mariuscomper.uk English

Vortexul polar · actualizat 6 noiembrie 2026

La început de noiembrie, vortexul polar aproape s-a oprit. Ce urmează la București?

Vortexul polar este un inel de vânt de vest care se învârte iarna în jurul polului, la circa 30 de kilometri înălțime. Socotit în medie de jur împrejurul paralelei orașului Oslo, vântul lui a scăzut de la 83 km/h pe 24 octombrie la 0,3 km/h pe 5 noiembrie: cel mai slab început de noiembrie din 1958. Când inelul se oprește și se întoarce, aerul de deasupra polului se încălzește brusc cu zeci de grade. Titlurile spun că o astfel de încălzire stratosferică aduce gerul.

Pe scurt: la București, după o încălzire stratosferică, săptămânile care au urmat nu au fost mai reci decât de obicei. Iar în 65 de ierni, un vortex slab la început de noiembrie nu a anunțat o iarnă mai rece. Un semnal orientativ, nedovedit, se vede doar în nordul Europei.

0,3 km/h

vântul vortexului pe 5 noiembrie 2026, după modelul american GFS; modelele european, canadian și britanic: 0,8–2,1 km/h

45 km/h

cel mai slab 5 noiembrie de până acum, în 1960 (reconstituirea NCEP din măsurători, 1958–2025)

−0,04 °C

București, abaterea medie față de normal după cele 42 de încălziri, în cele 51 de zile care încep la 10 zile după fiecare

Mai jos: cum arată de sus, ce a urmat la București după cele 42 de încălziri din 1958 până în 2023 și ce se poate spune, dinainte, despre săptămânile care vin.

Vortexul, văzut de deasupra

Imaginea arată emisfera nordică de deasupra, la circa 30 de kilometri înălțime, acolo unde presiunea aerului e de 10 hectopascali. Culoarea este temperatura: violet și albastru sub −70 °C, galben și roșu peste −40 °C. Liniile subțiri unesc punctele în care stratul are aceeași înălțime. Unde se strâng, vântul bate tare, iar firele de lumină arată încotro l-ar purta.

Pe 24 octombrie, un inel de vânt, cu o medie de 83 km/h, ținea deasupra polului un nucleu de aer rece. Pe 26 octombrie acolo erau −67 °C.

1–5 noiembrie: împins de pe pol

Unde mari de aer, urcate din straturile de jos ale atmosferei, au împins vortexul de pe pol și l-au întins în doi lobi: unul deasupra Siberiei de vest, celălalt deasupra Mării Labrador, care pe 5 noiembrie devenise cel mai adânc. Deasupra polului, aerul care coboară se comprimă și se încălzește: pe 5 noiembrie ajunsese la −55 °C.

Media vântului de-a lungul paralelei de 60° mai era de 0,3 km/h, pentru că vântul care ocolește lobii bate în direcții opuse și se anulează în medie. Pe marginile lobilor vântul bate încă tare, pe alocuri cu peste 150 km/h.

Ce arată prognozele din 6 noiembrie

GFS și ECMWF arată media vântului coborând puțin sub zero pe 9 noiembrie, iar toate cele patru modele, american, european, canadian și britanic, pe 11 noiembrie: de-a lungul paralelei de 60°, vântul mediu ar bate dinspre est. Așa se definește o încălzire stratosferică majoră. În reconstituirea NCEP ar fi cea mai timpurie din 1958 încoace, cu 16–18 zile înaintea celei din 27 noiembrie 1968.

În prognoza GFS, nucleul rece trece apoi deasupra Scandinaviei și a nordului Rusiei, iar pe 20 noiembrie vântul ar reveni la 41 km/h. De la o zi la alta, modelele diferă între ele și față de reconstituire de obicei cu 6–9 km/h, uneori cu zeci, așa că data exactă se va ști abia după ce trece.

Februarie 2018, de sus

Așa a arătat o încălzire majoră în 2018: vortexul s-a rupt în două, iar deasupra polului aerul a trecut de la −69 °C la −31 °C în 14 zile (4–18 februarie 2018). La București, zilele 10–60 de după au fost în medie cu 2,3 °C sub normal, unul dintre cele mai reci cinci cazuri dintre cele 42.

Ianuarie 1977: altă formă, alt rezultat

În ianuarie 1977, aerul de deasupra polului a trecut de la −65 °C la −46 °C (2–5 ianuarie 1977). Vortexul a fost împins într-o parte, nu rupt în două. În lista NOAA pe reconstituirea ERA5 este o încălzire majoră; în reconstituirea NCEP, din care e desenată imaginea, vântul mediu nu a trecut sub zero. La București, zilele 10–60 au fost cu 3,4 °C peste normal, invers decât în 2018.

