# Sunet: muzică, voce și lumea pe care o auzi

Ascultă aceeași notă cu armonice diferite. Vezi unda și spectrul pe măsură ce schimbi sunetul, apoi explorează muzica, vocile și peisajele sonore din proiecte.

https://mariuscomper.uk/sunet/

- [Dialectele presurii galbene: harta Europei desenată din finaluri de cântec](https://mariuscomper.uk/yellowhammer-dialects/ro/): Presura galbenă își încheie cântecul altfel de la o regiune la alta. 1.178 de înregistrări publice, clasificate de două ori, fără ca locul să fie cunoscut, pe o hartă desenată din spectrogramele păsărilor. Atinge un dreptunghi ca să asculți pasărea. În română și engleză.
- [Tempoul interior: cât de repede bat cu degetul 3.576 de oameni când nimic nu le dă ritmul](https://mariuscomper.uk/tempo-interior/): Rugat să bată cu degetul în ritmul care îi e comod, fiecare om își găsește ritmul lui. Un studiu din 2021 al Universității din Hamburg a cronometrat 3.576 de oameni și a publicat fiecare bătaie: omul din mijloc lasă 0,73 s între două bătăi, iar doar 15% bat în jurul valorii de 600 ms din manuale. Un test de 15 secunde îți așază ritmul printre ei, ca un punct printre 3.576 de puncte care clipesc fiecare în ritmul lui.
- [Ciocănitorile din Pădurea Băneasa: șapte specii la marginea Bucureștiului, fiecare cu sunetul ei](https://mariuscomper.uk/padurea-baneasa/): În Pădurea Băneasa, la marginea Bucureștiului, au fost găsite șapte dintre cele zece specii de ciocănitori ale României. Cum sună fiecare, cu bătăile măsurate lovitură cu lovitură, și un trunchi pe care poți bate și tu. Cu fotografii făcute în pădure în 2026 și cu harta a ceea ce s-a construit în jur din 1990. În română și engleză.
- [Care limbă e cea mai apropiată de română? Trei măsurători, trei răspunsuri](https://mariuscomper.uk/limba-cea-mai-apropiata-de-romana/): Româna comparată cu limbile lumii după cuvinte, gramatică și sunete, pe date deschise. După cuvinte, cea mai apropiată e meglenoromâna, apoi italiana; după gramatică, italiana și albaneza au același scor; după sunete, lista depinde de cum e descrisă româna. Orice limbă poate fi pusă lângă română, cu cele 40 de cuvinte alături.
- [Harta zgomotului din București pe adrese: nivelurile modelate de zgomot rutier în jurul fiecărei clădiri, școli și parc](https://mariuscomper.uk/harta-zgomotului-bucuresti/): Hărțile oficiale de zgomot ale Primăriei existau doar ca imagini PDF. Aici scrii o stradă și un număr și vezi nivelul modelat în jurul clădirii, noaptea și ca medie pe 24 de ore, față de limita OMS de 45 dB. Aproape 9 din 10 locuințe o depășesc noaptea.
- [Elefanții și-ar putea striga pe nume](https://mariuscomper.uk/do-elephants-have-names/ro/): Elefanții sălbatici din Kenya par să folosească strigăte adresate unui singur ascultător. Ascultă un mormăit real, într-o scenă de amurg, apoi vezi ce au găsit 469 de strigăte înregistrate, testul cu difuzorul și reanaliza din 2026 care spune că nu e demonstrat.
- [Pământul a sunat ca un clopot săptămâni în șir](https://mariuscomper.uk/pamantul-a-sunat-ca-un-clopot/): După cutremurul din 26 decembrie 2004, care împreună cu tsunamiul pornit de el a ucis sau a lăsat dispăruți 227.898 de oameni, toată planeta a vibrat ca un clopot. Ții apăsat și auzi înregistrarea reală a unei luni, redată de 500.000 de ori mai repede, în timp ce globul ia forma fiecărui ton; respirația Pământului, 0,05 mm o dată la 20 de minute și jumătate, s-a înregistrat și la Târgușor, în Dobrogea.
- [Balena de 52 Hz, „cea mai singură din lume”, și balenele albastre care cântă tot mai grav din 1963](https://mariuscomper.uk/cea-mai-singura-balena/): Ce au auzit hidrofoanele Marinei SUA între 1989 și 2004 și ce nu se știe despre balena de 52 Hz. Din 1963 până în 2019, cântecul balenelor albastre din nord-estul Pacificului a coborât cu o treime; scrii anul nașterii și auzi o înregistrare NOAA redată la înălțimea notei de atunci și a celei din 2019. În română și engleză.
