# Vikingii tăiau copaci în America în 1021. De unde se știe anul exact?

*Înainte de Columb*

Saga groenlandezilor și saga lui Erik cel Roșu spun aceeași întâmplare, se contrazic și nu dau niciun an. O săpătură de la vârful de nord al Terrei Nova arată că scandinavii au avut acolo o tabără, dar nu-i spune numele. O măsurătoare publicată în 2021, pe trei bucăți de lemn prelucrat din tabără, dă anul: copacii au fost tăiați în 1021. Este anul tăierii, nu al primei debarcări.

Marius Comper · 18 septembrie 2026

## Ce se poate desena pe hartă și ce nu

Drumul de mare dintre Norvegia și Groenlanda e desenat aici cu linie continuă. Fiecare port de pe el se găsește și azi pe hartă, iar corăbiile scandinave l-au străbătut vreme de generații înainte ca cineva să-și pună problema să meargă mai departe.

Tot ce se află la vest de Groenlanda e desenat cu linie întreruptă. Povestirile măsoară etapele acelea în zile de navigat și în direcții luate după soare, fără niciun reper. Două dintre nume, Helluland și Markland, stau unde le așază majoritatea cercetătorilor, în dreptul insulei Baffin și pe coasta Labradorului; fiecare punct e o citire modernă a unei descrieri, fără vreo coordonată scrisă de cineva la vremea aceea.

Vinland, Leifsbúðir, Straumfjörð și Hóp nu primesc niciun punct, fiindcă nimeni nu a stabilit unde se aflau. Traseele acelea se întrerup pur și simplu în larg. Singurul pătrat de pe hartă, la vârful de nord al Terrei Nova, e tabăra dezgropată de arheologi.

## Saga groenlandezilor (Grœnlendinga saga)

*Șase călătorii · Copiată în Flateyjarbók în jurul anului 1387*

- Călătorii spre vest: Șase
- Cine vede America primul: Bjarni Herjólfsson, din greșeală și fără să coboare pe uscat

Linia întreruptă se oprește acolo unde povestirea nu mai dă nume de locuri.

În această versiune, primul european care vede America o vede din greșeală și refuză să coboare pe țărm. Bjarni Herjólfsson, plecat din Islanda ca să-și găsească tatăl în Groenlanda, e luat de vânt de pe drum și trece pe lângă trei coaste necunoscute. Oamenii lui cer să debarce; el refuză. Când povestește întâmplarea la curtea jarlului norvegian, lumea i-o ia în nume de rău — nu avea nimic de spus, zice povestirea, despre țările acelea.

Leif Eiriksson cumpără atunci corabia lui Bjarni, ia treizeci și cinci de oameni și pleacă anume după acele pământuri. Le întâlnește în ordine inversă: o țară de piatră plată și munți de gheață, căreia îi zice Helluland; un țărm jos, împădurit, cu nisip alb, căruia îi zice Markland; și o a treia țară, unde oamenii ridică o casă și rămân peste iarnă. Un neamț din echipaj, Tyrker, se întoarce într-o seară spunând că a găsit viță și struguri, iar Leif numește țara după rodul ei: Vinland, țara vinului.

Urmează alte patru călătorii, toate spre aceeași tabără, pe care povestirea o numește colibele lui Leif. Thorvald cercetează coasta și e ucis de o săgeată. Thorstein pleacă și nu ajunge niciodată. Karlsefni duce acolo coloniști și vite. Freydis, fiica lui Erik, merge ultima și își ucide tovarășii de drum.

## Saga lui Erik cel Roșu (Eiríks saga rauða)

*Trei călătorii, fără Bjarni Herjólfsson · Copiată în Hauksbók înainte de 1334*

- Călătorii spre vest: Trei
- Cine vede America primul: Leif Eiriksson, luat de vânt într-o misiune a regelui Norvegiei

Kjalarnes, Furðustrandir, Straumfjörð și Hóp sunt descrieri, fără poziție cunoscută. Niciunul nu apare pe harta asta.

