.europalibera.org/a/ccr-demisie-klaus-iohannis/33310842.html), Europa Liberă, februarie 2025