Azi
Un punct înseamnă un milion de oameni
Punctul acesta ține locul unui milion de oameni în viață. În 2025 s-au născut, după estimarea ONU, în jur de 132 de milioane de copii, așa că un punct nou se aprinde cam o dată la trei zile.
Un disc spiralat de 117.600 de puncte de lumină: cei mai vechi oameni pe margine, cei mai noi spre centru, cei vii în miezul luminos.
Un milion de nașteri în fiecare punct de lumină
În ultimii 190.000 de ani s-au născut aproape 118 miliarde de oameni. Aici sunt toți: 117.600 de puncte de lumină, câte un milion de oameni în fiecare.
Punctul tău apare pe disc din clipa în care povestea ajunge la anul nașterii tale.
Azi
Punctul acesta ține locul unui milion de oameni în viață. În 2025 s-au născut, după estimarea ONU, în jur de 132 de milioane de copii, așa că un punct nou se aprinde cam o dată la trei zile.
2025
După estimarea ONU, ei încap în aproape 8.200 de puncte, miezul imaginii. În restul discului, încă ascuns, sunt cei care au trăit înainte.
190.000 î.Hr.
Nimeni nu a numărat oamenii preistorici. Demografii de la Population Reference Bureau, un institut de cercetare din Washington, au refăcut socoteala tuturor nașterilor pornind, prin convenție, de la doi oameni în anul 190.000 î.Hr.
După PRB, speranța de viață la naștere a fost probabil de vreo zece ani pentru cea mai mare parte a istoriei. Cu vieți atât de scurte, ca specia să nu se stingă era nevoie de vreo 80 de nașteri pe an la o mie de oameni, rata pe care modelul o folosește până în anul 1.
Cei mai vechi oameni stau pe marginea discului. Fiecare generație nouă se așază ceva mai spre centru. Conturul abia vizibil al discului sunt cei care nu s-au născut încă.
50.000 î.Hr.
Aproape câți trăiesc azi. Erau vânători și culegători, puțini și împrăștiați: pe tot Pământul trăiau atunci în jur de două milioane de oameni.
Fiecare punct se aprinde când se naște milionul lui de oameni și se stinge repede, pentru că viețile erau scurte. Ce rămâne în urmă e praful cenușiu de pe margine.
8000 î.Hr.
Populația lumii era de vreo cinci milioane. Până în anul 1, după PRB, ajunge la circa 300 de milioane.
Anul 1
PRB estimează că până în anul 1 se născuseră 55 de miliarde de oameni, adică 47% din totalul de pe această pagină. Inelul trasat pe disc marchează granița.
E și partea cea mai nesigură a calculului, pentru că populația și natalitatea de atunci sunt aproape necunoscute.
1650
Populația a crescut încet, cu foamete, războaie și epidemii de ciumă: de la 300 de milioane în anul 1 la o jumătate de miliard în 1650. Aproape tot Imperiul Roman, Bizanțul, cruciadele și Renașterea încap în fâșia aceasta.
Până în 1945
Alte calcule publicate dau, pentru toate nașterile de până în 1945, între 46 de miliarde (Arthur Westing, 1981) și 100 de miliarde (Carl Haub, 2011). Pentru același reper, modelul de aici dă 107,5 miliarde.
Dacă ar avea dreptate estimarea cea mai mică, mai mult de jumătate din oamenii născuți înainte de 1945 nu ar fi existat: sunt punctele estompate acum. Calculele diferă prin câte perioade folosesc, de la ce populație pornesc și ce speranță de viață presupun la început, între 13 și 25 de ani.
1950
Populația lumii trece de un miliard pe la 1800 și ajunge la 2,5 miliarde în 1950.
1950–2025
De aici încolo nașterile vin din estimările anuale ale ONU, făcute din registre, recensăminte și anchete, mult mai sigure decât cele pentru trecutul îndepărtat. Între 1950 și 2025 s-au născut mai mulți oameni decât trăiau în 2025 și, după socoteala PRB, mai mulți decât în toți cei 182.000 de ani de dinaintea agriculturii.
Cam 82% dintre ei trăiau încă în 2025.
Azi
Cu modelul folosit aici, cei vii sunt cam 7% din toți oamenii născuți până în 2025: 13 morți pentru fiecare om viu. Cu estimarea lui Westing pentru nașterile de până în 1945, ar fi cam 15%, adică 6 morți pentru fiecare om viu.
Zvonul că oamenii vii i-ar întrece la număr pe morți circulă din anii 1970; într-o versiune, trei sferturi din toți cei născuți vreodată ar fi în viață. Niciun calcul nu îl susține.
Demograful Joel Cohen a arătat în 2014 că proporția celor vii încă crește și că ar începe să scadă dacă populația lumii s-ar opri din creștere. Când ar putea ajunge populația la vârf, după proiecțiile ONU, vezi în Vârful omenirii.
Tu
Scrie anul nașterii. Punctul tău e încercuit. Cei născuți înaintea ta sunt praful rece din jurul lui, cei născuți după tine sunt punctele calde spre centru.
Scrie anul nașterii tale, între 1920 și 2025.
Fiecare punct ține locul unui milion de nașteri: 117.600 de puncte pentru aproape 118 miliarde de oameni născuți până la sfârșitul lui 2025. Punctele urmează ordinea nașterii, de la margine spre centru, iar aria din afara fiecărui inel e proporțională cu numărul celor născuți până la data lui.
Până în 1950, numărul nașterilor vine din tabelul PRB, cu populația crescând constant între două repere, ca în metoda autorilor. Din 1950 vine din World Population Prospects 2024 al ONU: estimări până în 2023, proiecții pentru 2024 și 2025. Pentru 1950–2021, totalul ONU e cu 0,6% mai mare decât al PRB.
Cine e în viață în 2025 urmează populația ONU pe vârste. Cât rămâne aprins un punct în scenele dinainte de 1950 e o aproximare a animației.
Calculul anului tău adună nașterile până la mijlocul anului ales. Oamenii în viață mai în vârstă decât tine vin din populația ONU pe grupe de cinci ani, împărțită egal în interiorul fiecărei grupe. Scenariul Westing micșorează proporțional nașterile de dinainte de 1945 până la totalul lui.
Aproape 118 miliarde până la sfârșitul lui 2025: estimarea Population Reference Bureau până în 1950, apoi estimările anuale ale ONU. Pentru nașterile de până în 1945, cea mai mică estimare publicată, a lui Arthur Westing, e de 46 de miliarde, față de 107,5 în modelul de aici.
Nu. Cu modelul de aici, cei vii sunt cam 7% din toți cei născuți până în 2025; cu estimarea lui Westing pentru trecut, cam 15%. Pentru fiecare om viu au murit între 6 și 13 oameni.
După PRB, 55 de miliarde, aproape jumătate din totalul de pe această pagină (47%).