- [Clopotele bisericilor din Londra: 178 de turnuri, serile lor de exersat și cum sună clopotele](https://mariuscomper.uk/london-bells/ro/): Harta de noapte a turnurilor cu clopote din Londra: alegi o seară și se aprind turnurile care au o ședință listată în Dove's Guide, atingi unul și îi auzi clopotele sintetizate la frecvențele din baza de date, în timp ce ordinea frânghiilor se schimbă rând cu rând. Patru turnuri, între ele St Mary-le-Bow, au și înregistrări adevărate cu licență deschisă.
- [Un sunet, cinci forme acceptate](https://mariuscomper.uk/cinci-forme-un-sunet/): Într-un exemplu din colecția publică Monsoon pentru hindi (hi-IN), rata de eroare pentru aceeași transcriere este 33,3% sau 0%, în funcție de formele acceptate ca reper.
- [Liliacul nu e orb, dar vânează cu urechile. Găsește și tu molia după ecou](https://mariuscomper.uk/liliacul-nu-e-orb/): Ascultă strigătul unui liliac pitic de 10 ori mai încet, ca să-l poți auzi, și găsește molia în beznă după ecou. Apoi un atac întreg, încetinit, molia care aude liliacul de la 30 de metri și de unde vine mitul celor 1.000 de țânțari pe oră. În română și engleză.
- [Cum arată un sunet](https://mariuscomper.uk/cum-arata-un-sunet/): O placă de alamă calculată după fizica reală, presărată cu nisip. Trage cu arcușul sau cântă-i, iar nisipul se strânge pe liniile care nu se mișcă, ca la Ernst Chladni în 1787. Apoi găsește opt dintre figurile lui. În română și engleză.
- [Ghicește la ce folosește un cântec: 118 înregistrări din 86 de societăți, ascultate de 29.357 de oameni](https://mariuscomper.uk/ce-canta-lumea/): Asculți melodii înregistrate pe tot globul și ghicești dacă sunt pentru dans, vindecare, dragoste sau adormit copiii. Leagănul și dansul se recunosc oriunde; dragostea abia peste întâmplare.
- [Un paragraf, 21 de voci britanice](https://mariuscomper.uk/accent-atlas/): 21 de vorbitori din Marea Britanie citesc același paragraf: alege un oraș de pe hartă și privește cum își schimbă forma șase cuvinte în transcriere fonetică.
- [Douăsprezece minute care au făcut un compozitor](https://mariuscomper.uk/enescu-rapsodia/): Opt melodii de taraf cusute într-o partitură de orchestră: ce țin în ele cele douăsprezece minute.
- [Maria Tănase (1913–1963): viața, cântecele, interdicția](https://mariuscomper.uk/maria-tanase/): De la Cărăbuș la New York 1939 și interdicția din 1940: viața Mariei Tănase în 12 opriri și 12 cântece, cu anii atribuiți de discografia citată.
- [Dirijorul care a refuzat discul — Sergiu Celibidache](https://mariuscomper.uk/sergiu-celibidache/): Sergiu Celibidache a condus Filarmonica din Berlin la 33 de ani, iar după câteva înregistrări comerciale timpurii a refuzat în mare parte studioul și discul — acceptând însă radioul. De ce, cum au supraviețuit concertele lui și cât de lent e Bruckner al lui în aceste înregistrări.
- [Dimitrie Cantemir: prințul care a scris muzica turcilor (1673–1723)](https://mariuscomper.uk/cantemir/): Ostatic la Țarigrad, domn un an la Iași, învins la Stănilești, exilat în Rusia: viața lui Dimitrie Cantemir, cu notația lui muzicală de încercat și un joc al deciziilor din 1711.
- [Înăuntrul unui sunet — Un instrument pentru urechi curioase](https://mariuscomper.uk/inside-a-note/): Descompune un sunet. Reglează armonicele, privește forma undei și ascultă cum se schimbă timbrul.
- [The Same Mouth — How 32,000 Baby Name Spellings Collapsed Into 4,000 Sounds](https://mariuscomper.uk/aceeasi-gura/): US birth records contain 31,904 distinct baby-name spellings in 2024, but a phonetic algorithm reduces them to 3,998 sounds. The interactive charts trace how the gap has widened since 1950.
