De ce se rupe linia în minte
În 1860, fizicianul german Johann Christian Poggendorff a observat că o linie dreaptă întreruptă de o bandă opacă pare frântă. Când privești continuarea pe cealaltă parte a obstacolului, ochiul o așază aproape întotdeauna mai sus sau mai jos decât linia geometrică reală.
Cauza biologică se află în aria vizuală primară (V1) din cortexul occipital. Neuronii din această zonă sunt organizați în coloane specializate pentru orientări unghiulare distincte. Când o linie întâlnește marginea verticală a coloanei sub un unghi ascuțit, detectorii neuronali pentru cele două orientări exercită inhibiție laterală reciprocă. Această inhibiție suprimă orientările intermediare și determină creierul să perceapă unghiul ascuțit ca fiind mai deschis cu 3 până la 5 grade.
Factorii care amplifică abaterea
Două proprietăți geometrice controlează mărimea iluziei:
Mărimea unghiului: La unghiuri foarte ascuțite (cum este proba de 26 de grade), suprapunerea câmpurilor receptive este maximă, iar eroarea de percepție crește. La unghiuri apropiate de 90 de grade, inhibiția dispare.
Lățimea obstacolului: Pe măsură ce peretele devine mai lat (proba de 88 de pixeli), distanța pe care creierul trebuie să o extrapoleze fără ghidaj vizual crește, iar deviația unghiulară corticală se traduce într-o deplasare liniară tot mai mare.
Limitele măsurătorii
Rezultatele din acest exercițiu reflectă interacțiunea pe ecranul curent, rezoluția afișajului și coordonarea tactilă ori prin maus. Ele ilustrează funcționarea normală a sistemului vizual uman și nu constituie un diagnostic oftalmologic sau neurologic.
Surse verificate
- Poggendorff, J. C. (1860). Über die von Herrn Dr. J. C. Poggendorff aufgefundene optische Täuschung. Annalen der Physik und Chemie, 186, 426–430.
- Weintraub, D. J., & Krantz, D. H. (1971). The Poggendorff illusion: Amputations, rotations, and other perturbations. Perception & Psychophysics, 10(4), 257–264.
- Blakemore, C., Carpenter, R. H., & Georgeson, M. A. (1970). Lateral inhibition between orientation detectors in the human visual system. Nature, 228(5266), 37–39.