Rachete antigrindină · ploaie · 1995–2025

Rachetele antigrindină au schimbat ploaia din jurul lor?

Unii spun că rachetele salvează culturile. Alții, că usucă satul de lângă. Ploaia se măsoară, iar stațiile meteo o notează zilnic din 1995. Pagina întreabă stațiile ce s-a întâmplat în jurul celor 119 zone de lansare din România și arată unde răspunsul se oprește.

Urcă piatra

Trage de nor ca să-l rotești. Piatra urcă și coboară în curentul ascendent și primește câte un strat nou, opac sau limpede, după temperatura și umezeala aerului prin care trece.

Schemă ilustrativă: înălțimile și straturile sunt tipice, nu reconstituirea unei furtuni anume, iar piatra este mărită de zeci de mii de ori. Piatra reală se taie și se citește pe pagina Grindina. Crește o piatră de grindină și taie-o în două

9 din 80cercuri de 10 km, cu an de punere în funcțiune cunoscut, au în ele o stație cu ploaie zilnică publică

±10%schimbarea ploii de vară pe care stațiile din cercuri n-o pot nici arăta, nici exclude

134 din 216valorile lunare din tabelul autorității care coincid cu datele ANM la 0,05 mm

#Două promisiuni și o întrebare

Sistemul național antigrindină trage rachete cu iodură de argint în norii de furtună, ca grindina să nu se formeze în pietre mari. Oficialii au vorbit despre o eficiență de peste 75%; pagina Grindina arată de ce procentul nu spune ce măsoară. Fermieri din Prahova spun altceva (Observatorul Prahovean, iunie 2025): că rachetele iau ploaia și lasă fără apă satul din aval.

Prima afirmație se verifică în câmp, cu grindină măsurată pe parcele, iar astfel de date nu sunt publice. A doua se verifică mai simplu: dacă ploaia se mută, stațiile din jur o notează. Pagina urmărește a doua afirmație.

Din tabelul oficial al sistemului se citește anul în care fiecare punct figurează ca funcțional. Se compară ploaia din mai–septembrie de dinainte și de după acel an, lângă punct și departe de el. Planul de calcul a fost scris și i s-a calculat amprenta înainte de primul rezultat.

#Unde sunt zonele și stațiile

Fiecare punct portocaliu este centrul unei zone aeriene pentru rachete antigrindină, din publicația aeronautică a României (119). Culoarea arată anul din tabelul oficial al sistemului. Pentru 33 de zone tabelul nu are niciun rând care să se potrivească după nume, iar șase poartă doar intervalul 2022–2024.

Cercul de 10 km din hartă este o ipoteză de lucru. Zona aeriană tipărită are raza de șase mile marine (circa 11 km), iar zonele protejate pentru culturi nu sunt publicate. O zonă pe hartă nu dovedește că acolo se trage.

Zone Stații de ploaie Grindină (media 1961–1990)

Zonele: AIP România, 17 aprilie 2025. Anii: dosarul sistemului, 2025. Stațiile: ANM. Grindina: normale OMM 1961–1990.

#Harta ploii nu vede în interiorul cercurilor

ANM publică și o hartă a ploii pe zi, cu pasul de 0,01° (circa un kilometru). Harta urmărește îndeaproape cele 160 de stații cu istoric zilnic public, aflate la zeci de kilometri una de alta: în dreptul unei stații, valoarea ei coincide cu a stației, cu o abatere de cel mult 2%, în 79% dintre cele 4.856 de situații stație–an.

Între stații harta netezește. Ploaia de vară din două celule la 10 km una de alta se mișcă aproape la fel: corelația este 0,99. La 50 km coboară la 0,85. Un test făcut pe hartă, într-un cerc fără stație, măsoară de fapt stațiile din jur.

Cât de asemănătoare este ploaia de vară a două celule ale hărții, după distanța dintre ele (corelația anilor 1995–2022)

Din cele 80 de cercuri cu an cunoscut, doar 9 conțin o stație cu istoric zilnic public. Mediana distanței până la cea mai apropiată stație este 17,7 km, iar 61% dintre cercuri au o stație la cel mult 20 km. De aceea testul de mai jos folosește stații, nu harta.

#Ploaia măsurată: înainte și după

Cele nouă cercuri cu stație conțin șapte stații în total (unele cercuri se suprapun). Una se află și lângă o zonă fără an cunoscut și a rămas deoparte, deci sunt șase la cel mult 10 km de centrul unei zone cu an cunoscut. Ploaia lor din mai–septembrie, comparată înainte și după acel an cu cea a stațiilor aflate la peste 25 km de orice zonă (125 de stații), s-a schimbat cu −0,3%. Intervalul de încredere de 95% merge de la −10% la +10%.

Schimbarea ploii de mai–septembrie după anul zonei, față de stațiile îndepărtate, cu intervalul de 95%

Cu șase stații, un efect de zece procente în plus sau în minus nu se vede. Datele nu arată nicio schimbare și nici nu o exclud. Cu raza de 15 km (unsprezece stații) și de 20 km (douăsprezece), imaginea este aceeași: −0,7% și −0,7%.

#Seceta de la vecin

Dacă rachetele iau ploaia, ea ar trebui să lipsească în aval. Aval înseamnă aici spre est (între 55° și 145°), încotro merg furtunile aduse de vânturile dinspre vest. Amonte este partea opusă. Pentru fiecare an de punere în funcțiune s-a luat ploaia de mai–septembrie de la 10 până la 40 km de punct, în aval și în amonte, înainte și după.

