# Seara în care soarele se așază pe Palatul Parlamentului

Privit din Piața Alba Iulia, în lungul Bulevardului Unirii, soarele coboară exact pe vârful Palatului în câteva seri de la sfârșitul lui martie și de la mijlocul lui septembrie. În București, 480 de străzi au astfel de seri, fiecare în zilele ei. Schimbă ziua și urmărește cum alunecă soarele peste acoperișuri, până ajunge în capătul străzii.

Pe Bulevardul Unirii, din Piața Alba Iulia, marginea de jos a soarelui se sprijină pe vârful Palatului în jurul datei de 29 martie 2027 (la 19:25) și din nou în jurul datei de 13 septembrie 2027 (la 19:17). Soarele apune pe Palat în toate serile ferestrei, de pe 25 până pe 31 martie și de pe 11 până pe 18 septembrie: pe partea lui cea mai înaltă de pe 28 până pe 31 martie și de pe 12 până pe 14 septembrie, iar în celelalte seri pe părțile lui mai joase. Cu cât te apropii de Piața Unirii, cu atât Palatul urcă pe cer și data se mută. Din Piața Unirii, soarele ajunge pe vârful lui abia în jurul datei de 6 aprilie și, toamna, mai devreme, pe 5 septembrie.

În septembrie ai șanse mai bune: la mijlocul lui septembrie, cam jumătate din seri au avut cerul aproape senin la ora apusului în ultimii 25 de ani, față de mai puțin de 4 din 10 la sfârșitul lui martie.

## Ce străzi prind apusul în seara aleasă

Fiecare linie aprinsă e o porțiune dreaptă de stradă care are soarele în capăt în ziua aleasă. Nicio seară nu trece fără o astfel de aliniere: în fiecare zi de la 1 octombrie 2026 la 30 septembrie 2027, între 24 și 67 de porțiuni de stradă din București sunt aliniate cu apusul.

## Când apune soarele în capătul străzii tale

Caută strada. Pentru fiecare porțiune dreaptă de cel puțin 300 de metri, cu capătul vizibil, pagina îți arată în ce seri și dimineți din anul următor soarele stă în axul ei și îți spune de unde și la ce oră să privești.

## De ce se întâmplă de două ori pe an

Soarele nu apune în fiecare seară în același loc. La solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie, apune spre sud-vest, la 237° (unghi măsurat de la nord, în sensul acelor de ceasornic). La solstițiul de vară, pe 21 iunie, apune spre nord-vest, la 305°. Între ele, punctul de apus alunecă pe orizont cu până la 0,55° pe zi, în jurul echinocțiilor, și aproape stă pe loc în preajma solstițiilor.

O stradă orientată între cele două capete e prinsă de două ori: o dată primăvara, când punctul de apus urcă spre nord, și o dată vara târziu sau toamna, când coboară înapoi. Bulevardul Unirii, început în 1984 ca ax al Centrului Civic ridicat sub Nicolae Ceaușescu, care se termină la Palat, e orientat la 273,5°, aproape exact spre vest, așa că serile lui cad aproape de echinocții. O stradă orientată spre 305° le-ar avea pe amândouă lipite de 21 iunie.

Străzile orientate în afara acestui evantai nu au niciodată soarele în capăt. Bulevardul Decebal, privit de la Piața Muncii spre Piața Alba Iulia, e orientat la 230°, mai la sud decât apune soarele chiar și pe 21 decembrie.

La New York, fenomenul are un nume: Manhattanhenge, făcut cunoscut de astrofizicianul Neil deGrasse Tyson, directorul Planetariului Hayden, pentru serile de la sfârșitul lui mai și de la mijlocul lui iulie, când soarele apune în capătul străzilor transversale din Manhattan, peste orizontul liber de dincolo de râul Hudson. La București, capătul străzii e de obicei închis de clădiri, așa că soarele coboară pe ele, nu pe orizont. Bucureștiul nu are o rețea de străzi drepte ca Manhattanul, dar are bulevardele lui, fiecare cu serile ei.

## Câte seri sunt senine

Alinierea e doar jumătate din noroc. Graficul arată, pentru fiecare săptămână a anului, proporția serilor din 2001–2025 cu cer aproape senin la ora apusului (cel mult 30% acoperire cu nori, după reanaliza ERA5, în celula care acoperă nord-vestul Bucureștiului). August e cea mai senină lună, cu aproape 6 seri din 10; din iulie până în octombrie e mai bine decât în restul anului, iar din noiembrie până în ianuarie și în mai e cel mai înnorat, cu cam 3 seri senine din 10 (una din patru în cele mai rele săptămâni, la început de decembrie).

## Cum am calculat

Străzile vin din OpenStreetMap: 16.214 segmente cu nume, în limitele Bucureștiului. Am căutat porțiunile pe care axul străzii nu se abate cu mai mult de 3 metri de la o linie dreaptă, pe cel puțin 300 de metri, și am unit cele două sensuri ale bulevardelor într-un singur ax. Au rămas 723 de porțiuni pe 579 de străzi, orientate aproximativ est–vest și cu celălalt capăt la vedere; 662 dintre ele, pe 533 de străzi, au soarele în capăt cel puțin o dată în anul care urmează.

