Tikal, Templul I · Buiandrugul 3 · 9.13.3.7.18
Buiandrugul 3 de la Tikal: o dată maya verificată în lemnul grinzii
Deasupra intrării celei mai adânci a Templului I de la Tikal se aflau grinzi din lemn de sapotil (Manilkara zapota), cu o dată cioplită: 9.13.3.7.18, ziua în care regele Jasaw Chan K’awiil din Tikal l-a învins pe Yich’aak K’ahk’, regele cetății rivale Calakmul. Patru probe dintr-o grindă, prelevate dinspre măduvă spre lemnul exterior păstrat, au fost datate cu radiocarbon. Mută-le de-a lungul curbei de calibrare și vezi dacă data victoriei se încadrează în intervalul estimat pentru tăierea arborelui.
O victorie cioplită în lemn
Templul I de la Tikal se înălța deasupra mormântului lui Jasaw Chan K’awiil I. Deasupra intrărilor erau montate grinzi de sapotil, un lemn tare, care se cioplește cel mai ușor cât e proaspăt. Buiandrugul 3, cinci grinzi deasupra intrării celei mai adânci, îl înfățișează pe rege așezat pe tron, într-o litieră ceremonială; inscripția lui consemnează victoria din ziua 9.13.3.7.18, în sistemul maya numit numărătoarea lungă (Long Count): nouă perioade de câte 144.000 de zile, 13 de câte 7.200, trei de câte 360, șapte de câte 20 și încă 18 zile, în total 1.390.838 de zile de la începutul numărătorii.
Pentru a converti data în calendarul creștin se adaugă o valoare fixă, numită constantă de corelație. Cu 584283, varianta cea mai folosită a corelației GMT, data 9.13.3.7.18 corespunde zilei de 3 august 695 în calendarul iulian și de 6 august 695 în cel gregorian. Corelația lui Spinden, 489384, cândva o alternativă importantă, plasează aceeași dată în anul 435.
Patru probe, dinspre măduvă spre exterior
În studiul publicat în 2013, Douglas Kennett și colegii săi au analizat patru probe dintr-o grindă a Buiandrugului 3, la distanțe între 11,5 și 129,5 mm de măduvă. Datarea cu radiocarbon a dat vârste de 1555, 1525, 1460 și 1360 de ani înainte de prezent (BP, cu anul 1950 ca reper), cu incertitudini de 20–25 de ani. Din variațiile sezoniere ale concentrației de calciu din lemn, cercetătorii au estimat diferențe de 41, 44 și 44 de ani între probele succesive, cu incertitudini între cinci și nouă ani.
Vârstele radiocarbon nu sunt ani calendaristici. Curba de calibrare, construită din inele de creștere de vârstă cunoscută, le transformă în date calendaristice, dar are ondulații, așa că o singură vârstă se poate potrivi cu mai multe perioade: proba A singură se potrivește și cu sfârșitul secolului al VII-lea, și cu mijlocul secolului al VIII-lea. Cele patru măsurători pot fi deplasate împreună de-a lungul curbei, păstrând distanțele estimate dintre probe, până când se potrivesc cât mai bine cu forma ei. Metoda se numește „wiggle-matching”.
Datarea lemnului și data victoriei
Tikal se află aproape de zona în care se întâlnesc mase de aer din ambele emisfere, cu concentrații de radiocarbon puțin diferite; deplasările centurii ploilor tropicale schimbă amestecul. Rezultatul principal al studiului combină curbele cu o pondere de 67 % pentru curba sudică; datele despre centura ploilor indică un amestec, dar nu fixează proporția, așa că studiul raportează și curbele pentru fiecare emisferă, și amestecul invers. Cu IntCal09 și SHCal04, curbele folosite în studiu, proba A iese în 658–696 d.Hr.; pentru toate cele patru variante din studiu, capetele intervalelor calculate aici diferă cu cel mult doi ani de cele publicate.
Cu același amestec și cu curbele din 2020, lemnul probei A s-a format între 658 și 686 d.Hr., înainte de anul 695. Dar la prelucrarea grinzii au fost îndepărtate scoarța și o parte din lemnul exterior; studiul estimează 10–15 ani de creștere. Dacă s-a pierdut atât, arborele a fost tăiat aproximativ între 668 și 701, iar anul victoriei se încadrează în interval. Cu corelația lui Spinden, victoria ar cădea în 435, cu peste două secole înainte de tăiere.
Lemnul se potrivește deci cu o victorie de la sfârșitul secolului al VII-lea, comemorată la scurt timp după tăierea arborelui, adică exact ce implică familia de corelații GMT; un monument mult mai târziu, ridicat pentru o victorie veche, ar scăpa testului. Potrivirea depinde de două date de intrare: amestecul de aer și numărul de ani de creștere pierduți la cioplire. Doar cu curba nordică, lemnul probei A datează din 647–673 d.Hr.; chiar și cu 15 ani adăugați, intervalul tăierii se oprește la 688. Schimbă cele două setări de mai sus și urmărește intervalul.
Ce nu poate tranșa grinda
Această datare cu radiocarbon nu poate deosebi corelația 584283 de 584285, o variantă GMT cu două zile mai târzie, folosită pe pagina despre tabelul eclipselor din Codexul de la Dresda: diferența e mult sub rezoluția metodei. Nici nu datează cioplirea sau construcția templului; datează tăierea arborelui.
Calculul urmează modelul de creștere și cele patru vârste din studiu. Parcurge incertitudinile de creștere în șapte puncte fixe, nu prin extrageri aleatorii, așa că diferă cu până la doi ani de intervalele publicate.
Surse
Sursa fiecărui număr de pe pagină e indicată în notele proiectului.
- Douglas J. Kennett și colab., „Correlating the ancient Maya and modern European calendars with high-precision AMS 14C dating”, Scientific Reports 3, 1597, 2013, text integral și anexa (tabelele S3, 4, 6; codul OxCal), CC BY-NC-ND 3.0.
- Curbele de calibrare IntCal09, SHCal04, IntCal20, SHCal20 (Reimer și colab. 2009, 2020; McCormac și colab. 2004; Hogg și colab. 2020).
- Tabelul eclipselor din Codexul de la Dresda, pe acest site (corelația 584285).