Rezultatul: −5,0%. După punerea în funcțiune, aval a primit cu aproape cinci procente mai puțin decât amonte, față de situația dinainte. Dacă aceleași șase grupuri de zone ar fi fost mutate la întâmplare în altă parte a țării (2.500 de simulări), o diferență de această mărime ar fi apărut în circa 3 cazuri din o sută.

Diferența aval minus amonte în 2.500 de simulări cu zonele mutate la întâmplare (bare) și în datele reale (linia)

Cât de solid este rezultatul

Verificările de mai jos au fost adăugate după primul rezultat și sunt de aceea mai puțin ferme decât testul fixat în prealabil. Cu cele două teste principale rulate (local și în aval), șansa ca măcar unul să arate așa din întâmplare este de circa șase la o sută.

Diferența aval minus amonte, pe zone luate fiecare singură, și cu perioade mai scurte

Doar două zone din șase arată mai puțină ploaie în aval, Oltenia (−11%) și Prahova (−9%). În celelalte patru aval este mai ud. Dacă anii de după 2022 sunt lăsați deoparte (harta ANM se schimbă în 2023), diferența scade la −2,5%. Fără punctele din 2018, scade la −1,2%.

Un efect real al rachetelor ar trebui să se vadă în toate zonele. Aici se vede în două. Estul unei zone din Moldova sau din Prahova coboară spre câmpie, iar vestul urcă spre munți. Dacă anii de după punerea în funcțiune au fost mai secetoși în câmpie, diferența apare chiar fără rachete. Testul nu poate deosebi cele două explicații.

Concluzia: din ploaia măsurată nu rezultă o secetă constantă în aval de zonele de lansare. Rămâne un semnal slab, în două zone, care se poate lămuri doar cu jurnalele de tragere.

#Tabelul pe care îl citează autoritatea

Dosarul sistemului (anexa 7) compară ploaia lunară din zona protejată cu cea din afara ei, pe trei stații din județul Iași, 2019–2024. Cele 216 valori lunare au fost puse lângă datele zilnice ale ANM. Dacă ziua ANM poartă data următoare, 134 coincid la 0,05 mm; după cealaltă convenție de dată, 74. Șaisprezece diferă cu peste cinci milimetri.

Cea mai mare diferență: stația Roman, iulie 2021. Tabelul dă 84,2 mm, iar datele ANM dau 136,1 mm (167,4 mm după cealaltă convenție). Cauza poate fi o revizuire a datelor sau altă fereastră de măsurare; tabelul nu o spune. Chiar corectat, un asemenea tabel nu stabilește o cauză, pentru că lipsesc zilele de tragere și stațiile de comparație alese în prealabil.

#Unde cade grindina

Grindina este notată de puține stații, iar o hartă a ei pe comune nu se poate face din date deschise. Cele 11 stații cu medii oficiale pentru 1961–1990 arată totuși rolul reliefului: Vârful Omu are 5,9 zile cu grindină pe an, Cluj-Napoca 2,4, Iași 0,6, Sulina 0,1.

Zile cu grindină pe an, media 1961–1990 (Cluj: 1971–1990)

Studiul lui Burcea și colegii (105 stații, 1961–2014) găsește mai multe zile cu grindină în zonele de munte și mai puține în sud-est. Culoare fixe, în aval de Carpați, pe toată țara, nu sunt demonstrate de această lucrare. Pentru ele ar fi nevoie de radar și de rapoarte de teren pe mulți ani, care nu sunt publice.

#Comuna ta

Scrie numele unei comune, al unui oraș sau al unui sat. Primești cea mai apropiată zonă de lansare, stațiile de ploaie din jur și ce au notat ele.

#Ce ar lămuri întrebarea

Trei lucruri pe care autoritățile le au și publicul nu le vede: jurnalul de tragere al fiecărui punct (Registrul de tragere, model 3.F.5, din regulamentul din 2009), poligoanele zonelor protejate și de comparație cerute de Legea 173/2008 și seria zilnică de ploaie din fiecare zonă.

Oricine poate cere aceste date prin Legea 544/2001, privind accesul la informații de interes public. Mai jos textul unei cereri, completat cu zona cea mai apropiată de comuna aleasă. Cererea o trimiți tu, de pe adresa ta.

#Metoda, pe scurt

Zone: cele 119 centre din publicația aeronautică; anul îl dă tabelul din dosarul sistemului, unde numele coincid exact (86 de zone, dintre care șase poartă doar intervalul 2022–2024). Anul din tabel nu este o dată verificată de punere în funcțiune: documentele arată că unele puncte au fost anunțate mai devreme decât au fost autorizate. Primul sezon tratat este cel de după an.

Ploaie: suma din mai–septembrie. Harta ANM are 483×972 de celule până în 2022 și o altă rețea, mai mare, din 2023, readusă pe prima prin interpolare. Fereastra de măsurare a zilei se schimbă în 2023 de la 18–18 UTC la 06–06 UTC; sumele sezoniere abia se schimbă.

Aval și amonte: cercuri de 10 km excluse, benzi de la 10 la 40 km. Comparația este înainte (zece ani) și după (până la opt ani), pe fiecare an de punere în funcțiune, cu greutate după numărul de puncte. Simulările mută rigid fiecare grup de zone (Prahova, Vrancea, Iași, Timiș, Mureș, Oltenia) în altă parte, cu aceeași ani și aceleași distanțe între puncte.

Limite: nu se testează grindina și nici pierderile la culturi; centrele aeriene nu sunt rampe verificate; anul din tabel nu este data tragerilor; stațiile și harta ANM nu sunt independente. Planul fixat înainte de primul calcul, amprenta lui, rezultatele și verificările suplimentare, făcute după rezultat, sunt publicate separat, mai jos.