Gheața marină, ambii poli, 1979–2026
Gheața de la capetele Pământului
Fiecare disc e un calendar. Fiecare inel e un an, de la 1979 în centru până la 2026 pe margine; fiecare felie e o zi, cu ianuarie sus. Albastrul înseamnă mai multă gheață marină decât normalul 1981–2010 pentru ziua respectivă, portocaliul și roșul mai puțină.
Ziua ta
Alege orice dată din 1979 până pe 11 noiembrie 2026: ziua în care te-ai născut, o iarnă pe care ți-o amintești. Întinderea e comparată cu normalul pentru aceeași zi a anului, iar diferența e dată în Românii.
Arctica: minimul de vară s-a înjumătățit
Gheața marină e apă de mare înghețată care plutește. Crește în fiecare iarnă și scade în fiecare vară. În Arctica e cea mai mică în septembrie. În 1979, minimul din septembrie era de 6,94 milioane de kilometri pătrați. În 2012 a fost de 3,39 milioane, pe 17 septembrie, cel mai mic înregistrat vreodată și mai puțin de jumătate.
Din 1997 încoace, fiecare minim din septembrie a fost sub cel din 1979. În ziua cea mai rea față de normal, 23 octombrie 2020, îi lipseau 3,68 milioane de kilometri pătrați: o suprafață de 15 ori cât România.
Arctica: ziua cu cea mai puțină gheață din fiecare an (milioane km²)
Antarctica: decenii fără schimbare, apoi o prăbușire
În jurul Antarcticii, gheața marină e cea mai întinsă în septembrie și cea mai mică în februarie. Mai bine de 35 de ani a stat aproape de normal, iar în septembrie 2014 a atins un record de 20,16 milioane de kilometri pătrați. Apoi, din 2016, a scăzut, iar în 2023 a coborât mai jos ca oricând de când se măsoară.
În februarie 2023, minimul de vară a fost de 1,85 milioane de kilometri pătrați, cel mai mic înregistrat. În iarna aceea nu și-a mai revenit: maximul din septembrie a fost de 17,07 milioane, tot un record negativ. Pe 7 iulie 2023 îi lipseau 2,82 milioane de kilometri pătrați față de normal, o suprafață de aproape 12 ori cât România.
Antarctica: ziua cu cea mai multă gheață din fiecare an (milioane km²)
Cum se măsoară
Sateliții citesc microundele emise de suprafață, care diferă între gheață și apa liberă. Întinderea e suprafața tuturor pătratelor de 25 de kilometri în care cel puțin 15 la sută din mare e acoperită de gheață. Până în 1987 satelitul a măsurat o zi da, una nu, așa că inelele din interior sunt făcute din jumătate din zile, iar câteva săptămâni din 1987 și 1988 lipsesc.
Pe 11 noiembrie 2026, ultima zi de aici, Arctica avea 8,84 milioane de kilometri pătrați de gheață marină, față de un normal de 10,42, iar Antarctica 15,09 milioane, față de 16,57. Amândurora le lipsea cam un milion și jumătate de kilometri pătrați, de peste șase ori cât suprafața României fiecăreia.
Surse
Toate datele despre gheață sunt din Sea Ice Index al NSIDC, descărcate pe 13 noiembrie 2026.
- F. Fetterer, K. Knowles, W. N. Meier, M. Savoie, A. K. Windnagel și T. Stafford, Sea Ice Index, version 4 (G02135), NSIDC: National Snow and Ice Data Center, întinderea zilnică pentru ambele emisfere, din 26 octombrie 1978 până pe 11 noiembrie 2026, și mediana zilnică 1981–2010; accesat pe 13 noiembrie 2026.
- NSIDC, About the data și ghidul versiunii 4: întinderea e fiecare pătrat de 25 km cu cel puțin 15% gheață; satelitul de dinainte de august 1987 scana o zi da, una nu; zona din jurul Polului Nord pe care satelitul n-o vede e socotită gheață. Recordurile de pe pagină sunt medii pe cinci zile, ca în rapoartele NSIDC, din versiunea actuală a datelor, așa că pot diferi puțin de numerele anunțate la momentul respectiv. DOI 10.7265/a98x-0f50.
- Suprafața României, 238.397 km²: Institutul Național de Statistică (INS), Anuarul statistic al României 2017, tabelul 1.8.