# Cum a învățat România să zboare?

*Vuia 1906 · Vlaicu 1910 · Coandă 1910*

În martie 1906 mașina unui avocat bănățean a zburat unsprezece metri la Montesson; în iunie 1910 avionul unui ardelean s-a ridicat deasupra Cotrocenilor; în toamna aceea minunea fără elice a unui inginer bucureștean a uimit Salonul parizian. Trei vieți, patru ani – și România pe harta zborului.

Marius Comper · 18 septembrie 2026

## De la Surducu Mic la Paris

La 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, mașina cu aripi de liliac a lui Traian Vuia a alergat pe roțile ei și s-a ridicat – unsprezece sau doisprezece metri, prima decolare autopropulsată. Peste patru ani, Aurel Vlaicu zbura deasupra Cotrocenilor; în aceeași toamnă, Henri Coandă arăta Parisului un avion fără elice.

Mai jos, cei trei pionieri în patru capitole – Vuia, Vlaicu, Coandă și ce a rămas. Traseele de pe hartă sunt reprezentative, duse prin locurile verificate ale poveștii.

## I. Vuia

*1872 – 1906 · 1872–1906, saltul*

- Născut: 17 august 1872, Surducu Mic
- Brevetul: 15 mai 1903, nr. 332106
- Saltul: 18 martie 1906, Montesson

Traian Vuia s-a născut la 17 august 1872 la Surducu Mic, în Banat – pe atunci Austro-Ungaria, azi satul timișean care îi poartă numele. A studiat dreptul, dar caietele lui erau pline de o mașină mai grea decât aerul, care să decoleze prin mijloace proprii, pe roți, fără șine și fără catapultă. În 1902 a dus ideea la Paris.

La 17 februarie 1903 a depus un memoriu la Academia Franceză; Academia l-a respins – formularea exactă a refuzului e disputată, așa că n-o redăm. Neabătut, Vuia și-a brevetat mașina: brevetul francez 332106, depus la 15 mai 1903 pe numele „Trajan Vuia”. A construit Vuia I, cu aripi de liliac, și l-a dus pe câmpul de la Montesson, lângă Sena.

La 18 martie 1906 mașina a alergat pe roți și s-a ridicat: unsprezece metri după unele relatări, doisprezece după altele – prima decolare a unui avion pe roți prin mijloace proprii. Frații Wright zburau din decembrie 1903, dar de pe șine, cu catapultă; zborurile pariziene ale lui Santos-Dumont au venit în toamna aceluiași an. L'Aérophile a relatat încercările în numărul din octombrie – de acolo vin fotografiile din pagină.

**1906:**

- Montesson, 18 martie: unsprezece sau doisprezece metri prin mijloace proprii
- Prima decolare pe roți fără șine și fără catapultă
- L'Aérophile, octombrie: încercările ajung în tipar

**Între timp** Memoriul din 17 februarie 1903 a fost respins de Academie – formularea exactă e disputată.

## II. Vlaicu

*1882 – 1913 · 1882–1913, zborurile*

- Născut: 19 noiembrie 1882, Binținți
- Cotroceni: 17 iunie 1910
- Bănești: 13 septembrie 1913

Aurel Vlaicu s-a născut la 19 noiembrie 1882 la Binținți, în Ardeal – pe atunci Austro-Ungaria; satul se cheamă azi Aurel Vlaicu. După studii de inginerie în străinătate s-a întors cu proiectul său: un avion cu elicea în spate și ampenajul în față, ușor și ciudat. În 1909 Arsenalul Armatei din București a primit să-l construiască.

Vlaicu I s-a ridicat prima oară de la sol la Cotroceni, la 17 iunie 1910; în octombrie l-a zburat și la Băneasa. Vlaicu II a urmat în 1911 – zburat prima oară chiar în aprilie – iar în iunie 1912 Vlaicu l-a dus la Săptămâna internațională a zborului de la Aspern, lângă Viena: cu alți 42 de aviatori în concurs, între care Roland Garros, a câștigat premii de 7.500 de coroane, pentru aterizare de precizie, aruncarea proiectilului și viraje strânse în jurul unui stâlp.

În septembrie 1913 a pornit să traverseze Carpații. Lângă Bănești, în județul Prahova, mașina i s-a prăbușit: 13 septembrie 1913 – 31 august pe stil vechi. Avea treizeci de ani. Vlaicu III, construit pentru compania Marconi pentru experimente de radio din avion, n-a mai fost terminat.