68 de ierni la 30 de kilometri

Fiecare linie gri este o iarnă, din 1958–1959 până în 2025–2026: vântul mediu de-a lungul paralelei de 60° nord, la 10 hPa, zi de zi, de la 1 octombrie la 30 aprilie. Toamna vântul se întețește. În unele ierni coboară apoi brusc sub zero, iar punctele de pe linia de zero marchează prima întoarcere din fiecare iarnă. Linia portocalie este anul 2026.

Între 2 și 5 noiembrie 2026, fiecare zi a fost cea mai slabă de până acum pentru data ei, cu o marjă mai mare decât diferența obișnuită dintre GFS și reconstituire (31 octombrie și 1 noiembrie au fost și ele sub vechiul record, dar cu o marjă mai mică decât această diferență). Media zilelor 1–5 noiembrie a fost de 11,9 km/h, iar cea mai slabă de până acum era de 48 km/h, în 1960.

Vântul vortexului polar în fiecare iarnă din 1958, și în 2026Vântul mediu la 60° nord și 10 hPa, în km/h, de la 1 octombrie la 30 aprilie: o linie gri pentru fiecare dintre cele 68 de ierni din 1958–1959 până în 2025–2026 și banda în care au stat 8 din 10 ierni din 1991–2020. Linia din 2026 coboară de la 83 km/h pe 24 octombrie la 0,3 km/h pe 5 noiembrie, sub toate celelalte ierni, iar prognoza o duce sub zero. −100−50050100150200250oct.nov.dec.ian.feb.mar.apr. 8 din 10 ierni, 1991–2020 sub zero, vântul se întoarce: încălzire majoră 30 nov. 195816 ian. 196023 mar. 19658 dec. 196527 nov. 19682 ian. 197017 ian. 19712 feb. 197322 feb. 197929 feb. 19804 dec. 198124 feb. 19842 ian. 198523 ian. 19878 dec. 198722 feb. 198915 dec. 199820 mar. 200011 feb. 20012 ian. 200218 ian. 20037 ian. 200421 ian. 200624 feb. 200722 feb. 200824 ian. 20099 feb. 20107 ian. 201312 feb. 20182 ian. 20195 ian. 202116 feb. 202317 ian. 20244 mar. 2026 cea mai timpurie: 27 nov. 1968 5 noiembrie: 0,3 km/h 2026 km/h, vânt dinspre vest la 60° nord, 30 km
Linie continuă: analiza GFS până pe 5 noiembrie. Linie întreruptă: prognoza GFS din 6 noiembrie; banda din jurul ei: cele patru modele. Iarna 2025–2026 se oprește pe 17 martie 2026.

Liniile gri vin din reconstituirea NCEP, făcută din toate măsurătorile disponibile; datele ei folosite aici se opresc pe 17 martie 2026. Linia din 2026 vine din analiza modelului american GFS, care de la o zi la alta se poate abate de reconstituire cu câțiva km/h. Pe 5 noiembrie, chiar și cea mai mare valoare dintre cele patru modele (2,1 km/h) e cu 43 km/h sub vechiul record.

Lista NOAA a încălzirilor se oprește în februarie 2023. Aceeași regulă, aplicată pe vânt, mai găsește de atunci două, pe 17 ianuarie 2024 și 4 martie 2024, și o întoarcere pe 4 martie 2026 pe care datele, oprite pe 17 martie 2026, nu o pot încă confirma. Cea mai timpurie de până acum a fost pe 27 noiembrie 1968, în reconstituirea NCEP. În lista NOAA, care folosește reconstituirea ERA5, aceeași încălzire e pe 28 noiembrie 1968, iar cea din noiembrie 1958 lipsește.

Cele 42 de încălziri stratosferice și zilele de după, la BucureștiUn rând pentru fiecare încălzire stratosferică din lista NOAA, din 1958 până în 2023. Fiecare pătrățel este o zi de la București, din ziua 10 dinaintea încălzirii până în ziua 60 de după ea, colorat după cât de departe a fost temperatura de normal, de la albastru închis (mult mai frig) la roșu închis (mult mai cald). Media zilelor 10–60 este scrisă în dreapta rândului. Zile față de încălzire −100+10+30+60 feb. 1958−0,8ian. 1960+0,3ian. 1963−2,5dec. 1965+1,6feb. 1966+1,7ian. 1968+0,6nov. 1968−1,8mar. 1969−0,6ian. 1970−0,6ian. 1971+0,5mar. 1971+0,5ian. 1973−0,3ian. 1977+3,4feb. 1979+0,5feb. 1980−1,7mar. 1981−0,2dec. 1981+0,9feb. 1984−1,6ian. 1985−7,9ian. 1987−4,4dec. 1987+1,9mar. 1988−1,0feb. 1989+3,2dec. 1998−0,2feb. 1999+0,2mar. 2000+1,9feb. 2001+1,6dec. 2001+3,3feb. 2002+1,3ian. 2003−3,9ian. 2004−0,1ian. 2006−1,7feb. 2007+0,9feb. 2008+2,2ian. 2009+0,5feb. 20100,0mar. 2010−0,4ian. 2013+1,2feb. 2018−2,3ian. 2019+0,8ian. 2021+0,9feb. 2023+0,1 Cele 51 de zile măsurate Media, °C −10 °C0+10 °Cfață de normal

