# Unde e aurul României?

*Tezaurul de la Moscova, 1916 – 2024*

În decembrie 1916 șaptesprezece vagoane de aur românesc au plecat din Iași spre Moscova; în iulie 1917 alte douăzeci și patru au urmat cu memoria țării. Aurul n-a mai venit acasă. Două trenuri, trei restituiri, o chitanță încă deschisă.

Marius Comper · 18 septembrie 2026

## De la Iași la Moscova, și firimituri înapoi

La 12 decembrie 1916 Consiliul de Miniștri a aprobat negânditul: aurul țării avea să meargă la răsărit, la Moscova, spre păstrare. Două trenuri au plecat – șaptesprezece vagoane în decembrie, douăzeci și patru în iulie următor. Trei restituiri s-au întors, în 1935, 1956 și 2008, și niciuna n-a dus aur.

Mai jos, tezaurul în patru capitole – cele două trenuri, confiscarea și ce a rămas. Traseele de pe hartă sunt reprezentative, duse prin locurile verificate ale poveștii.

## I. Primul tren

*1916 – 1917 · 1916–1917, decizia*

- Hotărârea: 12 decembrie 1916
- Încărcarea: 12–14 decembrie, Iași
- Sosirea: 21 decembrie, Moscova

În toamna lui 1916 Puterile Centrale au ocupat Muntenia și Dobrogea; guvernul, Curtea și Banca Națională – pe atunci bancă în întregime privată – s-au retras la Iași. Stocul metalic al Băncii stătea în tezaur: 93,4 tone de aur, 91 în monedă istorică a băncilor, firmelor și particularilor, 2,4 în lingouri ale Băncii.

Londra s-a discutat și s-a abandonat: submarinele germane făceau ruta maritimă prea periculoasă, iar premierul Ion I. C. Brătianu – împotriva sfatului bancherului Mauriciu Blank – a răspuns că Rusia s-ar simți ofensată dacă aurul ar merge în Anglia. Moscova, alături de tezaurul însuși al țarului, la Kremlin, a devenit planul; la 11 decembrie ministrul rus de la Iași, generalul Mossoloff, a făgăduit garanția guvernului imperial.

Între 12 și 14 decembrie, 1.738 de lăzi au intrat în 17 vagoane în gara Iași: monede și lingouri de aur de 314.580.456,84 de lei, mai ales mărci germane și coroane austriece – plus două lăzi cu giuvaierurile reginei Maria, de 7 milioane. Trenul a plecat de îndată și a ajuns la Moscova pe 21 decembrie; inventarul din ianuarie–februarie 1917 s-a încheiat cu protocolul final din 16 februarie, lăzile sigilate, Banca păstrându-și dreptul de inspecție.

> Rusia s-ar simți ofensată dacă l-am trimite în Anglia.
> – Ion I. C. Brătianu, decembrie 1916 (relatat)

**Între timp** În al Doilea Război Mondial valorile Băncii au rămas acasă – ascunse într-o peșteră lângă Tismana și recuperate teferi.

## II. Al doilea tren

*1917 · 1917, totul*

- Hotărârea: 18 iulie 1917, Titulescu
- Încărcarea: 23–27 iulie, Iași
- Sosirea: 3 august, Moscova

În vara lui 1917 țarul căzuse, dar frontul din Moldova încă ținea – abia. La 18 iulie, la propunerea ministrului de Finanțe Nicolae Titulescu, Consiliul de Miniștri a ordonat a doua evacuare a restului Băncii și a memoriei țării – arhivele Academiei Române, podoabe dacice, giuvaierurile voievozilor, mii de tablouri, icoane din secolul XIV, manuscrise mănăstirești.

Încărcarea a ținut între 23 și 27 iulie la Iași; trenul a plecat în seara de 27, cu 24 de vagoane – trei ale Băncii Naționale, declarate la 1.594.836.721,09 lei, douăzeci și unu ale CEC-ului, 1.661 de lăzi cu circa 7,5 miliarde. A ajuns la Moscova pe 3 august, partea Băncii în Kremlin, lângă primul transport, a CEC-ului la Casa de Împrumut și Depuneri.

Cu asta, toată avuția mișcătoare a țării stătea la Moscova: două trenuri, 41 de vagoane, aurul, giuvaierurile, arhivele, tablourile. Chitanțele erau protocoale între aliați; în câteva luni n-avea să mai existe niciun guvern aliat care să le onoreze.