**1910 – 1913:**

- Cotroceni, 17 iunie 1910: Vlaicu I se desprinde de sol
- Aspern, iunie 1912: premii de 7.500 de coroane la Săptămâna zborului
- Bănești, 13 septembrie 1913: încercarea carpatică se sfârșește

**Între timp** 31 august pe stil vechi e 13 septembrie pe stil nou – prăbușirea în ambele calendare.

## III. Coandă

*1886 – 1934 · 1886–1934, reactorul și efectul*

- Născut: 7 iunie 1886, București
- Salonul: octombrie 1910, Paris
- Efectul: brevetat 1934

Henri Coandă s-a născut la București la 7 iunie 1886, fiul generalului Constantin Coandă. Ofițer de artilerie devenit inginer, a ajuns la Paris cu un avion cum nu mai era altul: Coandă-1910, un sescviplan fără elice – un motor cu piston Clerget antrena un compresor centrifugal cu palete multiple, „turbo-propulseurul”, cu evacuarea într-un tub.

La a doua Expoziție internațională aeronautică, la Paris în octombrie 1910, a fost singurul exponat fără elice – și senzația Salonului. Coandă a susținut mai târziu că mașina ar fi făcut un salt neprogramat la Issy în decembrie 1910, sfârșit cu o prăbușire; istoricii Charles Gibbs-Smith și Frank Winter au respins zborul, iar ancheta Smithsonian le dă dreptate. Certă e mașina de la Salon; saltul rămâne disputat.

Coandă a construit apoi avioane la Bristol, între 1911 și 1914, apoi s-a ocupat decenii de fenomenul zărit în jetul de evacuare: un jet de fluid se lipește de o suprafață curbă. A brevetat efectul Coandă în 1934 – deși Thomas Young îl descrisese în 1800, cu 134 de ani înainte.

**1910:**

- Salonul, octombrie 1910: turbo-propulseurul la vedere
- Decembrie 1910: saltul de la Issy, pretins – trecut la disputate
- Gibbs-Smith și Winter: niciun zbor și niciun reactor adevărat

**Între timp** Thomas Young a descris efectul în 1800 – cu 134 de ani înaintea brevetului.

## IV. Urma

*1913 – 1972 · 1913–1972, ce a rămas*

- Muzeul: Geoagiu, din 1952
- Aeroporturile: Băneasa, Otopeni, Timișoara
- Moare Coandă: 25 noiembrie 1972, București

Urmele se pot vizita. La Geoagiu, în satul care se cheamă azi Aurel Vlaicu, casa natală a devenit memorial în 1952, cu un muzeu alături din 1982; la Bănești stă un monument, unde s-a sfârșit încercarea carpatică. Numele lui Vuia se păstrează la Surducu Mic – satul e azi Traian Vuia, cu expoziția sa memorială.

Și aeroporturile îi poartă: Băneasa e Aeroportul Aurel Vlaicu, Otopeniul a devenit Henri Coandă în 2004, Timișoara e Traian Vuia. În cartierul bucureștean Aviației, trei străzi – Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă – întâlnesc orașul care l-a privit pe Vlaicu zburând.

Vuia a murit la București la 3 septembrie 1950; Coandă, cel mai longeviv dintre cei trei, a murit tot acolo la 25 noiembrie 1972. Unsprezece metri la Montesson, o vară deasupra Cotrocenilor, o mașină fără elice la Salon: în patru ani, trei români își puseseră țara pe harta zborului.

**Ce a rămas:**

- Geoagiu: casa natală a lui Vlaicu, memorial din 1952
- Bănești: monumentul de pe câmpul prăbușirii
- București: străzile Aviației, aeroportul Băneasa

**Între timp** Nicio placă de la Montesson sau Issy nu e pretinsă aici – niciuna n-a fost verificată.

## Testul zburătorilor

Patru întrebări despre salt, despre câmpuri, despre traversare și despre mașina fără elice. Alege, apoi verifică cu sursele.