Rândurile sunt aranjate cronologic. Alege un rând ca să îi vezi datele.

Ce înseamnă că vortexul polar se rupe

Uneori, inelul de vânt din jurul polului slăbește brusc, se oprește și își schimbă sensul, iar aerul de deasupra polului se încălzește cu zeci de grade în câteva zile. Meteorologii numesc asta încălzire stratosferică bruscă majoră. Lista NOAA, pe reanaliza ERA5, are 42 din 1958 până în 2023, cam șase pe deceniu.

Figura, un perete de pătrățele, are un rând pentru fiecare. Fiecare pătrățel reprezintă temperatura unei zile la București, de la a zecea zi dinaintea încălzirii până la a șaizecea zi de după ea: albastru sub normal, roșu peste normal. Caseta din jurul zilelor 10–60 marchează intervalul măsurat.

12 feb. 2018: săptămânile de după au fost reci

După încălzirea din 12 februarie 2018, temperatura medie la București a fost cu 2,3 °C sub normal în zilele 10–60 de după. Cea mai rece săptămână a fost cu 10,9 °C sub normal. Este unul dintre cele mai reci cinci cazuri din cele 42.

−100+100+10+30+60
Abaterea zilnică a temperaturii de la București față de normal, °C, pe zile față de încălzire. Caseta: zilele 10–60.

Ianuarie 1985: cel mai rece caz din serie

Încălzirea din 1 ianuarie 1985 a fost urmată de 51 de zile (zilele 10–60) cu 7,9 °C sub normal, în medie. În cea mai rece săptămână temperatura a fost cu 13,6 °C sub normal, iar cea mai rece zi a avut o medie de −20,2 °C.

Urmează ianuarie 1987 (−4,4 °C) și ianuarie 2003 (−3,9 °C). Aceste trei cazuri, împreună cu 1963 și 2018, sunt singurele cinci în care temperatura medie a fost cu peste 2 °C sub normal.

−100+100+10+30+60
Abaterea zilnică a temperaturii de la București față de normal, °C, pe zile față de încălzire. Caseta: zilele 10–60.

Același fel de încălzire, săptămâni blânde

După încălzirea din 9 ianuarie 1977, Bucureștiul a avut în zilele 10–60 o medie cu 3,4 °C peste normal. Încălzirile din decembrie 2001 (+3,3 °C) și februarie 1989 (+3,2 °C) au avut același rezultat.

Toate respectă același criteriu de încălzire majoră, deși forma vortexului diferă de la caz la caz. La București, aceste 42 de cazuri nu arată o răcire constantă, iar datele nu spun de ce rezultatele diferă.

−100+100+10+30+60
Abaterea zilnică a temperaturii de la București față de normal, °C, pe zile față de încălzire. Caseta: zilele 10–60.

Aranjate după rezultat, nu se vede un prag

Rândurile sunt ordonate de la cel mai rece caz la cel mai cald. 18 au fost mai reci decât normalul și 24 mai calde. Cinci au fost cu peste 2 °C mai reci decât normalul, patru cu peste 2 °C mai calde, iar 33 au rămas aproape de normal.

În aceste date, o încălzire stratosferică nu a fost urmată constant nici de ger, nici de vreme blândă. Se vede și în coloana din dreapta, unde capetele sunt foarte departe unul de altul.

Ce se poate spune dinainte despre săptămânile care vin

Dacă vântul se întoarce, încălzirea din 2026 devine al 43-lea rând al peretelui de mai sus. Regula a fost fixată pe 6 noiembrie, înainte de orice zi numărată. Data încălzirii este prima zi în care analiza GFS, nu prognoza, arată vânt sub zero; pentru celelalte 42, data vine din lista NOAA. Temperatura se calculează exact ca pentru celelalte 42: abaterea medie la București în zilele 10–60 de după. Dacă vântul nu se întoarce până pe 31 martie 2027, rândul 43 nu se adaugă.

