Ce înseamnă că vortexul polar se rupe
Uneori, inelul de vânt din jurul polului slăbește brusc, se oprește și își schimbă sensul, iar aerul de deasupra polului se încălzește cu zeci de grade în câteva zile. Meteorologii numesc asta încălzire stratosferică bruscă majoră. Lista NOAA, pe reanaliza ERA5, are 42 din 1958 până în 2023, cam șase pe deceniu.
Figura, un perete de pătrățele, are un rând pentru fiecare. Fiecare pătrățel reprezintă temperatura unei zile la București, de la a zecea zi dinaintea încălzirii până la a șaizecea zi de după ea: albastru sub normal, roșu peste normal. Caseta din jurul zilelor 10–60 marchează intervalul măsurat.
12 feb. 2018: săptămânile de după au fost reci
După încălzirea din 12 februarie 2018, temperatura medie la București a fost cu 2,3 °C sub normal în zilele 10–60 de după. Cea mai rece săptămână a fost cu 10,9 °C sub normal. Este unul dintre cele mai reci cinci cazuri din cele 42.
Ianuarie 1985: cel mai rece caz din serie
Încălzirea din 1 ianuarie 1985 a fost urmată de 51 de zile (zilele 10–60) cu 7,9 °C sub normal, în medie. În cea mai rece săptămână temperatura a fost cu 13,6 °C sub normal, iar cea mai rece zi a avut o medie de −20,2 °C.
Urmează ianuarie 1987 (−4,4 °C) și ianuarie 2003 (−3,9 °C). Aceste trei cazuri, împreună cu 1963 și 2018, sunt singurele cinci în care temperatura medie a fost cu peste 2 °C sub normal.
Același fel de încălzire, săptămâni blânde
După încălzirea din 9 ianuarie 1977, Bucureștiul a avut în zilele 10–60 o medie cu 3,4 °C peste normal. Încălzirile din decembrie 2001 (+3,3 °C) și februarie 1989 (+3,2 °C) au avut același rezultat.
Toate respectă același criteriu de încălzire majoră, deși forma vortexului diferă de la caz la caz. La București, aceste 42 de cazuri nu arată o răcire constantă, iar datele nu spun de ce rezultatele diferă.
Aranjate după rezultat, nu se vede un prag
Rândurile sunt ordonate de la cel mai rece caz la cel mai cald. 18 au fost mai reci decât normalul și 24 mai calde. Cinci au fost cu peste 2 °C mai reci decât normalul, patru cu peste 2 °C mai calde, iar 33 au rămas aproape de normal.
În aceste date, o încălzire stratosferică nu a fost urmată constant nici de ger, nici de vreme blândă. Se vede și în coloana din dreapta, unde capetele sunt foarte departe unul de altul.