# Ce vârstă are localitatea ta?

*Marius Comper · 8 septembrie 2026 · [Versiunea interactivă](https://mariuscomper.uk/varsta-localitatii/) · [English edition](https://mariuscomper.uk/varsta-localitatii/en/)*

România are o vârstă mediană de 44 de ani: jumătate dintre oameni sunt sub ea, jumătate peste. Dar România are și 3.181 de localități, fiecare cu vârsta ei. În Slobozia Bradului, o comună din Vrancea, jumătate din lume are sub 18 ani. În Bătrâna, o comună din munții Hunedoarei, jumătate are 61 de ani sau mai mult. Între cele două capete, **în 528 de localități erau înregistrați, la 1 ianuarie 2026, mai mulți oameni de 80 de ani și peste decât copii sub 10 ani**. În 1992 erau 9. Versiunea interactivă colorează fiecare localitate după vârsta ei mediană, calculată din numărul de persoane de fiecare vârstă în parte, așa cum le înregistrează evidența populației după domiciliu, și arată pentru fiecare localitate amprenta de vârstă, piramida pe sexe și evoluția din 1992 până în 2026.

- **528** din 3.181 de localități au, la 1 ianuarie 2026, mai multe persoane de 80 de ani și peste decât copii sub 10 ani.
- **9** din cele 2.946 de localități care existau la 1 ianuarie 1992 erau atunci în aceeași situație.
- **33,2 → 44,3** ani: vârsta mediană a României, 1992 față de 2026.
- **17,5 – 61,8** ani: cea mai mică și cea mai mare vârstă mediană dintre toate localitățile, în 2026.

## Cât de departe sunt localitățile una de alta

Dacă înșiri cele 3.181 de localități după vârsta mediană, opt din zece se așază între 38 și 50 de ani. Coada tânără e scurtă și abruptă: doar 89 de localități au vârsta mediană sub 35 de ani, iar 24 dintre ele sub 30. Coada bătrână e mai lungă: 286 de localități au trecut de 50, iar 39 de 55.

Cele două cozi nu sunt aceeași lume întoarsă pe dos. Localitățile tinere sunt puține, dar mari: Slobozia Bradului are 10.847 de oameni cu domiciliul, Bărbulești, în Ialomița, 9.215, iar Vâlcele, în Covasna, 6.327. Sunt, în mare parte, comune cu o populație romă numeroasă, în care familiile sunt mari și se întemeiază devreme. Localitățile bătrâne sunt, dimpotrivă, multe și mici: Bătrâna are 109 persoane înregistrate, Cerbăl, tot în Hunedoara, 388, Lăpușnicel, în Caraș-Severin, 879. Sunt satele de munte și de câmpie din care tinerii au plecat, întâi la oraș și apoi din țară, iar cei rămași au îmbătrânit pe loc. Cele 528 de localități în care persoanele de 80 de ani și peste întrec copiii sub 10 ani adună împreună ceva mai mult de un milion de oameni, adică sub 5% din populația țării; sunt 517 comune și 11 orașe, niciun municipiu.

Marile orașe stau toate aproape de mijloc. Iași este cel mai tânăr dintre ele, cu o vârstă mediană de 43,2 ani; Bucureștiul are 45,0, Cluj-Napoca 44,5, Timișoara 46,5, iar Brăila, cu 49,1, este cel mai bătrân oraș mare. În 1992, toate aveau între 30 și 35 de ani. Orașele s-au menținut în mijlocul distribuției fiindcă primesc mereu tineri din sate; satele care i-au dat s-au mutat, în același interval, spre coada bătrână.

## Cele mai tinere și cele mai bătrâne

Doar localitățile cu cel puțin 1.000 de persoane înregistrate; vârsta mediană în ani, la 1 ianuarie 2026.

Cele mai tinere: Slobozia Bradului (Vrancea) 17,5 · Bărbulești (Ialomița) 19,3 · Vâlcele (Covasna) 21,6 · Voitinel (Suceava) 24,5 · Augustin (Brașov) 24,6 · Budila (Brașov) 25,2.