A doua povestire nu îl are deloc pe Bjarni Herjólfsson; singurul Bjarni din ea e Bjarni Grímólfsson, unul dintre căpitanii lui Karlsefni, care își cedează locul într-o barcă ce lua apă și se îneacă. Leif pleacă din Norvegia spre Groenlanda cu porunca regelui Olaf Tryggvason de a creștina așezarea, e purtat multă vreme pe mare și dă peste pământuri despre care nu știa nimic. Găsește grâu crescut de la sine, viță și arbori de artar, culege pe drum niște naufragiați, și asta e toată descoperirea lui: nicio coastă cu nume, nicio tabără de iarnă, nicio a doua traversare.

Călătoria lungă îi revine aici lui Thorfinn Karlsefni. Trece de Helluland și de Markland, numește un cap Kjalarnes după chila de corabie găsită pe el și un țărm Furðustrandir, fiindcă ține atât de mult să treacă pe lângă el, și iernează într-un loc căruia îi spune Straumfjörð. În sezonul următor, grupul se desparte: Thorhall pornește spre nord, dincolo de Furðustrandir, iar Karlsefni spre sud, către un loc numit Hóp.

Așadar, o povestire are șase călătorii și o tabără, cealaltă are trei călătorii și două tabere, iar cele două nu cad de acord nici asupra celui care a găsit țara, nici asupra felului în care a găsit-o. Niciuna nu s-a păstrat altfel decât într-o copie făcută la trei secole după întâmplările pe care le descrie. Singura citire cinstită le ține separate, în loc să le combine într-o poveste ordonată.

### Mâna care a scris

Aceasta e porecla în manuscrisul însuși, pe al patrulea rând al filei 97 recto din Hauksbók, scris la începutul secolului al XIV-lea — la vreo trei sute de ani după călătoria pe care o povestește.

> leifr hinn heppni — Leif cel Norocos

Saga lui Erik cel Roșu îi dă lui Leif porecla pentru că a salvat niște naufragiați în drum spre casă, fără legătură cu găsirea unei țări noi.

## L’Anse aux Meadows (Terra Nova, 51°36′ nord)

*Opt clădiri, vreo 800 de obiecte · Săpată între 1960 și 1968, în patrimoniul mondial din 1978*

- Ce dovedește: Că scandinavii au construit, au locuit și au lucrat fierul aici
- Ce nu dovedește: Că acesta ar fi vreunul dintre locurile numite în povestiri

Un pătrat, o singură poziție sigură: 51°36′ nord, 55°32′ vest.

În 1960, Helge Ingstad mergea de-a lungul coastei în căutarea unor locuri de debarcare scandinave, când un om din L’Anse aux Meadows, George Decker, l-a dus la niște movile acoperite de iarbă. În următorii opt ani, Ingstad și arheologa Anne Stine Ingstad au scos la lumină opt clădiri: trei locuințe, o fierărie și patru ateliere, schelete de lemn îmbrăcate în brazde de turbă tăiate din mlaștina de alături, ridicate așa cum se ridicau casele în Islanda și în Groenlanda în jurul anului 1000.

Obiectele spun cine a locuit în ele. Un ac de bronz cu cap inelar, din cele cu care scandinavii își prindeau mantia, zăcea într-o groapă de gătit. O fusaiolă, un ac de os și o cute mică au ieșit din alte clădiri — trusa unei femei, în descrierea administrației parcurilor din Canada, și motivul pentru care se știe că grupul nu era format numai din bărbați. Descoperirea care a lămurit însă chestiunea a fost alta: zgura rămasă de la topirea și prelucrarea fierului, împreună cu un număr mare de nituri de corabie. Nimeni altcineva pe coasta aceea nu făcea fier.

Ce nu dă pământul e un nume. Vinland, Leifsbúðir, Straumfjörð și Hóp sunt descrieri dintr-un text; niciun obiect scos din solul acesta nu poartă vreun nume de loc, și nicio săpătură nu le poate potrivi unele cu altele. Textul UNESCO spune că rămășițele corespund călătoriilor din povestiri, o formulare atentă. Ce e stabilit rămâne o tabără scandinavă de bază la vârful de nord al Terrei Nova, folosită pentru a ajunge și mai la sud.