43%

din cele 42 de cazuri au fost mai reci decât normalul la București, în zilele 10–60

48%

după o zi oarecare din 28 noiembrie – 24 martie, aceeași măsură

28–30

din 42, la Oslo, Helsinki și Stockholm

2026Rândul 43: gol pe 6 noiembrie 2026; zilele numărate ar începe pe 19 noiembrie 2026.

Cele 42 sunt singurul reper. Media lor este −0,04 °C. Jumătate au ieșit între −0,8 și +1,1 °C, iar nouă din zece între −3,8 și +3,1 °C. Dintre cele 42, 18 (43%) au fost mai reci decât normalul. După o zi oarecare din aceeași perioadă a anului, procentul e 48%. Cu alte cuvinte, cele 51 de zile care urmează au cam aceleași șanse să fie mai reci decât normalul ca oricare altele.

Doar șase încălziri au venit în noiembrie sau decembrie. După ele, la București: decembrie 1965 +1,6 °C, noiembrie 1968 −1,8 °C, decembrie 1981 +0,9 °C, decembrie 1987 +1,9 °C, decembrie 1998 −0,2 °C, decembrie 2001 +3,3 °C. Două din șase au fost mai reci. Sunt prea puține ca să spună ceva în plus.

În nord, numerele arată altfel. La Oslo, Helsinki și Stockholm, între 28 și 30 din cele 42 de cazuri au fost mai reci decât normalul, cu aproximativ un grad în medie. Acolo istoria înclină spre frig, dar semnalul nu trece testul făcut pe 20 de orașe (mai jos).

Dacă vântul se întoarce pe 9 noiembrie, cum arată prognoza GFS din 6 noiembrie, zilele numărate sunt 19 noiembrie – 8 ianuarie 2027, iar rezultatul se poate calcula în ianuarie 2027. Un singur caz nu poate confirma sau infirma o medie. Oricum ar ieși, el se adaugă celorlalte 42.

Un vortex slab în noiembrie anunță o iarnă rece? În 65 de ierni, nu

Al doilea test a fost stabilit tot pe 6 noiembrie, înainte de calcul. Pentru fiecare iarnă din 1958–1959 până în 2022–2023 (temperaturile ERA5 folosite aici se opresc în 2023), vântul mediu al vortexului în zilele 1–10 noiembrie a fost comparat cu temperatura de la București din decembrie, ianuarie și februarie.

Vântul vortexului la început de noiembrie și iarna de la BucureștiCâte un punct pentru fiecare iarnă din 1958–1959 până în 2022–2023: orizontal, vântul mediu din 1–10 noiembrie, în km/h; vertical, abaterea temperaturii la București în decembrie–februarie. Punctele nu urmează nicio pantă. Linia punctată arată unde ar sta 2026, la 6 km/h, în afara seriei.04080120160−6−4−20+2+4+6 2026 1958–1959: 60 km/h, +1,9 °C1959–1960: 74 km/h, +2,2 °C1960–1961: 39 km/h, +3,0 °C1961–1962: 66 km/h, 0,0 °C1962–1963: 75 km/h, −3,3 °C1963–1964: 60 km/h, −1,1 °C1964–1965: 62 km/h, +0,1 °C1965–1966: 87 km/h, +2,5 °C1966–1967: 83 km/h, −1,0 °C1967–1968: 104 km/h, +0,7 °C1968–1969: 78 km/h, −2,0 °C1969–1970: 100 km/h, +0,2 °C1970–1971: 79 km/h, +2,1 °C1971–1972: 95 km/h, +1,1 °C1972–1973: 77 km/h, +0,8 °C1973–1974: 89 km/h, +0,3 °C1974–1975: 73 km/h, +2,1 °C1975–1976: 108 km/h, −0,2 °C1976–1977: 89 km/h, +2,6 °C1977–1978: 65 km/h, −0,7 °C1978–1979: 100 km/h, −0,1 °C1979–1980: 64 km/h, −0,3 °C1980–1981: 83 km/h, −0,4 °C1981–1982: 95 km/h, +0,1 °C1982–1983: 110 km/h, +2,9 °C1983–1984: 110 km/h, +0,8 °C1984–1985: 106 km/h, −5,0 °C1985–1986: 79 km/h, +0,5 °C1986–1987: 105 km/h, −2,3 °C1987–1988: 78 km/h, +1,1 °C1988–1989: 96 km/h, +1,5 °C1989–1990: 87 km/h, 0,0 °C1990–1991: 121 km/h, −0,2 °C1991–1992: 97 km/h, −1,3 °C1992–1993: 95 km/h, −0,8 °C1993–1994: 69 km/h, +2,1 °C1994–1995: 108 km/h, +1,3 °C1995–1996: 102 km/h, −2,6 °C1996–1997: 65 km/h, −0,4 °C1997–1998: 109 km/h, +1,4 °C1998–1999: 73 km/h, −1,3 °C1999–2000: 101 km/h, −0,1 °C2000–2001: 94 km/h, +2,2 °C2001–2002: 117 km/h, +0,3 °C2002–2003: 116 km/h, −3,5 °C2003–2004: 93 km/h, −0,8 °C2004–2005: 58 km/h, +0,3 °C2005–2006: 58 km/h, −0,8 °C2006–2007: 80 km/h, +3,5 °C2007–2008: 86 km/h, −0,5 °C2008–2009: 74 km/h, +1,5 °C2009–2010: 64 km/h, −1,2 °C2010–2011: 78 km/h, −1,9 °C2011–2012: 105 km/h, −1,9 °C2012–2013: 114 km/h, −0,1 °C2013–2014: 102 km/h, −0,2 °C2014–2015: 88 km/h, +0,2 °C2015–2016: 121 km/h, +1,3 °C2016–2017: 51 km/h, −2,6 °C2017–2018: 92 km/h, +1,2 °C2018–2019: 97 km/h, −0,2 °C2019–2020: 122 km/h, +2,4 °C2020–2021: 107 km/h, +2,0 °C2021–2022: 82 km/h, +1,8 °C2022–2023: 109 km/h, +2,7 °C vântul vortexului, 1–10 noiembrie, km/hBucurești, dec.–feb., °C față de normal