- [Viteza sunetului](https://mariuscomper.uk/viteza-sunetului/): De la Iakutsk la Bangkok, sunetul câștigă 6,83% viteză — aproape o secundă la fiecare 5 kilometri.
- [Urechea ta are propriul amplificator](https://mariuscomper.uk/patruzeci-de-decibeli/): Biofizica cantitativă a amplificatorului activ cohlear: cum utilizează cele 12.000 de celule ciliate externe gradientul transmembranar de 150 mV pentru a oscila nanomecanic la peste 20.000 Hz, generând emisiile otoacustice și tonul fantomă Tartini (2f1 - f2).
- [De ce nu te asurzești singur când vorbești](https://mariuscomper.uk/douazeci-de-decibeli/): Biofizica cantitativă a reflexului stapedian: activarea anticipativă observată în vocalizare și filtrarea dependentă de frecvență a urechii medii. Simulatorul folosește 20 de decibeli ca exemplu explicit de model.
- [Zece microsecunde între urechi: cum calculează creierul poziția sunetului](https://mariuscomper.uk/zece-microsecunde/): Trunchiul cerebral uman detectează decalaje de sosire a sunetului de numai 10 microsecunde între urechi (3,4 mm de aer) prin linii axonale de întârziere și neuroni detectori de coincidență din oliva superioară medială.
- [Zece picometri în timpan](https://mariuscomper.uk/zece-picometri/): Dacă sunetul ar lovi direct lichidul cohlear, 99,89% din energie ar sări înapoi ca dintr-un zid. Pentru a traversa saltul de impedanță, evoluția a asamblat o pârghie mecanică de trei oscioare care amplifică presiunea de peste 22 de ori — permițând timpanului să detecteze vibrații de numai 10 picometri.
- [Autostrada din adâncuri](https://mariuscomper.uk/sofar/): La o mie de metri adâncime, oceanul formează un ghid de undă natural prin care sunetul călătorește zeci de mii de kilometri. În 1991, un sunet emis în Antarctica a fost auzit în Bermude, la 18.200 de kilometri distanță.
- [Coma de 23 de cenți](https://mariuscomper.uk/coma-pitagoreica/): De ce pianul falsifică fiecare notă.
- [Două mâini, un singur ritm](https://mariuscomper.uk/doua-maini/): La 180°, degetele încrucișate alternează; când ritmul crește, tiparul poate cădea brusc în simetria de 0°. Un test pe propriile mâini arată pragul personal.
- [De ce niciun pian nu poate fi acordat perfect](https://mariuscomper.uk/coarda/): Douăsprezece cvinte pure ratează Do-ul aflat cu șapte octave mai sus cu 23,46 de sutimi de semiton. Acordezi o cvintă după ureche, urci douăsprezece ca ea și asculți unde au ascuns diferența acordajele pitagoreic, mezoton și egal.
- [Al nouălea clopot cere opt zile fără pauză](https://mariuscomper.uk/al-noualea-clopot/): Opt clopote de turn pot suna în 40.320 de ordini diferite, fără nicio repetare. O singură echipă a parcurs lista completă fără pauză, în 1963, în aproape optsprezece ore. Un clopot în plus ar cere peste opt zile continue.
- [Fragilitatea din lemn: De ce tema din The Last of Us este o capodoperă acustică](https://mariuscomper.uk/ronroco/): O analiză critică și muzicologică a temei compuse de Gustavo Santaolalla: ronroco-ul andin, măsura asimetrică în 6/8, spațiul negativ și percuția primitivă într-o lume post-apocaliptică.
- [Auzi diferența: șase contraste de sunete românești](https://mariuscomper.uk/auzi-diferenta/ro/): Compară șase contraste de sunete românești pentru vorbitorii de chineză, cu transcriere IPA și explicații despre poziția limbii și a buzelor. Ghidul nu conține înregistrări audio.
- [De ce bat clopotele la amiază? Belgrad, 1456](https://mariuscomper.uk/belgrad-1456/): Iulie 1456: Hunedoara și Capistrano țin Belgradul împotriva lui Mehmed al II-lea, iar clopotele de la amiază fuseseră deja poruncite.
- [Cum a așteptat imnul nostru 142 de ani? 1848–1990](https://mariuscomper.uk/imnul-1848/): «Un răsunet» la Brașov în iunie 1848, șase imnuri oficiale, două interdicții și 24 ianuarie 1990: cântecul care a așteptat 142 de ani.
- [Ce nu mai auzi](https://auzi.mariuscomper.uk/): Auzul frecvențelor foarte înalte slăbește primul, cu mult înainte ca vorbirea să devină greu de urmărit.