Cele mai bătrâne: Necșești (Teleorman) 58,3 · Glăvile (Vâlcea) 58,0 · Tomești (Hunedoara) 57,8 · Uda-Clocociov (Teleorman) 57,4 · Saelele (Teleorman) 56,7 · Slobozia Mândra (Teleorman) 56,3.

Fără pragul de 1.000 de persoane, cea mai bătrână localitate din țară este Bătrâna, în Hunedoara, cu o vârstă mediană de 61,8 ani și 109 persoane înregistrate.

## Unde bătrânii i-au întrecut pe copii

Vâlcea are o vârstă mediană de 48,6 ani, cea mai mare din țară, dar cifra care spune mai mult este alta: în 73 dintre cele 89 de localități ale sale, persoanele de 80 de ani și peste sunt mai numeroase decât copiii sub 10 ani. În Teleorman sunt 55 din 97. La celălalt capăt, în Suceava, Constanța, Covasna și Ilfov nu există nicio asemenea localitate, iar Suceava este și județul cu cea mai mică vârstă mediană, 40,4 ani. Tabelul complet al județelor este în versiunea interactivă.

## Ce s-a schimbat din 1992

În 1992, la 100 de vârstnici de 65 de ani și peste, România avea 210 copii sub 15 ani. În 2026 are 73. La 100 de copii, țara avea 8 persoane de 80 de ani și peste; acum are 30. Ponderea generației care întemeiază gospodării, cei între 20 și 39 de ani, a coborât de la 29% la 24%.

Nu toate localitățile au îmbătrânit. Dintre cele 2.946 care existau în 1992, 400 au astăzi o vârstă mediană mai mică decât atunci. Cea mai spectaculoasă întinerire e la Dragu, în Sălaj, de la 48,1 la 25,9 ani. Îmbătrânirea cea mai abruptă s-a petrecut în orașele monoindustriale și în satele de sub munte: Motru, în Gorj, a trecut de la 24,6 la 47,0 ani, iar Voineasa, în Vâlcea, de la 29,3 la 54,3.

## Domiciliul nu e locul unde stai

Toate cifrele numără oamenii după adresa din buletin. Institutul Național de Statistică spune limpede că, la stabilirea populației după domiciliu, „nu se ține cont de reședința obișnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu”. La 1 ianuarie 2025, România avea 21,75 milioane de persoane cu domiciliul în țară și 19,04 milioane de locuitori efectivi. Cele două cifre diferă cu aproape 2,7 milioane. Cei plecați sunt în mare parte tineri, așa că satele arată pe hârtie mai tinere decât sunt în realitate, iar o numărătoare a celor prezenți ar găsi, cel mai probabil, mai multe localități în care bătrânii îi întrec pe copii.

## Metoda și sursele

Datele provin din tabelul POP107D al bazei TEMPO-Online a Institutului Național de Statistică (populația după domiciliu la 1 ianuarie, pe vârste simple, sexe, județe și localități, 1992–2026), actualizat de INS la 2 aprilie 2026 și descărcat integral la 8 septembrie 2026. Vârsta mediană este calculată din distribuția cumulată pe vârste simple, cu interpolare liniară în interiorul anului de vârstă în care cade jumătatea. Cifra din introducere compară persoanele de 80 de ani și peste cu copiii de 0–9 ani; 10 localități au grupele egale și nu sunt numărate. Populația rezidentă vine din tabelul POP105A. Contururile celor 3.181 de unități administrative provin din setul „UAT, România (poligon)” al comunității geo-spatial.org, pe baza datelor ANCPI, versiunea din 26 martie 2025, licență CC BY-SA 4.0. Indicatorii sunt descriptivi și nu spun de ce.

Surse: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ · https://geo-spatial.org/descarcare/date/administrative-boundaries/