## Cum dau trei bucăți de lemn un singur an

Datarea cu radiocarbon răspunde de obicei în intervale, iar aici intervalele nu foloseau la nimic. La L’Anse aux Meadows se făcuseră peste 150 de datări cu radiocarbon, dintre care 55 pe stratul scandinav. Luate laolaltă, ele acopereau toată epoca vikingilor, 793–1066, și treceau de ambele capete ale ei. Tabăra era scandinavă; secolul rămânea la latitudinea fiecăruia.

Măsurătoarea publicată în 2021 procedează invers: caută în lemn un an anume și apoi numără inelele până la scoarță. Lemnul însuși nu e datat direct.

Numărătoarea, inel cu inel. Fiecare bară e un inel anual de creștere, cel mai vechi în stânga. Inelul însemnat e cel care poartă saltul din 993. Marginea din dreapta e ultimul inel crescut înainte de tăiere. 993 · inelul însemnat; 1021 · marginea cu scoarță, anul tăierii; 28 de inele.

### Un semn lăsat în copacii din toată lumea

În 993, cantitatea de radiocarbon din atmosferă a crescut cu vreo nouă părți la mie într-un singur an. Copacii își fac lemnul din carbonul din aer, așa că salturi ca acesta rămân înregistrate în inelul crescut în anul respectiv, iar același inel îl poartă pe cinci continente. Lucrarea din 2021 spune despre cauză doar că a fost un eveniment de radiație cosmică. Două dintre studiile pe care se sprijină merg mai departe: unul citește vârfurile drept cel mai probabil produse de evenimente solare extreme, celălalt drept o expunere globală la radiație solară puternică de protoni. Amândouă se exprimă prudent, iar datarea ar funcționa la fel indiferent de cauză.

### Trei bucăți de lemn cu ultimul inel de sub scoarță intact

S-au făcut 127 de măsurători cu radiocarbon pe 83 de inele de creștere luate din patru bucăți de lemn prelucrat scoase din tabără. Una dintre ele, cu numărul de inventar 4A 70 B5-14, acoperă numai nouă ani și nu are cum să conțină inelul din 993, așa că a fost lăsată deoparte. Celelalte trei provin din copaci diferiți și din cel puțin două specii: brad, probabil brad de balsam, și ienupăr sau tuia. Toate trei păstrează ultimul inel crescut înainte de tăiere, cel de sub scoarță. Fără el nu există un an al tăierii, doar unul dinaintea căruia tăierea nu s-a putut face.

### Găsirea inelului din 993

Potrivirea întregului șir măsurat al fiecărei bucăți peste curba obișnuită de calibrare așază cele trei margini cu scoarță între 1019 și 1024. Atât înseamnă deja că inelul din 993 trebuie să se afle la 26–31 de inele înăuntru față de margine. O a doua comparație, mai fină, făcută cu o curbă de referință măsurată an de an, găsește saltul în același loc la toate trei: inelul crescut în 992 e al douăzeci și nouălea dinspre margine.

### Numărătoarea spre exterior

Dacă al douăzeci și nouălea inel dinspre margine e 992, atunci marginea e 1021. Aceeași socoteală din celălalt capăt: 1021 minus 993 lasă 28 de inele, numărate de la inelul însemnat până la scoarță. Două dintre cele trei bucăți dau și anotimpul, după cât apucase să crească ultimul inel când copacul a fost tăiat: una primăvara, alta vara sau toamna.

### Ce este anul 1021 și ce nu este

1021 e anul în care au fost tăiați acești copaci. Nu e anul în care corăbiile scandinave au ajuns prima oară în America, nici anul în care au plecat, nici durata șederii lor. O spune și lucrarea: felul în care se leagă anul 1021 de activitatea scandinavă de peste Atlantic în ansamblu rămâne de cercetat. Ce fixează anul acesta este cea mai veche dată sigură a prezenței scandinave pe continent. Europenii tăiau lemn pe continentul american cu 471 de ani înainte ca Columb să ridice ancora.

### Anii care se potrivesc și ei

Și alți ani trec testul statistic cu o probabilitate de 95 la sută: 1022 pentru două dintre bucăți, iar pentru a treia 1019, 1020 și 1022. Ce îl scoate în față pe 1021 e că se potrivește cel mai bine la toate trei deodată, pe lemn din trei copaci diferiți. Lucrarea numește coincidența asta remarcabilă și neașteptată.