Pentru fiecare porțiune, observatorul stă la un capăt, cu ochii la 1,6 metri, și privește în lungul axului. Vederea o închide obiectul care se ridică cel mai sus deasupra ochilor, în lungul axului, de pe ultimele 15% din porțiune până la 12 kilometri: o clădire sau, unde nu e nicio clădire mai sus, terenul. În calcul intră 138.177 de clădiri din OpenStreetMap și încă 5.135 de părți de clădiri cartate separat, cum e partea centrală a Palatului; înălțimea e trecută pe hartă la circa 6% dintre clădiri, e socotită din numărul de etaje, câte 3 metri pe etaj, la circa 15% și e estimată după felul și mărimea clădirii la circa 80%. Terenul vine din modelul Copernicus GLO-30, filtrat ca să scoată acoperișurile și coroanele de copaci mai înguste de circa 150 de metri; sub Palat e pus la 87,5 metri, cota platformei din planurile cadastrale din 1991–1993.

Seara aliniată e cea în care soarele, cu marginea de jos sprijinită pe acel orizont de clădiri, stă în axul străzii. Pentru fiecare direcție, din 0,05 în 0,05 grade de o parte și de alta a axului, până la deschiderea dintre fațadele din capăt, am căutat ce se ridică cel mai sus pe linia privirii; direcțiile în care acela e capătul străzii, nu o fațadă laterală, formează profilul pe care poate apune soarele. Apoi urmărim drumul soarelui, care coboară pieziș: ziua e aliniată dacă marginea lui de jos coboară pe acel profil, adică apune chiar în capătul străzii, nu după un bloc de pe margine. Fereastra e șirul acestor zile. Înălțimea clădirii din capăt mută datele: o eroare de 40% la o înălțime estimată mută ziua cea mai bună cu 0,9 zile la mijlocul șirului (în 9 cazuri din 10, cu cel mult 2,6 zile), iar o eroare de 10% la o înălțime trecută pe hartă, cu 0,4 zile. Aproape de solstiții, unde punctul de apus abia se mișcă, aceeași eroare poate muta data cu săptămâni. Poziția soarelui vine din ecuațiile NOAA, cu refracția atmosferică pentru aer obișnuit; diferă de efemeridele NASA cu mai puțin de o sutime de grad.

Nu apar în calcul copacii, stâlpii, firele, reclamele, clădirile care lipsesc din OpenStreetMap și clădirile aflate la mai mult de circa un kilometru dincolo de limita Bucureștiului; pe străzile care privesc spre ieșirea din oraș, orizontul real poate fi ceva mai sus. Pe Bulevardul Unirii, de pildă, copacii de pe margini și jeturile fântânilor pot acoperi o parte din vedere, iar pâcla de la orizont înghite deseori soarele înainte să atingă clădirile. Orele sunt rotunjite la minut. Vederea din capul paginii e desenată din aceleași date; strălucirea de pe asfalt e un efect de desen.

## Surse

- Străzi, clădiri, înălțimi, piețe: OpenStreetMap, contribuitorii OSM (ODbL), Overpass API, 28 septembrie și 1 octombrie 2026 https://www.openstreetmap.org/copyright
- Relief: Copernicus GLO-30 DEM, ESA (© DLR e.V. 2010–2014 și © Airbus Defence and Space GmbH 2014–2018, prin programul Copernicus) https://dataspace.copernicus.eu/explore-data/data-collections/copernicus-contributing-missions/collections-description/COP-DEM
- Platforma Palatului, 86–89 m: cotele de pe foile 1:500 15E2–15E4 (1991–1993) și de pe foaia 1:2000 15-16GF din jurul Palatului, citite pentru pagina despre Dealul Uranus https://mariuscomper.uk/dealul-uranus/
- Înălțimea Palatului, 84 m peste cota 0: Centrul Internațional de Conferințe, Palatul Parlamentului https://cic.cdep.ro/prezentare/cladire
- Poziția soarelui: ecuațiile NOAA (după Jean Meeus, Astronomical Algorithms), verificate față de efemeridele NASA JPL Horizons https://gml.noaa.gov/grad/solcalc/calcdetails.html
- Refracția atmosferică: G. G. Bennett, „The Calculation of Astronomical Refraction in Marine Navigation”, Journal of Navigation 35 (1982) https://doi.org/10.1017/S0373463300022037
- Nori la apus și la răsărit, 2001–2025: reanaliza ERA5 (ECMWF, Copernicus Climate Change Service), celula centrată la 44,5° N, 26,0° E, prin Open-Meteo https://open-meteo.com/en/docs/historical-weather-api
- Manhattanhenge: Neil deGrasse Tyson, Hayden Planetarium, American Museum of Natural History https://www.amnh.org/research/hayden-planetarium/manhattanhenge
- Bulevardul Unirii și Centrul Civic: lucrările au fost inaugurate pe 25 iunie 1984 (Adevărul, 25 iunie 2023) https://adevarul.ro/istoria-zilei/25-iunie-ziua-in-care-au-fost-inaugurate-2277406.html
- D. Light și C. Young, „Urban space, political identity and the unwanted legacies of state socialism: Bucharest's problematic Centru Civic in the post-socialist era”, Nationalities Papers 41 (2013) https://eprints.bournemouth.ac.uk/21511/

https://mariuscomper.uk/soarele-in-capatul-strazii/