1. **Saltul.** Mașina lui Vuia s-a desprins de sol la Montesson pe: *1906 – unsprezece sau doisprezece metri prin mijloace proprii. Februarie 1903 a fost memoriul pentru Academie, respins.*
2. **Câmpul.** Vlaicu I a zburat prima oară în România la: *Cotroceni în iunie; Băneasa a venit în octombrie. Ambele câmpuri sunt azi în București.*
3. **Traversarea.** La 13 septembrie 1913 Vlaicu încerca: *Carpații. Mașina i s-a prăbușit lângă Bănești, în județul Prahova.*
4. **Motorul.** Coandă-1910, arătat la Paris în octombrie 1910, era: *Un compresor centrifugal într-un tub, acționat de un motor Clerget. Zborul din decembrie e disputat – Gibbs-Smith și Winter spun că n-a avut loc.*

## Șapte planșe ale pionierilor

Șapte fotografii ale vremii, în ordinea poveștii: încercările lui Vuia, mașinile lui Vlaicu în aer, senzația Salonului.

### Planșa 1906: Încercările de la Montesson

- Mașina întreagă: Vuia inventatorul, lângă Hokenjos constructorul.
- Căruciorul portant cu planurile sustentoare, cum l-a legendat L'Aérophile.
- Relatat în numărul din octombrie; saltul a fost la 18 martie.

### Planșa 1906: Mașina

- Vuia I: elice tractivă, aripi de liliac, roți.
- Brevetat în Franța ca 332106, depus la 15 mai 1903.
- Unsprezece sau doisprezece metri – prin mijloace proprii.

### Planșa 1914: Ardeleanul

- Aurel Vlaicu, din suplimentul Calendarului Minervei pe 1914.
- Născut la Binținți la 19 noiembrie 1882.
- Arsenalul din București i-a construit Vlaicu I în 1909.

### Planșa 1910: Prima mașină

- Vlaicu I în 1910, mașina construită de Arsenal.
- Elicea în spate, ampenajul în față.
- Zburat prima oară la Cotroceni, 17 iunie 1910.

### Planșa 1911: În aer

- Vlaicu II în zbor, 1911.
- Mașina pe care a dus-o la Aspern în iunie 1912.
- Vlaicu III n-a mai fost terminat.

### Planșa 1910: Senzația Salonului

- Coandă-1910 la Salonul parizian, octombrie 1910.
- Singurul exponat fără elice.
- Un motor Clerget antrena „turbo-propulseurul”.

### Planșa 1910: Mașina fără elice

- Coandă-1910, fotografiat de agenția Meurisse.
- Aripi de sescviplan deasupra suflantei tubate.
- Zborul din decembrie e disputat – vezi capitolul.

Fotografii via Wikimedia Commons (domeniu public, cu excepția portretului din 1903: CC BY-SA). Datele sunt ale planșelor.

## Pionierii în șase numere

Fiecare număr de mai jos vine din istoriile citate și din actul de brevet. Metrii saltului sunt dați cum se relatează – unsprezece sau doisprezece.

- **1.906** – saltul de la Montesson
- **11** – metri la Montesson – unii spun 12
- **1.910** – Vlaicu se desprinde la Cotroceni
- **1.912** – 7.500 de coroane în premiile de la Aspern
- **1.913** – prăbușirea de la Bănești
- **1.934** – efectul e brevetat

## Trei lucruri pe care lumea le greșește

### Vuia a zburat înaintea fraților Wright

Fals cum se spune: frații Wright au zburat în decembrie 1903; premiera verificată a lui Vuia, la 18 martie 1906, a fost decolarea autopropulsată pe roți – fără șine, fără catapultă.

### Coandă-1910 a fost primul reactor

Fals cum se spune: o suflantă tubată acționată de un motor cu piston, arătată în octombrie 1910; saltul pretins din decembrie e respins de Gibbs-Smith, Winter și Smithsonian.

### Vlaicu a traversat Carpații

Fals: a murit încercând – mașina i s-a prăbușit la Bănești la 13 septembrie 1913, 31 august pe stil vechi. Vlaicu III n-a mai fost terminat.

## Surse și metode

Povestea lui Vuia urmează biografiile sale și brevetul francez 332106 (Google Patents); mașina de la Salon urmează istoriile Coandă-1910 și ancheta Smithsonian asupra saltului din decembrie. Fotografiile vin din L'Aérophile (1906) și de la agenția Meurisse (BnF) – domeniu public, cu excepția portretului din 1903.

Datele de zi sunt pe stil nou; unde stilul vechi diferă – prăbușirea lui Vlaicu – sunt date amândouă. Nașterea lui Vlaicu e 19 noiembrie 1882, data asupra căreia ambele Wikipedii cad de acord.