**1917:**

- Iași, 18 iulie: Titulescu propune a doua evacuare
- 24 de vagoane: 3 ale Băncii, celelalte 21 la CEC
- Moscova, 3 august: memoria țării sosește

**Între timp** Douăzeci de jandarmi în haine civile au plecat în noiembrie de la Iași spre Moscova să păzească aurul; bolșevicii nu i-au lăsat să se apropie.

## III. Confiscarea

*1918 – 2008 · 1918–2008, restituirile*

- Ruptura: 26 ianuarie 1918
- Obor 1935: 1.443 de lăzi, fără aur
- Expoziția 1956: 39.320 de piese

La 20 ianuarie 1918 trupele române au trecut Prutul la chemarea Sfatului Țării; șase zile mai târziu Leon Troțki a rupt relațiile diplomatice și a declarat fondurile de la Moscova de neatins pentru oligarhia română – statul sovietic avea să le păstreze pentru poporul român. Cheile tezaurelor au trecut de la consulul francez la Danemarca, apoi la Norvegia; până în septembrie 1918 ultimii români plecaseră din Moscova.

Ce s-a întors s-a întors firimituri. În seara de 16 iunie 1935, șaptesprezece vagoane cu 1.443 de lăzi au ajuns în gara Obor din București – arhive, tablouri, obiecte bisericești – iar procesul-verbal din 28 iunie spunea limpede că printre ele nu se aflau aur, giuvaieruri sau valori. În iunie 1956 Moscova a anunțat o nouă restituire: tezaurul de la Pietroasele, 120 de Grigorescu, icoane și tapiserii, 39.320 de piese arătate în august – dar niciodată cele 93,4 tone, despre care ziarele comuniste pretindeau că veniseră și ele acasă.

Cea mai ciudată restituire a fost cea mai mică. În 1994, rugată să dovedească bunăvoință, Moscova a trimis Bucureștiului douăsprezece monede de aur din prima ladă a primului tren – Franța și Belgia, 1854–1909, 77,09 grame cu totul. Nimeni n-a vrut să le primească paisprezece ani; la 6 martie 2008 numismatul Ernest Oberländer-Târnoveanu le-a certificat autenticitatea și a semnat. Douăsprezece monede din 93,4 tone.

> Fondurile românești depuse la Moscova sunt de neatins pentru oligarhia română. Guvernul sovietic își asumă răspunderea păstrării acestor fonduri și a predării lor în mâinile poporului român.
> – Leon Troțki, 26 ianuarie 1918

**Între timp** Rămășițele lui Dimitrie Cantemir au venit acasă în 1936 cu câteva arhive mărunte – singura restituire a acelui deceniu.

## IV. Urma

*2003 – 2024 · 2003–2024, ce a rămas*

- Comisia: 5 reuniuni până în 2019
- Valoarea 2023: circa 15 miliarde €
- Rezoluția PE: 14 martie 2024

Tratatul de prietenie din 2003 a refuzat să atingă tezaurul; în schimb cei doi președinți au înființat o comisie de istorici, coprezidată de Ioan Scurtu și Alexandr Ciubarian. S-a întrunit de cinci ori până în 2019 – cincisprezece ani, cinci ședințe – și a restituit loturi mărunte de arhivă; aurul, arta și valorile au rămas în Rusia, circa 15 miliarde € în banii lui 2023, fără istorie.

La 14 martie 2024 Parlamentul European – procedura 2024/2605(RSP) – a cerut Rusiei restituirea integrală a restului: 91,5 tone de aur fin după socoteala sa, plus tot ce înșirau protocoalele. Răspunsul Moscovei din 1994 rămâne înscris la dosar: pentru Rusia, problema nu mai există.

Așadar, unde e aurul României? Ce se poate vizita stă la București – tezaurul de la Pietroasele, Grigorescu, icoanele, cele douăsprezece monede din 2008. Cele 93,4 tone – 91 în monedă, 2,4 în lingouri – stau în Rusia, sigilate de un secol de refuzuri. Protocoalele promiteau înapoierea, iar chitanțele lor sunt încă deschise.

