La recensământul din decembrie 2021, aproape jumătate dintre locuințele din România au raportat lemnul de foc printre sursele de încălzire, iar 493.646 dintre ele — mai multe decât toate locuințele din județul Cluj, cel mai populat județ din afara Capitalei, plus încă 127.000 — nu aveau nicio formă de încălzire, de niciun fel: nici centrală, nici sobă, nici măcar un calorifer electric.
Recensământul întreabă fiecare locuință convențională din țară cu ce se încălzește, cu răspuns multiplu: o casă poate avea deopotrivă centrală pe gaz și o sobă de rezervă. De aceea, cifrele de mai sus se citesc separat, nu ca felii dintr-un întreg — dar ele arată, fiecare, o parte reală a modului în care România se încălzește iarna, șaisprezece ani după aderarea la Uniunea Europeană.
Vatra fiecărui județ
Fiecare vatră arată felul în care se încălzește un județ. Flacăra portocalie crește odată cu ponderea lemnului de foc; dunga rece de la bază arată ponderea locuințelor fără nicio încălzire; un fir albastru sus marchează județele unde termoficarea acoperă o parte însemnată din locuințe. Alege un județ pentru cifrele lui exacte.
- Harghita67%
- Suceava66%
- Botoșani66%
- Vrancea65%
- Mehedinți65%
- Ialomița65%
- Sălaj65%
- Călărași62%
- Tulcea62%
- Covasna62%
- Vâlcea61%
- Caraș-Severin61%
- Teleorman60%
- Gorj60%
- Bistrița-Năsăud59%
- Olt59%
- Vaslui59%
- Giurgiu59%
- Buzău57%
- Neamț57%
- Maramureș56%
- Arad52%
- Dolj52%
- Bacău52%
- Dâmbovița52%
- Bihor51%
- Satu Mare50%
- Argeș47%
- Galați43%
- Alba42%
- Brăila41%
- Iași41%
- Hunedoara36%
- Timiș35%
- Prahova35%
- Mureș34%
- Sibiu27%
- Brașov26%
- Constanța25%
- Cluj24%
- Ilfov15%
- București2%
Alege o vatră din listă pentru cifrele exacte ale județului — sau începe cu Harghita, județul cu cea mai mare pondere a lemnului din toată țara.
Vezi toate județele ca tabel
| Județ | Lemn | Fără încălzire | Termoficare |
|---|---|---|---|
| Harghita | 66,8% | 4,3% | 3,9% |
| Suceava | 66,2% | 4,4% | 5,0% |
| Botoșani | 65,9% | 5,3% | 6,8% |
| Vrancea | 65,4% | 6,0% | 4,2% |
| Mehedinți | 65,2% | 6,9% | 14,8% |
| Ialomița | 65,1% | 5,1% | 0,0% |
| Sălaj | 64,7% | 3,9% | 0,0% |
| Călărași | 62,4% | 5,9% | 0,2% |
| Tulcea | 62,1% | 7,4% | 4,8% |
| Covasna | 61,5% | 4,6% | 0,5% |
| Vâlcea | 60,8% | 6,3% | 11,4% |
| Caraș-Severin | 60,6% | 6,3% | 0,0% |
| Teleorman | 60,2% | 7,7% | 0,5% |
| Gorj | 59,6% | 5,6% | 1,2% |
| Bistrița-Năsăud | 59,3% | 3,2% | 0,0% |
| Olt | 59,3% | 4,7% | 0,0% |
| Vaslui | 59,2% | 10,2% | 0,2% |
| Giurgiu | 58,6% | 7,3% | 1,7% |
| Buzău | 56,9% | 7,5% | 1,9% |
| Neamț | 56,6% | 7,8% | 0,0% |
| Maramureș | 56,5% | 4,8% | 0,0% |
| Arad | 52,1% | 5,4% | 6,9% |
| Dolj | 52,0% | 4,8% | 11,7% |
| Bacău | 51,5% | 6,3% | 2,4% |
| Dâmbovița | 51,5% | 5,2% | 0,0% |
| Bihor | 50,6% | 4,9% | 23,4% |
| Satu Mare | 50,0% | 6,3% | 0,0% |
| Argeș | 47,0% | 5,0% | 5,5% |
| Galați | 42,8% | 5,7% | 1,7% |
| Alba | 42,5% | 4,5% | 0,0% |
| Brăila | 40,8% | 4,0% | 0,0% |
| Iași | 40,6% | 6,7% | 4,5% |
| Hunedoara | 36,0% | 7,6% | 1,3% |
| Timiș | 35,1% | 1,2% | 16,5% |
| Prahova | 34,8% | 5,5% | 13,1% |
| Mureș | 34,5% | 2,2% | 0,0% |
| Sibiu | 27,3% | 3,9% | 1,2% |
| Brașov | 25,6% | 1,7% | 2,0% |
| Constanța | 24,9% | 5,3% | 12,7% |
| Cluj | 24,3% | 3,0% | 5,2% |
| Ilfov | 15,4% | 5,0% | 0,2% |
| București | 1,7% | 3,1% | 45,7% |
Capitala și inelul ei
București ilustrează cât de mult contează rețeaua, nu doar bunăstarea. Capitala are termoficare în 45,7% din locuințe (473.004 din 1.035.803) — cea mai mare acoperire din țară, moștenită dintr-un sistem construit înainte de 1990 și menținut de atunci. La lemn de foc, București e la polul opus față de Harghita: doar 1,7% din locuințe îl raportează.
Ilfov, județul care înconjoară Capitala din toate părțile, nu moștenește nimic din asta. Termoficarea ajunge la doar 0,2% din locuințele lui (552 din 281.776), iar ponderea locuințelor fără nicio încălzire — 5,0% — este chiar mai mare decât în București (3,1%). Rețeaua de termoficare a Capitalei se oprește, aproape complet, la limita ei administrativă; suburbiile crescute rapid în jurul Bucureștiului s-au încălzit pe cont propriu, cu centrale individuale sau electric, nu prin extinderea sistemului vecin.
Multe orașe mijlocii au renunțat, în anii care au urmat lui 1990, la rețelele de termoficare moștenite din perioada comunistă, din cauza costurilor de întreținere și a pierderilor din conducte îmbătrânite. Vetrele de mai sus arată ce a rămas în loc: acolo unde nici gazul de rețea, nici termoficarea nu au ajuns, lemnul de foc a rămas soluția implicită — iar acolo unde n-a ajuns nici lemnul, în sensul unei surse stabile, o parte din locuințe au rămas pur și simplu fără încălzire.
Datele provin din Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (INS, Institutul Național de Statistică), tabelul 8.22 (dotarea locuințelor cu instalații) și tabelul 8.23 (modul de încălzire al locuinței), rezultate definitive, publicate pe recensamantromania.ro. Cifrele privesc locuințele convenționale, la data de referință 1 decembrie 2021, pe cele 41 de județe și municipiul București. Întrebarea despre modul de încălzire admite răspuns multiplu, motiv pentru care procentele de lemn, gaz și termoficare nu însumează 100% — o locuință poate avea mai multe surse deodată. Categoria „nicio formă de încălzire” este exclusivă și nu se suprapune cu celelalte.