Formularea refuzului Academiei și orice placă franceză pentru Vuia sau Coandă sunt neverificate aici – așa că niciuna nu e pretinsă. Colecțiile muzeelor nu sunt inventariate – locurile sunt descrise doar ca memoriale.

### Vuia

- [Wikipedia, *Traian Vuia*: Paris 1902, memoriul 1903, saltul de la Montesson 18 martie 1906 (11–12 m), premierele](https://en.wikipedia.org/wiki/Traian_Vuia)
- [Brevetul francez 332106 (depus 15 mai 1903, inventator „Trajan Vuia"), via Google Patents](https://patents.google.com/patent/FR332106A/en)
- [Noesis (CRIFST, 2005–2006): dosarul Vuia, respingerea disputată a Academiei (PDF)](https://noesis.crifst.ro/wp-content/uploads/revista/2005-2006/2005_2006_2_05.pdf)

### Vlaicu

- [Wikipedia, *Aurel Vlaicu*: Arsenalul 1909, Cotroceni 17 iunie 1910, Aspern 23–30 iunie 1912 (premii de 7.500 de coroane, licența FAI 52), prăbușirea 13 septembrie 1913](https://en.wikipedia.org/wiki/Aurel_Vlaicu)
- [Wikipedia, *A Vlaicu I* și *A Vlaicu II*: construcția, zborurile, Vlaicu III neterminat](https://en.wikipedia.org/wiki/A_Vlaicu_I)
- [Wikipedia, *Bănești, Prahova*: locul prăbușirii; 31 august stil vechi = 13 septembrie stil nou](https://en.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ne%C8%99ti,_Prahova)

### Coandă

- [Wikipedia, *Coandă-1910*: Salonul 1910, turbo-propulsorul, brevetele, zborul disputat din decembrie](https://en.wikipedia.org/wiki/Coand%C4%83-1910)
- [Smithsonian Air & Space: pretenția lui Coandă, contra Gibbs-Smith/Winter (anchetă)](https://www.smithsonianmag.com/air-space-magazine/coandas-claim-73647227/)
- [Wikipedia, *Henri Coandă*: Bristol 1911–1914, Jane's 1913, brevetul efectului 1934](https://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83)
- [Wikipedia, *Coandă effect*: definiția, brevetele 1934/1936, precedența Young 1800](https://en.wikipedia.org/wiki/Coand%C4%83_effect)

### Urma

- [Wikipedia, *Aurel Vlaicu*: muzeul din satul natal, monumentul de lângă Bănești; aeroportul Băneasa – Aurel Vlaicu](https://en.wikipedia.org/wiki/Aurel_Vlaicu)
- [Cartierul Aviației: străzi Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă](https://en.wikipedia.org/wiki/Avia%C8%9Biei)
- [Wikipedia, *Henri Coandă International Airport*: Otopeni redenumit în mai 2004](https://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83_International_Airport)
- [Wikipedia, *Timișoara Traian Vuia International Airport*: botezat după pionierul bănățean](https://en.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oara_Traian_Vuia_International_Airport)
- [Complexul memorial Aurel Vlaicu, Geoagiu: casa memorială (1952), muzeul (1982), bustul (1933) – baza cIMeC](https://ghidulmuzeelor.cimec.ro/idEN.asp?k=372&-complexul-memorial-aurel-vlaicu-geoagiu-hunedoara)
- [*Romania Culture Directory 2005* (PDF): expoziția memorială Traian Vuia, jud. Timiș](https://biblioteca-digitala.ro/reviste/carte/romania-culture-directory-2005.pdf)

### Testul

- [Wikipedia (Vuia, Vlaicu, Coandă-1910) și Smithsonian: datele din cărțile de joc](https://en.wikipedia.org/wiki/Traian_Vuia)

### Cele șapte planșe

- [Fotografiile Vuia (L'Aérophile 1906), Vlaicu (1910–1911) și Coandă-1910 (Salonul 1910, BnF), via Wikimedia Commons](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Vuia_dans_son_a%C3%A9roplane,_Issy-les-Moulineaux,_L%E2%80%99a%C3%A9rophile,_01_octobre_1906.png)

### Harta

- [Natural Earth, contururi de țări, lacuri, râuri și regiuni geografice la scara 1:50m (domeniu public); drumurile sunt reprezentative](https://www.naturalearthdata.com/)

---

Text, hartă și ilustrații de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/trei-zburatori/