Un test de 6 minute despre siguranța ta
Sigur și greșit
Spui 90% sigur. Nimerești 60%. Cel puțin așa arată cercetările, iar pagina asta te lasă să verifici pe pielea ta: 10 afirmații, o miză de încredere pe fiecare, apoi curba ta contra diagonalei perfecțiunii.
- 10 întrebări
- circa 6 minute
- totul local
Actul 1
Pariază pe tine
Pentru fiecare afirmație alegi adevărat sau fals, apoi spui cât ești de sigur, între 50% și 100%. 50% înseamnă "dau cu banul". Nu vezi răspunsurile corecte până termini toate cele 10.
0 din 10 notate.
Actul 2
Curba nu minte
Diagonala e perfecțiunea: 70% încredere, 70% nimerite. Punctele roșii ești tu. Dacă stau sub diagonală, siguranța ta trece peste nimerire.
Răspunde la toate cele 10 ca să vezi verdictul.
Până atunci, diagonala te așteaptă.
| Încredere | Nimerite | Rata ta | Perfecțiunea |
|---|
Scorul Brier apare după ce termini. Reper: 0,250 înseamnă ghicit la 50%.
Mâna a doua: scrie, apoi notează din nou
Alege cele mai sigure 2 răspunsuri ale tale, scrie într-o propoziție de ce ești sigur, apoi pune o notă nouă fără să te uiți la vechea încredere. Prima notă era pusă repede. A doua iese din motiv.
Actul 3
Trimite și verifică
Rezultatul tău încape într-un link. Linkul nu trimite nimic nicăieri: curba se reconstruiește din adresă, în browserul celui care o deschide.
Cum te poate păcăli simulatorul ăsta. Zece întrebări nu măsoară cât ești de deștept. Pachetul e cultură generală și socoteală, nu meseria ta, iar încrederea se poartă altfel pe teren propriu. Un interval cu un singur răspuns nu dovedește nimic și se desenează gol tocmai de asta. Dacă refaci testul ținând minte răspunsurile, scorul următor e umflat și nu mai e al tău, e al memoriei.
Butonul ăsta îți recalculează scorul fără intervalul tău cel mai bun. Dacă concluzia supraviețuiește, ține-o. Verdictul se cere după terminarea testului.
La vedere
Răspunsurile, cu dovada
Toate cele 10 stau aici, cu explicația lângă ele. Deschide lista oricând. Dacă trișezi, păcălești un singur om.
Deschide cele 10 răspunsuri
| # | Afirmația | Răspuns | De ce |
|---|---|---|---|
| 1 | La recensământul din 2021, Cluj-Napoca a avut mai mulți locuitori decât Iași. | Adevărat | Cluj-Napoca 286.598, Iași 271.692. |
| 2 | Timișoara a avut mai mulți locuitori decât Constanța la recensământul din 2021. | Fals | Constanța 263.688, Timișoara 250.849. |
| 3 | Brașovul a avut mai mulți locuitori decât Craiova la recensământul din 2021. | Adevărat | Brașov 237.589, Craiova 234.140. Doar 3.449 îi despart. |
| 4 | 2 la puterea 10 este mai mare decât 1.000. | Adevărat | 2 la puterea 10 face 1.024. |
| 5 | Anul 1900 a fost an bisect. | Fals | Anii divizibili cu 100 nu sunt bisecți decât dacă se divid și cu 400. 2000 a fost, 1900 nu. |
| 6 | Arunci o monedă corectă de 5 ori și pică pajură de fiecare dată. La a șasea aruncare, șansele pentru pajură sunt tot 50%. | Adevărat | Moneda nu ține minte. Fiecare aruncare pornește de la 50%. |
| 7 | România a intrat în Primul Război Mondial în 1916, la doi ani după începerea lui. | Adevărat | Războiul a început în 1914, România a intrat în 1916. |
| 8 | Marea Unire (1918) s-a întâmplat înaintea Războiului de Independență (1877). | Fals | Independența e din 1877, Unirea din 1918. |
| 9 | Dintr-un pachet de 52 de cărți ai șanse mai mari să tragi un as decât un rege. | Fals | 4 ași, 4 regi. De fiecare parte 4 șanse din 52. |
| 10 | Un test depistează boala în 99% din cazuri. Boala o are 1 om din 1.000. Un rezultat pozitiv înseamnă peste 90% șanse să fii bolnav. | Fals | Din 1.000 testați, unul e bolnav și cam 10 sănătoși ies pozitiv. Un pozitiv înseamnă circa 1 din 11, vreo 9%. |
Cum se socotește (metoda)
Scorul Brier e media pătratelor dintre încrederea ta și rezultat, pe cele 10 întrebări. Ai spus 90% și ai nimerit, primești (0,90 minus 1) la pătrat. Ai spus 90% și ai greșit, primești (0,90 minus 0) la pătrat. Cu cât iese mai mic, cu atât ești mai bine calibrat. Reper: 0,250 înseamnă ghicit la 50% pe toată linia.
Curba grupează răspunsurile pe intervale: 50-59, 60-69, 70-79, 80-89, 90-100. Un punct se umple de la 2 răspunsuri în sus. Un singur răspuns dă un punct gol. Niciun răspuns nu dă nimic, și e corect așa.
Testul măsoară supraprecizia, adică siguranța că știi răspunsul. Literatura împarte supraîncrederea în trei (Moore și Healy, 2008): supraestimare, supraplasare, supraprecizie. Aici joci doar a treia.
Surse
- Populații la recensământul din 2021: INS, Recensământul Populației și Locuințelor 2021, rezultate definitive, tabel încrucișat cu citypopulation.de (accesat 3 septembrie 2026).
- Date istorice (1914, 1916, 1877, 1918): Britannica, pagina Romania (accesată 3 septembrie 2026).
- Socotelile (puterile lui 2, anii bisecți, moneda, pachetul, testul medical): dovada stă în explicația fiecărui răspuns, o verifici pe loc.
- Moore, D. A. și Healy, P. J. (2008). The trouble with overconfidence. Psychological Review, 115(2), 502-517. doi.org/10.1037/0033-295X.115.2.502
Nu e un test de inteligență. Nu măsoară cât ești de bun în meseria ta. Măsoară cum stai cu siguranța pe 10 întrebări străine.