Legătura e practic nulă: corelația este 0,06 (0 înseamnă nicio legătură, 1 o legătură perfectă). Dacă iernile se amestecă la întâmplare, o valoare cel puțin la fel de mare iese în 62% din cazuri. Cele zece ierni cu vortexul cel mai slab la început de noiembrie au fost în medie cu 0,4 °C mai reci decât celelalte, dar intervalul de 95% merge de la −1,4 la +0,7 °C. Cu temperaturile E-OBS, care vin din stații meteo, rezultatul e același: 0,07 pe aceleași 65 de ierni, 0,03 pe 76 de ierni, din 1950–1951 până în 2025–2026 (vântul dinainte de 1958 e mai puțin sigur). Același calcul, făcut pentru cele 20 de orașe europene din secțiunea despre nordul Europei, nu găsește legătura în niciunul.

Anul cu cel mai slab început de noiembrie până acum, 1960, a fost urmat la București de o iarnă cu 3,0 °C mai blândă decât normalul. Iar 2026, cu 6 km/h în zilele 1–10 noiembrie (o parte din ele prognoză), e mult sub orice an din serie, unde cel mai slab avea 39 km/h. Nicio linie trasă prin anii trecuți nu se poate prelungi până la el.

Media celor 42 de cazuri: aproape zero

Media celor 42 de cazuri este −0,04 °C față de normal, cu un interval de incertitudine de 95% între −0,75 și +0,59 °C. Intervalul include zero, deci cele 42 de cazuri nu arată dacă media este sub sau peste normal.

Termenul de comparație: 7.605 date de început din toți anii 1958–2022, între 28 noiembrie și 24 martie, adică în același anotimp în care apar încălzirile, fiecare cu aceeași medie pe 51 de zile. Dintre ele, 48% au fost mai reci decât normalul; după încălzirile stratosferice, 18 din 42 (43%). Peste 2 °C sub normal au ieșit 16% dintre datele alese la întâmplare și 5 din 42 (12%) după o încălzire.

Dacă se aleg la întâmplare 42 de date de început, în 85% dintre încercări media e cel puțin la fel de departe de media tuturor datelor ca media observată. După această comparație aproximativă, media observată nu iese din comun; ea nu dovedește însă că încălzirile nu au niciun efect.

Cele 42 de cazuri după încălziri, față de date alese la întâmplareSus, 42 de puncte, câte unul pentru fiecare încălzire, aranjate după media celor 51 de zile, de la −7,9 la +3,4 °C. Jos, distribuția acelorași medii pentru 7.605 date alese la întâmplare, cu media +0,02 °C și abaterea standard 2,0 °C. Cele două se suprapun aproape complet. −10−8−6−4−20+2+4+6+8 42 de cazuri după o încălzire (un punct = un caz) 7.605 date alese la întâmplare, aceeași medie pe 51 de zile media după încălziri: −0,04 °C media pe 51 de zile, °C față de normal mai rece

Unde se vede mai degrabă: în nordul Europei

Același calcul, repetat pentru 20 de orașe, ca explorare. Cele mai reci rezultate sunt la Oslo (−1,17 °C), Helsinki (−1,07 °C) și Stockholm (−1,04 °C). În fiecare dintre ele, între 28 și 30 dintre cele 42 de cazuri au fost mai reci decât normalul, iar intervalul de 95% rămâne sub zero. Dar căutarea s-a făcut în 20 de orașe, iar după corecția pentru comparații multiple (Holm) niciunul nu trece pragul de 5%: p ajustat 0,08 la Stockholm, 0,10 la Oslo, 0,20 la Helsinki. Semnalul este sugestiv, nu dovedit.