### Cele trei bucăți

| Număr de inventar | Lemn | Anotimpul tăierii | Alți ani care se potrivesc |
| --- | --- | --- | --- |
| 4A 59 E3-1 | Brad, probabil brad de balsam | Nu se poate stabili | 1022 |
| 4A 68 J4-6 | Ienupăr sau tuia | Primăvara | 1019, 1020, 1022 |
| 4A 68 E2-2 | Brad, probabil brad de balsam | Vara sau toamna | 1022 |

O a patra bucată, 4A 70 B5-14, a fost măsurată și lăsată deoparte: acoperă numai nouă ani, deci nu are cum să conțină inelul din 993.

## Sapa sau povestirea?

Șase afirmații despre scandinavii din America. Trei sunt stabilite de ce a ieșit din pământ la L’Anse aux Meadows sau de ce s-a măsurat în lemnul de acolo. Trei apar numai în povestiri, iar tabăra nu confirmă niciuna dintre ele.

1. **Au topit fier la fața locului.** Sapa. Administrația parcurilor din Canada enumeră zgură de la topirea și prelucrarea fierului, împreună cu un număr mare de nituri de corabie, și spune că această descoperire, mai mult decât oricare alta, a arătat că tabăra e scandinavă. Una dintre cele opt clădiri e o fierărie.
2. **În tabăra asta au fost și femei.** Sapa. Și povestirile pun femei în călătorii — Freydis are un capitol al ei. Ce adaugă pământul e că au fost aici: o fusaiolă, un ac de os și o cute mică au ieșit din clădiri, trusa unei femei în descrierea administrației parcurilor din Canada.
3. **Lemnul a fost tăiat cu unelte de metal.** Sapa. Datarea din 2021 se sprijină pe asta. Toate bucățile datate fuseseră prelucrate cu unelte de metal, recognoscibile după tăieturi curate, cu unghi mic, iar asemenea unelte nu erau făcute atunci de popoarele indigene de pe coasta aceea. Acesta e argumentul pentru care lemnul e socotit scandinav.
4. **Au cules struguri și au numit țara după ei.** Povestirea. În saga groenlandezilor, un neamț pe nume Tyrker se întoarce într-o seară anunțând că a găsit viță și struguri, iar Leif numește țara după rodul ei. Printre descoperirile trecute în listă pentru tabără nu se află nici struguri, nici viță. Ce sugerează acele descoperiri, în formularea UNESCO, e că oamenii care au folosit tabăra au mers și mai la sud.
5. **Unul dintre conducători a fost ucis de o săgeată.** Povestirea. Moartea lui Thorvald Eiriksson e povestită în saga groenlandezilor și numai acolo. Nimic din listele a ceea ce s-a dezgropat nu spune cum a murit cineva în tabără.
6. **Tabăra se numea colibele lui Leif.** Povestirea. Numele e în text. Niciun obiect de la L’Anse aux Meadows nu poartă vreun nume de loc și nimic nu stabilește că această tabără e cea la care se referă povestirea. De aceea lucrarea din 2021 o numește tabără de bază și se oprește aici.

## De la povestiri la măsurătoare

Nouă puncte fixe și distanțele dintre ele. Două dintre cele nouă sunt estimări moderne, nu date pe care le dă vreo sursă; sunt marcate ca atare.

- **c. 985** — Erik cel Roșu colonizează Groenlanda. Anul e reconstituit din scrieri islandeze de mai târziu, fără să fie dat în ele.
- **993** — Un salt de radiocarbon intră în atmosferă. Rămâne înregistrat în inelul crescut de copaci în anul acela, pe cinci continente.
- **c. 1000** — Călătoriile descrise de cele două povestiri. Niciuna nu dă vreun an. Amândouă le așază în preajma creștinării Groenlandei.
- **1021** — Se taie copaci la L’Anse aux Meadows. Trei bucăți de lemn prelucrat, trei copaci diferiți, un singur an.
- **1492** — Columb traversează Atlanticul. La 471 de ani după tăierea copacilor.
- **1960** — Helge Ingstad e dus la movilele de la L’Anse aux Meadows. George Decker, care locuia acolo, l-a condus la ele.
- **1968** — Se încheie primele săpături. Opt clădiri, vreo 800 de obiecte.
- **1978** — Situl intră în lista patrimoniului mondial. Înscris după criteriul (vi), ca primul și singurul sit scandinav cunoscut din America de Nord.
- **2021** — Se publică anul tăierii. În revista Nature, la 20 octombrie 2021.

