# Tempoul interior: cât de repede bat cu degetul 3.576 de oameni când nimic nu le dă ritmul

Rugat să bată cu degetul în ritmul care îi e comod, fiecare om își găsește ritmul lui. Un studiu din 2021 al Universității din Hamburg a cronometrat 3.576 de oameni care au făcut exact asta și a publicat pauzele dintre bătăile lor. Fă testul din studiu, de 15 secunde, și punctul tău apare printre punctele lor.

Bate cu degetul pe cerc timp de 15 secunde, în ritmul care ți se pare acum cel mai comod și mai firesc. Încearcă să păstrezi pauzele dintre bătăi cât mai regulate.

## Cine sunt cele 3.576 de puncte?

Fiecare punct e un om și clipește o dată la fiecare bătaie, în ritmul pe care și l-a ales. În 2018 și 2019, o pagină web a Universității din Hamburg le-a cerut vizitatorilor să bată cu degetul timp de 15 secunde, pe telefon, tabletă, tastatură sau mouse, în ritmul care li se părea în acel moment cel mai comod și mai firesc.

Vizitatorilor li s-a spus că testul măsoară cât de regulat pot bate. Pe cercetători îi interesa ritmul ales de fiecare, numit în psihologie tempo motor spontan.

## Cât de repede bat oamenii când nimic nu le dă ritmul?

Aici aceiași oameni stau în ordinea pauzei dintre două bătăi: pauzele scurte în stânga, cele lungi în dreapta. Cel mai rapid a avut pauze de 0,12 s, adică în jur de 8 bătăi pe secundă. Cel mai lent, de 2,15 s.

La omul din mijloc, pauza a fost de 0,73 s, adică 82 de bătăi pe minut.

## Există un singur tempo firesc al omului?

Din anii 1970, valoarea de referință a fost de aproximativ 600 de milisecunde între două bătăi, adică 100 pe minut. Ea vine din lucrările psihologului Paul Fraisse, care a notat și că oamenii diferă între ei.

În acest eșantion, 543 dintre cei 3.576 de oameni (15%) au bătut cu pauze între 500 și 600 ms. Doi din trei (66%) au fost mai lenți de 600 ms. Cel mai mare dintre cele șase grupuri din articol, cu 1.184 de oameni, e centrat pe 525 ms.

O sinteză din 2023, care a cuprins 107 studii, dintre care 13 dau valori pentru adulți sănătoși, vede lucrurile la fel: valoarea de 600 ms e departe de a fi comună tuturor, iar studiile arată un interval de valori.

## De ce are șirul mai multe cocoașe?

Șirul nu urcă spre un singur vârf. Modelul statistic al autorilor împarte eșantionul în șase grupuri, iar mediile grupurilor cad aproape de multiplii unui sfert de secundă: 265, 525, 754, 997, 1.314 și 1.757 ms.

Autorii scriu că aceasta ar putea indica un ritm intern de aproximativ patru bătăi pe secundă, din care fiecare om ar marca fiecare a doua, a treia sau a patra bătaie și așa mai departe. Articolul o prezintă ca pe o posibilitate, fără s-o dea drept rezultat.

Tot ei atrag atenția asupra ambelor capete. O parte dintre cei mai rapizi, din stânga, ar fi putut bate cu două degete sau ar fi putut ignora instrucțiunile; o parte dintre cei mai lenți ar fi putut număra bătăile în gând, bătând doar la fiecare a doua.

## Cât de regulate sunt bătăile unui om?

Nimeni nu bate ca un metronom. Înălțimea arată acum cât de mult au variat pauzele fiecărui om față de media lui: aproape deloc în partea de jos, cu 10% în partea de sus. Jumătate din eșantion a rămas sub 5,4%; la o pauză de 0,7 s, asta înseamnă mai puțin de 0,04 s.

Marginea de sus, tăiată drept, e chiar regula testului. Cui îi variau pauzele cu mai mult de 10% i se cerea să bată din nou, ori de câte ori era nevoie; în medie a fost nevoie de 1,6 încercări.

La cei care au trecut de regula de 10%, ritmul și regularitatea abia dacă au legătură: cei rapizi și cei lenți sunt răspândiți pe aceleași înălțimi.

## Bat mai rar cei calmi?

După test, fiecare a răspuns la o singură întrebare, despre cum se simte chiar atunci, de la foarte calm la foarte agitat (în engleză, de la „very calm” la „very excited”). Fiecare coloană e un răspuns, cu bătăile mai lente mai sus; linia marchează omul din mijloc.

Mijlocul coboară de la o coloană la alta: 759 ms la cei foarte calmi, apoi 741, 716, 675 și 647 la cei 22 de oameni care s-au declarat foarte agitați. Coloanele se suprapun aproape cu totul, deci răspunsul spune puțin despre un om anume. Articolul nu a găsit nicio diferență de stare între cele șase grupuri ale lui, dar a găsit una mică în interiorul lor: cine se simțea mai agitat bătea ceva mai repede.

## Încetinește tempoul interior odată cu vârsta?

Studiile de laborator arată că da, la cele două capete ale vieții. Copiii de cinci până la opt ani bat cam o dată la 400 ms. Pentru bătrâni, un studiu dă 700–800 ms, iar altele, la vârste între 66 și 94 de ani, dau 1.050–1.125 ms.