- [România la Eurovision](https://romania-eurovision-2026.mariuscomper.uk/): Istoria României la Eurovision, rezultate, voturi, reacții și podiumul din 2026.
- [Camera cântă înapoi](https://mariuscomper.uk/camera-canta/): Pereții dau camerei note proprii. Locul în care asculți schimbă cât de tare auzi fiecare mod.
- [Cel mai slab sunet pe care îl auzi îți mișcă timpanul mai puțin decât un atom](https://mariuscomper.uk/pana-la-atom/): Coboară în corpul tău, ordin de mărime după ordin de mărime: de la o lumânare văzută de la kilometri, prin două ace pe piele, o hematie și o turbină de 10 nanometri, până la un atom. La fiecare pas, o măsurătoare din alte 43 de pagini.
- [Doina — Cântecul nescris care se inventează pe loc](https://mariuscomper.uk/doina-cantec-nescris/): Doina este un sistem de improvizație cu formule, nu o melodie fixă: un schelet de note lungi pe care fiecare cântăreț îl îmbracă altfel. Modelează trei fraze și ascultă cum se schimbă. UNESCO, 2009.
- [Dialectele Italiei care seamănă cu româna: atlasul AIS, sat cu sat](https://mariuscomper.uk/dialectele-italiei/): Acum o sută de ani, un atlas condus de doi lingviști elvețieni a notat cum se vorbea în 407 sate din Italia și Elveția. Alegeți un cuvânt românesc și vedeți ce spunea fiecare sat.
- [Ce aude copilul în pântece: vocea mamei, așa cum ai auzit-o prima dată](https://mariuscomper.uk/the-first-voice/ro/): Cu luni înainte să te naști, auzeai. Ascultă vocea unei mame așa cum ajunge la copilul din ea, refăcută din studii care au pus microfoane în uter, apoi înregistrează-ți propria voce.
- [Ai prinde un nume ascuns într-o cameră plină? Fă testul din 1959](https://mariuscomper.uk/the-name-that-finds-you/ro/): Pune-ți căștile. Urmărește o voce și ignor-o pe cealaltă, apoi descoperă numele ascuns în vocea pe care ai ignorat-o: un test de 60 de secunde refăcut după studiile originale despre atenție.
- [Vocea ajunge târziu](https://mariuscomper.uk/still-one-person/ro/): Pe curba potrivită pentru cei 30 de ascultători, pragurile de 50% au fost la un avans al vocii de 131 de milisecunde și o întârziere de 225 de milisecunde. Doi metri de aer înseamnă 5,8 milisecunde.
- [Ascultă Delta Văcărești, lună cu lună](https://mariuscomper.uk/vacaresti/): Alege luna și ascultă păsările notate în Parcul Natural Văcărești, din 276 de liste publice de observație, peste sunetul orașului înregistrat în parc. Mai jos, groapa din satelit, din 1984 până în 2025.
- [Aplauze în ritm: de ce o sală aplaudă la unison și de ce se rupe ritmul](https://mariuscomper.uk/aplauze-in-ritm/): O sală de teatru aplaudă în același ritm fără dirijor. Aplaudă odată cu o sală simulată de 300 de spectatori și află de ce ritmul apare doar dacă oamenii bat mai rar și de ce se rupe.
- [Cât de repede se vorbește româna: ritmul măsurat al vorbirii, în silabe și în biți pe secundă](https://mariuscomper.uk/cat-de-repede-se-vorbeste-romana/): Româna citită merge cu 5,6 silabe pe secundă, măsurată pe 265 de vorbitori din înregistrări reale, la fel de repede ca italiana măsurată cu aceeași riglă. Fiecare vorbitor este un punct pe aceeași linie; trei voci se pot asculta, treapta parlamentară și scara studiului din 2019 stau alături fără să se amestece, iar la urmă orice voce își poate măsura ritmul în pagină.

## Surse

- [Harmonics and hearing · Institute of Sound and Vibration Research, University of Southampton](https://resource.isvr.soton.ac.uk/spcg/tutorial/tutorial/Tutorial_files/Web-hearing-harmonics.htm)
- [The science behind sounds · Physics Classroom](https://www.physicsclassroom.com/class/sound/Lesson-4/Fundamental-Frequency-and-Harmonics)
- [Doina · UNESCO Intangible Cultural Heritage](https://ich.unesco.org/en/RL/doina-00192)