## Surse și metodă

Anul vine de la Kuitems și colegii în *Nature*, publicat online la 20 octombrie 2021 și tipărit în volumul 601 în anul următor. Articolul e cu acces deschis, sub licența Creative Commons Attribution 4.0; numerele folosite aici sunt luate din textul lui, iar figurile nu sunt reproduse.

Datele despre sit vin de la administrația parcurilor din Canada și din înscrierea UNESCO pentru L’Anse aux Meadows. Pagina UNESCO refuză cererile automate, așa că a fost citită într-un browser la 18 septembrie 2026.

Povestirile sunt citate după ediția lui Arthur Middleton Reeves din 1890, care tipărește ambele texte în engleză alături de originalele islandeze, și verificate în traducerea din 1880 a lui John Sephton. Amândouă edițiile au ieșit din drepturile de autor.

Harta folosește contururile de coastă, ghețarii, lacurile și râurile din Natural Earth, aflate în domeniul public, pe o proiecție conică conformă Lambert cu paralele standard la 55 și 70 de grade nord. Un traseu e desenat cu linie continuă numai acolo unde fiecare loc de pe el se găsește pe o hartă de azi.

### Măsurătoarea din 2021

- [Margot Kuitems, Birgitta L. Wallace, Charles Lindsay, Andrea Scifo, Petra Doeve, Kevin Jenkins, Susanne Lindauer, Pınar Erdil, Paul M. Ledger, Véronique Forbes, Caroline Vermeeren, Ronny Friedrich, Michael W. Dee, “Evidence for European presence in the Americas in ad 1021”, *Nature* 601, 388–391 (2022), published online 20 October 2021](https://www.nature.com/articles/s41586-021-03972-8) — Măsurătoarea care fixează anul și fiecare număr citat aici despre lemn, despre inele și despre datările mai vechi.
- [Ulf Büntgen et al., “Tree rings reveal globally coherent signature of cosmogenic radiocarbon events in 774 and 993 CE”, *Nature Communications* 9, 3605 (2018)](https://www.nature.com/articles/s41467-018-06036-0) — Măsurătorile pe inele de copaci din toată lumea din spatele semnului din 993 și curba de referință față de care se face potrivirea pe an exact.
- [Florian Mekhaldi et al., “Multiradionuclide evidence for the solar origin of the cosmic-ray events of AD 774/5 and 993/4”, *Nature Communications* 6, 8611 (2015)](https://www.nature.com/articles/ncomms9611) — Dovezile din carotele de gheață despre cauza saltului din 993, citate aici pentru formularea propriei concluzii.

### Tabăra săpată

- [Parks Canada, L’Anse aux Meadows National Historic Site, “Culture and history”](https://parks.canada.ca/lhn-nhs/nl/meadows/culture) — Clădirile, obiectele și istoricul săpăturilor, de la instituția care administrează situl.
- [UNESCO World Heritage Centre, L’Anse aux Meadows National Historic Site, list entry 4](https://whc.unesco.org/en/list/4/) — Textul înscrierii, numărul clădirilor și suprafața protejată.

### Povestirile

- [Arthur Middleton Reeves, *The Finding of Wineland the Good*, Oxford, 1890 (Internet Archive)](https://archive.org/details/findingofwinelan00reev) — Ambele povestiri despre Vinland în engleză, cu textele islandeze și planșele de manuscris.
- [John Sephton, *Eirik the Red’s Saga: A Translation*, Liverpool, 1880 (Internet Archive)](https://archive.org/details/eirikredssagaat00sephgoog) — Saga lui Erik cel Roșu separat, folosită ca a doua citire a aceluiași text.

### Harta

- [Natural Earth, 1:50m land, glaciated areas, lakes and rivers (public domain)](https://www.naturalearthdata.com/) — Contururi de coastă, zone înghețate, lacuri și râuri la scara 1:50.000.000.

---

Scris și construit de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/vikingii-in-america/