Eșantionul de aici se oprește la 49 de ani, iar în interiorul lui tendința e slabă. Omul din mijloc bate o dată la 628 ms sub 18 ani, la 680 ms între 18 și 24 de ani, la 768 ms între 25 și 29 și la 795 ms între 30 și 39, apoi la 706 ms printre cei 303 oameni de 40–49 de ani. Vârsta cuiva spune foarte puțin despre ritmul lui, deși autorii își citesc rezultatul ca pe o confirmare că bătăile încetinesc odată cu vârsta.

## Cum sună cele 15 secunde ale altui om?

Alege orice punct ca să auzi bătăile acelui om, cu pauzele din fișierul publicat, în ordinea lor; pagina păstrează primele 30 ale fiecăruia.

Nici ritmul tău nu e fix. Sinteza din 2023 numește patru studii care au găsit un efect al orei din zi; în două dintre ele, bătăile erau mai lente dimineața decât seara. Bate din nou mâine dimineață: dispozitivul păstrează ultimul rezultat, așa că le vei vedea pe amândouă.

## Tot eșantionul în nouă numere

Fiecare rând arată pauza sub care a rămas o anumită parte din cei 3.576 de oameni.

| Câți au bătut mai repede | Pauza dintre două bătăi | Bătăi pe minut |
|---|---|---|
| 10% | 429 ms | 140 |
| 20% | 511 ms | 118 |
| 30% | 575 ms | 104 |
| 40% | 649 ms | 93 |
| 50% | 729 ms | 82 |
| 60% | 823 ms | 73 |
| 70% | 920 ms | 65 |
| 80% | 1.019 ms | 59 |
| 90% | 1.190 ms | 50 |

## Tempoul interior, pe scurt

### Ce este tempoul motor spontan?

Ritmul în care intră un om când i se cere să bată cu degetul, să bată din palme sau să meargă într-un ritm comod, fără niciun reper de urmat. De obicei se măsoară ca pauza medie dintre două bătăi cu degetul.

### Câte bătăi pe minut sunt normale?

Nu există o singură valoare normală. În eșantionul de la Hamburg, omul din mijloc a bătut de 82 de ori pe minut (o bătaie la 0,73 s), iar jumătatea de mijloc a eșantionului s-a întins de la 62 la 110 pe minut. Doar 15% au bătut între 100 și 120 pe minut (pauze de 500–600 ms).

### Merge testul pe telefon?

Studiul însuși s-a făcut pe telefoane, tablete și calculatoare, la fel ca testul de aici. Ecranul sau tastatura adaugă o mică eroare la momentul fiecărei bătăi, care contează puțin pentru o medie făcută pe 15 secunde.

### Unde ajung bătăile mele?

Nicăieri. Rezultatul se calculează pe dispozitivul tău, iar ultimul rămâne salvat acolo, ca să-l poți compara mai târziu. Butonul de ștergere îl elimină.

## Cum au fost obținute numerele

Datele vin din articolul lui David Hammerschmidt, Klaus Frieler și Clemens Wöllner, „Spontaneous Motor Tempo: Investigating Psychological, Chronobiological, and Demographic Factors in a Large-Scale Online Tapping Experiment”, Frontiers in Psychology, 2021. Autorii au publicat pe Zenodo, sub licența CC BY 4.0, pauzele dintre bătăile fiecărui participant.

Fișierului i s-au aplicat excluderile din articol: doar prima participare, o pauză medie de cel puțin 100 ms, vârste care nu se abat de la cuartile cu mai mult de 1,5 intervale intercuartilice și un om care a declarat că e din Antarctica. Rămân cei 3.576 de oameni din articol. Media din articol (780 ms), mediana (729 ms), valorile extreme, corelația cu vârsta și mărimea celor șase grupuri se regăsesc în fișier.

Componența eșantionului limitează ce pot spune punctele. 81% erau din China, vârstele merg de la 7 la 49 de ani, cu o medie de 27,6, nimeni nu a urmărit cum au bătut oamenii și fiecare a bătut doar 15 secunde.

Fișierul reține și o oră pentru fiecare test, iar articolul raportează bătăi mai lente la orele mai timpurii. Articolul descrie orele ca oră locală și explică vârful timpuriu prin mulți vizitatori veniți într-un timp scurt. Orele nu sunt folosite aici: la participanții din China, vârful cade între 4 și 6 dimineața, ceea ce sugerează că ora înregistrată s-ar putea să nu fi fost ora locală pentru toți.

Testul de pe această pagină urmează sarcina din studiu, cu instrucțiunile traduse, dar are și diferențe. Vizitatorii studiului completau mai întâi un scurt formular și nu știau că li se măsoară ritmul. Peste 10% variație trebuiau să bată din nou, pe când pagina arată rezultatul oricum. La sfârșit li se arăta cât de regulat au bătut, în comparație cu vizitatorii dinaintea lor, nu și ritmul ales.

- Hammerschmidt, Frieler și Wöllner (2021), Frontiers in Psychology 12:677201: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2021.677201/full
- Datele studiului, pe Zenodo (CC BY 4.0): https://doi.org/10.5281/zenodo.4897921
- Desbernats, Martin și Tallet (2023), „Which factors modulate spontaneous motor tempo? A systematic review of the literature”, Frontiers in Psychology 14:1161052: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2023.1161052/full

Date: Hammerschmidt, D., Frieler, K. și Wöllner, C. (2021), Zenodo, doi:10.5281/zenodo.4897921, CC BY 4.0. Filtrarea, gruparea și desenele de pe această pagină nu aparțin autorilor.

https://mariuscomper.uk/tempo-interior/