La București, 18 din 42 de cazuri au fost mai reci decât normalul; la Cluj-Napoca 19, la Iași 17, la Timișoara 18, la Constanța 19. Temperaturile din cele cinci orașe urcă și coboară împreună (corelație între 0,89 și 0,97), așa că ele confirmă practic același rezultat, nu cinci rezultate separate.

Două precizări. Cele trei orașe nordice sunt vecine, așa că se confirmă doar parțial unul pe altul. Iar Istanbul iese ușor mai cald (+0,39 °C); la 20 de orașe, e de așteptat ca unul din douăzeci să iasă „semnificativ” din simplă întâmplare, așa că acest rezultat nu trebuie citit ca un efect.

Media celor 51 de zile de după cele 42 de încălziri, pe orașePentru 20 de orașe, media abaterii de la normal în cele 51 de zile de după încălziri, cu intervalul de 95%. Oslo, Helsinki și Stockholm sunt la aproximativ −1 °C, cu intervalul sub zero. Orașele din România sunt la zero, cu intervale care îl cuprind.−2−10+1Oslo28/42Helsinki29/42Stockholm30/42Berlin23/42Moscova24/42Varșovia23/42Kiev22/42Londra27/42Budapesta21/42Iași17/42Madrid26/42Paris22/42Roma22/42București18/42Cluj-Napoca19/42Timișoara18/42Constanța19/42Sofia18/42Atena19/42Istanbul12/42abatere medie față de normal, °C (linia: interval 95%) · în dreapta: cazuri mai reci, din 42

Și El Niño?

Lista NOAA notează pentru fiecare încălzire faza El Niño a iernii respective. Dintre cele 42 de cazuri, 17 au fost în ierni El Niño, 16 în ierni La Niña și 9 în ierni neutre. La București, media după încălzire a fost −0,30 °C în iernile El Niño, −0,09 °C în La Niña și +0,53 °C în cele neutre.

Intervalele de incertitudine sunt largi, depășesc un grad și jumătate și se suprapun. Din aceste 42 de cazuri nu se poate spune că El Niño schimbă ce urmează după o încălzire stratosferică la București. Nu rezultă de aici că efectul nu există: 42 de cazuri împărțite în trei grupe sunt prea puține ca să se vadă.

București: media după încălzire, pe faza El NiñoTrei grupe cu intervale de 95% largi care se suprapun și cuprind toate zero.−2−10+1+2El Niño (17)10/17La Niña (16)5/16neutru (9)3/9abatere medie față de normal, °C · în dreapta: cazuri mai reci

Ce merită urmărit când te întrebi dacă vine gerul

Un titlu despre vortexul polar nu este o prognoză pentru București. În cele 42 de cazuri, în zilele 10–60 de după o încălzire stratosferică temperatura medie a fost sub normal în 43% dintre cazuri, aproape cât după o dată aleasă la întâmplare (48%).

Pentru frigul din următoarele zile, sursa potrivită este prognoza oficială a Administrației Naționale de Meteorologie. Starea stratosferei, zi de zi, apare în graficele Centrului de Prognoză a Climei al NOAA.

Cum s-a calculat

Vântul vortexului

Media vântului dinspre vest de-a lungul paralelei de 60° nord, la 10 hPa (circa 30 km), din reanaliza NCEP/NCAR: medii zilnice pe grila de 2,5°, din 1958 până pe 17 martie 2026. Pentru toamna 2026, aceeași medie pe 36 de puncte, câte unul la 10° longitudine, din analiza și prognoza GFS, prin Open-Meteo; IFS (ECMWF), GEM și Met Office pe aceleași puncte, pentru comparație. Pe 318 zile din două ierni acoperite de ambele, GFS a ieșit în medie cu 0,5–1,1 km/h peste reconstituire; de obicei diferența zilnică a fost de 6–9 km/h, iar cea mai mare, de 51 km/h, pe 30 decembrie 2023. Recordurile se compară cu iernile 1958–2025: înainte de 1958, măsurătorile de la această înălțime erau rare.

