Fiecare punct este un an
Pe orizontală: ploaia căzută în Anglia între octombrie și martie. Pe verticală: ploaia din aprilie–septembrie care urmează. Sunt 190 de puncte, din iarna 1836–37 și vara 1837 până în iarna 2025–26 și vara 2026.
Mediile sunt 446 mm iarna și 382 mm vara. Pe grafic, mediile sunt marcate prin linii întrerupte.
O iarnă ploioasă nu promite o vară ploioasă
Norul de puncte nu are pantă: coeficientul de corelație între ploaia de iarnă și cea din vara următoare este −0,01 (interval de 95%: −0,15 până la +0,13). Între iarnă și vara următoare nu există nicio legătură liniară măsurabilă în acest șir de date.
Dintre cele 64 de ierni din treimea cea mai ploioasă, 22 au fost urmate de o vară din treimea cea mai uscată. Dintre cele 63 de ierni din treimea cea mai uscată, tot 22. După cele mai ploioase 20 de ierni au urmat veri clasate între locurile 4 și 174, de la cele mai uscate la cele mai ploioase.
2026 stă singur în colț
Iarna 2025–26 a avut 615 mm, cu 38% peste medie. Vara 2026 a avut 241 mm, cu 37% sub medie. Colțul din dreapta jos, cu mai multă ploaie iarna și mai puțină vara decât în 2026, nu conține niciun alt an.
Dacă iernile și verile s-ar combina la întâmplare, ar fi de așteptat 0,08 ani, în afara lui 2026, cu iarnă mai ploioasă și vară mai uscată (5 ierni mai ploioase × 3 veri mai uscate, din 189 de ani), adică o șansă de circa 8% să existe măcar unul. Colțul l-am ales după ce am văzut datele, deci procentul subestimează cât de ușor am fi găsit alt colț neobișnuit.