**Ce s-a întors:**

- 1935: 1.443 de lăzi cu arhive – fără aur
- 1956: 39.320 de piese – fără aur
- 2008: douăsprezece monede, 77,09 grame

**Între timp** Răspunsul lui Brejnev din 1965: aurul a plecat în 1918 la Perm, Omsk, Saratov și Kazan – iar dosarul s-a închis.

## Testul tezaurului

Patru întrebări despre trenuri, despre aur, despre restituiri și despre azi. Alege, apoi verifică cu sursele.

1. **Trenul.** Primul tren, decembrie 1916, a dus la Moscova: *Lăzile: 314.580.456,84 de lei în monede și lingouri, plus giuvaierurile reginei. Miliardele au mers cu al doilea tren, în iulie 1917.*
2. **Aurul.** Stocul metalic inventariat a fost de: *93,4 tone: 91 în monedă istorică, 2,4 în lingouri. Cele 120 de tone circulă prin rezumate; protocoalele înșiră 93,4.*
3. **Restituirea.** În iunie 1935 șaptesprezece vagoane au ajuns la Obor cu: *Arhive: procesul-verbal din 28 iunie 1935 spune limpede că n-au fost predate aur, giuvaieruri sau valori.*
4. **Azi.** Cele 93,4 tone de aur: *N-au fost restituite niciodată. Ce s-a întors – arhive, icoane, tezaurul de la Pietroasele, douăsprezece monede – n-a cuprins niciun lingou.*

## Șapte planșe ale tezaurului

Șapte imagini, în ordinea poveștii: capitala de război, tezaurele Kremlinului, regina, ruptura, restituirile.

### Planșa 1917: Capitala de război

- Familia regală și guvernul la Iași, 10 mai 1917.
- Capitala din toamna lui 1916; ambele trenuri au plecat de aici.
- Primul tren: 12–14 decembrie 1916. Al doilea: 23–27 iulie 1917.

### Planșa 1910: Tezaurele Kremlinului

- Odoarele țarului Mihail – rusești, nu românești – fotografiate color de Prokudin-Gorski în anii 1910.
- Orujeinaia palata a Kremlinului, același complex de tezaure care a primit lăzile românești.
- Lăzi sigilate, drept de inspecție BNR: protocolul din februarie 1917.

### Planșa 1924: Giuvaierurile reginei

- Regina Maria, pictată de Philip de László în 1924.
- Două lăzi cu giuvaierurile ei, de 7 milioane de lei, au mers cu primul tren.
- Sigilate la Moscova; nerestituite niciodată.

### Planșa 1918: Ruptura

- Leon Troțki în 1918, anul în care a rupt relațiile.
- 26 ianuarie: fondurile sunt de neatins pentru oligarhia română.
- Cheile au trecut la Franța, apoi la Danemarca, apoi la Norvegia.

### Planșa 1917: Stăpâni noi

- Palatul Nikolaevski din Kremlin, avariat în octombrie 1917.
- Garda de cazaci trecuse de partea revoluției.
- Douăzeci de jandarmi români au venit prea târziu – și au fost întorși din drum.

### Planșa c.1890: Ce s-a întors

- Tezaurul de la Pietroasele, desenat de Henric Trenk în jurul anului 1890.
- Trimis la răsărit în 1917; acasă în restituirea din 1956.
- 39.320 de piese s-au arătat la București în august.

### Planșa 1899: Partea pictorului

- Car cu boi de Nicolae Grigorescu, pictat în 1899.
- 120 de lucrări ale sale s-au numărat printre restituirile din 1956.
- 1.350 de tablouri, gravuri și desene cu totul.

Fotografii și stampe via Wikimedia Commons (toate domeniu public). Datele sunt ale planșelor.

## Tezaurul în șase numere

Fiecare număr de mai jos vine din istoriile citate și din cele două protocoale. Tonele de aur sunt date cum s-au inventariat – 93,4.

- **1.916** – primul tren pleacă din Iași
- **1.738** – lăzi cu aur în primul tren
- **1.917** – al doilea tren pleacă din Iași
- **1.918** – Troțki rupe relațiile
- **1.935** – lăzi înapoi la Obor, fără aur
- **1.956** – piese arătate în august, fără aur

## Trei lucruri pe care lumea le greșește

### Tezaurul a fost 120 de tone de aur

Fals cum se spune de obicei: stocul metalic inventariat e 93,4 tone – 91 în monedă istorică, 2,4 în lingouri. Cele 120 de tone circulă prin rezumate; rezoluția Parlamentului European din 2024 socotește 91,5 tone de aur fin.