Regula încălzirii

Charlton și Polvani (2007), ca în lista NOAA: prima zi dintre 1 noiembrie și 31 martie în care vântul de mai sus devine negativ; o nouă încălzire se numără doar după 20 de zile consecutive de vânt pozitiv; iar una care nu e urmată, până pe 30 aprilie, de 10 zile consecutive de vânt pozitiv este încălzirea finală a primăverii și nu se numără. Aplicată pe NCEP/NCAR, regula regăsește la ziua exactă toate cele 39 de evenimente NOAA din coloana acestei reanalize și două după februarie 2023, plus o întoarcere încă neconfirmată pe 4 martie 2026.

Imaginea de sus

Înălțimea și temperatura stratului de 10 hPa, zi de zi, la nord de 30°: NCEP/NCAR pentru încălzirile trecute (grila de 2,5°), GFS pentru 2026 (puncte la 5° latitudine și 15° longitudine, interpolate pe aceeași grilă). Firele de lumină urmează vântul calculat din înălțimi (vântul geostrofic), o aproximare bună la latitudinile mari. Ziua din imagine e o medie pe 24 de ore.

Temperatura

Media zilnică ERA5 la 2 m, pentru punctul de grilă cel mai apropiat de oraș, prin Open-Meteo. Este o reanaliză, nu o stație meteo: valorile pot diferi de ce a arătat termometrul. Pentru București, al doilea șir vine din E-OBS (media dintre minima și maxima zilnică); cele două dau aceleași ierni (corelație 0,98).

Abaterea

Fiecare zi este comparată cu media 1991–2020 pentru aceeași zi din an (netezită pe ±7 zile). Se scade apoi tendința de lungă durată spre ierni mai blânde (0,34 °C pe deceniu la București), ca iernile blânde recente să nu fie puse pe seama vortexului.

Fereastra

Rezultatul fiecărui eveniment este media abaterilor din zilele 10–60 de după data centrală din lista NOAA (coloana ERA5). Orizontul de circa 60 de zile vine din literatură (Baldwin și Dunkerton, 2001); începutul la ziua 10 a fost ales înainte de calcul. Tabelul de mai jos arată ce dau alte ferestre.

Incertitudinea

Cele 42 de încălziri cad în 35 de sezoane de iarnă; 7 sezoane au două încălziri, cu ferestre care se suprapun. Intervalele de 95% vin din 10.000 de reeșantionări ale sezoanelor întregi, nu ale evenimentelor separate. Termenul de comparație folosește 7.605 date de început între 28 noiembrie și 24 martie din 1958–2022; ferestrele vecine se suprapun, deci nu sunt independente, iar comparația arată forma distribuției, nu un test exact.

Testele fixate dinainte

Pe 6 noiembrie 2026, înainte de calcul, au fost scrise regula rândului 43 și testul lunii noiembrie: corelația Spearman dintre vântul din 1–10 noiembrie și abaterea din decembrie–februarie, cu p din 10.000 de permutări, corecția Holm pentru cele 20 de orașe și Bucureștiul ca test principal.

Limite

Cele 42 de cazuri sunt puține. O medie pe 51 de zile ascunde valurile scurte de ger: coloana „cea mai rece săptămână” din tabel le arată. Nu au fost măsurate precipitațiile, viscolele sau stratul de zăpadă. Cele cinci orașe din România dau rezultate asemănătoare, dar rămân cinci puncte de grilă dintr-o singură regiune.

FereastraMedia, °CInterval 95%Mai reci
zilele 10–60 (fereastra de bază)−0,04−0,75 … +0,5918/42
zilele 0–60+0,01−0,69 … +0,6119/42
zilele 0–30+0,36−0,37 … +1,0416/42
zilele 10–40+0,37−0,33 … +1,0015/42
zilele 20–60−0,09−0,81 … +0,5421/42
zilele 30–60−0,30−1,08 … +0,3722/42

La București, pentru nicio fereastră intervalul de 95% nu exclude zero.

Toate cele 42 de încălziri și ce a urmat la București

Lista NOAA, coloana ERA5. Abateri față de normalul 1991–2020, după scăderea trendului. Săptămâna se măsoară ca medie pe șapte zile în fereastra de 51 de zile. După februarie 2023, aceeași regulă aplicată pe vântul NCEP/NCAR găsește încă două încălziri (17 ian. 2024, 4 mar. 2024) și o întoarcere neconfirmată (4 mar. 2026).