### Totul s-a întors în 1956

Fals: arhive, icoane, tezaurul de la Pietroasele și 120 de Grigorescu s-au întors – 39.320 de piese în expoziția din august. Niciuna din cele 93,4 tone de aur n-a fost restituită vreodată.

### Tezaurul a fost doar aur

Fals: aurul a mers cu arhivele Academiei, podoabe dacice, mii de tablouri, icoane din secolul XIV și manuscrise mănăstirești – memoria unei țări în 41 de vagoane.

## Surse și metode

Povestea urmează istoriile Tezaurului României și cele două protocoale (Iași 14/27 decembrie 1916, Moscova 16 februarie 1917); rezoluția din 2024 e citată din textul adoptat al Parlamentului European. Fotografiile sunt toate domeniu public, via Wikimedia Commons.

Datele de zi sunt pe stil nou; singura dată pe stil vechi din pagină – protocolul de la Iași, 14/27 decembrie – le dă pe amândouă. Tonele de aur sunt metrice; leii sunt lei-aur ai vremii.

Conținutul exact al lăzilor nedesfăcute, mișcările din 1918 înăuntrul Rusiei și orice inventar al deținerilor de la Kremlin sunt neverificate aici – așa că niciuna nu e pretinsă. Obiectele restituite sunt descrise doar unde restituirile sunt documentate.

### Primul tren

- [Wikipedia, *Tezaurul României*: BNR bancă privată, 93,4 tone aur (91 de monede, 2,4 lingouri), Londra refuzată](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)
- [Brătianu: „Rusia s-ar simți ofensată dacă l-am trimite în Anglia”; Mossoloff 11 decembrie, protocolul Iași 14/27 decembrie 1916](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)
- [Primul transport: 12–14 decembrie 1916, 17 vagoane, 1.738 de lăzi (314.580.456,84 lei) + 2 lăzi cu giuvaierurile reginei Maria; sosire 21 decembrie](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)
- [Inventarul 9 ianuarie – 4 februarie 1917, protocolul final Moscova 16 februarie; lăzi sigilate, drept de inspecție BNR](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)

### Al doilea tren

- [Al doilea transport: hotărârea 18 iulie 1917 (Titulescu), încărcare 23–27 iulie, plecare în seara de 27; sosire 3 august](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)
- [24 de vagoane: 3 BNR (1.594.836.721,09 lei) + 21 CEC (1.661 de lăzi, circa 7,5 miliarde); Academia, podoabe dacice, icoane din secolul XIV](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)

### Confiscarea

- [Troțki, 26 ianuarie 1918: ruperea relațiilor, fondurile „de neatins pentru oligarhia română”; cheile la Labonne, apoi Danemarca și Norvegia](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)
- [1935: 16 iunie seara, Gara Obor, 17 vagoane, 1.443 de lăzi; 28 iunie: fără aur, giuvaieruri sau valori](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)
- [1956: Pietroasele, 120 Grigorescu, 39.320 de piese în expoziția din august; cele 93,4 tone n-au venit niciodată](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)
- [2008: cele 12 monede cerute de Talpeș în 1994 (1854–1909, 77,09 g), predate 6 martie 2008, autentificate Oberländer-Târnoveanu](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)

### Urma

- [Tratatul 4 iulie 2003; comisia istoricilor (Scurtu–Ciubarian), 5 reuniuni până în 2019; valoarea estimată 2023: circa 15 miliarde €](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)
- [Rezoluția Parlamentului European, 14 martie 2024 (2024/2605(RSP)): cere Rusiei restituirea integrală; 91,5 tone aur fin](https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2024-0171_EN.html)

### Testul

- [Wikipedia (Tezaurul României) și rezoluția PE 2024: datele din cărțile de joc](https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Treasure)

### Cele șapte planșe

- [Fotografiile Iași 1917, Kremlin 1917, Regina Maria (László 1924), Troțki 1918, Pietroasele (Trenk) și Grigorescu 1899, via Wikimedia Commons](https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Romanian_Treasure)

### Harta

- [Natural Earth, contururi de țări, lacuri, râuri și regiuni geografice la scara 1:50m (domeniu public); drumurile sunt reprezentative](https://www.naturalearthdata.com/)

---

Text, hartă și ilustrații de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/tezaurul-de-la-moscova/