Data centralăEl NiñoMedia zilelor 10–60, °CCea mai rece săptămână, °CCea mai caldă săptămână, °C
8 feb. 1958El Niño−0,8−4,5+3,1
17 ian. 1960neutru+0,3−7,0+5,8
27 ian. 1963neutru−2,5−10,0+2,3
16 dec. 1965El Niño+1,6−2,2+6,5
22 feb. 1966El Niño+1,7−1,8+4,2
7 ian. 1968La Niña+0,6−3,9+5,5
28 nov. 1968El Niño−1,8−7,9+4,8
13 mar. 1969El Niño−0,6−5,0+2,6
2 ian. 1970El Niño−0,6−6,0+4,7
18 ian. 1971La Niña+0,5−5,1+6,0
20 mar. 1971La Niña+0,5−2,9+2,8
31 ian. 1973El Niño−0,3−4,9+5,0
9 ian. 1977El Niño+3,4−0,6+8,0
22 feb. 1979neutru+0,5−3,3+5,5
29 feb. 1980El Niño−1,7−4,5+2,1
4 mar. 1981neutru−0,2−4,6+3,6
4 dec. 1981neutru+0,9−3,0+6,6
24 feb. 1984La Niña−1,6−5,6+2,1
1 ian. 1985La Niña−7,9−13,6+0,1
23 ian. 1987El Niño−4,4−11,1+1,4
8 dec. 1987El Niño+1,9−3,1+6,3
14 mar. 1988El Niño−1,0−5,4+1,4
21 feb. 1989La Niña+3,2+1,3+5,7
15 dec. 1998La Niña−0,2−8,4+4,1
26 feb. 1999La Niña+0,2−3,6+3,2
20 mar. 2000La Niña+1,9−1,7+5,5
11 feb. 2001La Niña+1,6−3,5+6,2
30 dec. 2001neutru+3,3−4,5+9,5
17 feb. 2002neutru+1,3−5,2+7,8
18 ian. 2003El Niño−3,9−9,7−0,3
5 ian. 2004neutru−0,1−4,3+7,4
21 ian. 2006La Niña−1,7−4,5+2,7
24 feb. 2007El Niño+0,9−1,5+4,3
22 feb. 2008La Niña+2,2−0,6+4,2
24 ian. 2009La Niña+0,5−2,5+6,8
9 feb. 2010El Niño0,0−7,2+3,9
24 mar. 2010El Niño−0,4−4,1+1,4
6 ian. 2013neutru+1,2−1,3+4,2
12 feb. 2018La Niña−2,3−10,9+4,0
1 ian. 2019El Niño+0,8−2,7+5,2
5 ian. 2021La Niña+0,9−4,1+5,2
16 feb. 2023La Niña+0,1−4,1+3,6

Datele celor 42 de evenimente (JSON) Vântul vortexului, 1958–2026 (JSON)

Surse

Vântul și imaginile de sus vin din reanaliza NCEP/NCAR și din modelele de prognoză; lista încălzirilor de la NOAA; temperaturile orașelor din ERA5. Calculul se poate reface din ele.

  • NOAA PSL · Kalnay et al., 1996

    NCEP/NCAR Reanalysis 1

    Vântul, înălțimea și temperatura la 10 hPa, medii zilnice, folosite aici din 1958 până pe 17 martie 2026. Din ea vin cele 68 de ierni și imaginile de sus ale încălzirilor trecute.

    Deschide sursa
  • Open-Meteo

    Forecast API și Historical Weather API

    Analiza și prognoza la 10 hPa ale modelelor GFS (NOAA), IFS (ECMWF), GEM (Canada) și Met Office, pentru toamna 2026; temperatura zilnică ERA5 pentru orașe.

    Deschide sursa
  • NOAA CSL

    Sudden Stratospheric Warming Compendium: major events

    Lista încălzirilor majore, pe reanalize, cu faza El Niño pentru fiecare iarnă. Peretele folosește coloana ERA5; regula aplicată pe vânt e verificată pe coloana NCEP-NCAR.

    Deschide sursa
  • Butler et al., 2017

    A sudden stratospheric warming compendium

    Articolul care descrie lista NOAA și criteriul ei.

    Deschide sursa
  • Charlton și Polvani, 2007

    A new look at stratospheric sudden warmings, part I

    Regula: vântul zonal mediu la 10 hPa și 60° nord devine estic iarna, iar apoi revine.

    Deschide sursa
  • Baldwin și Dunkerton, 2001

    Stratospheric harbingers of anomalous weather regimes

    Efectele medii se urmăresc pe circa 60 de zile de la începutul evenimentului; de aici fereastra de 60 de zile.

    Deschide sursa
  • Domeisen și Butler, 2020

    Stratospheric drivers of extreme events at the Earth’s surface

    Sinteză despre legătura dintre stratosferă și valurile de frig.

    Deschide sursa
  • Hersbach et al., 2020

    The ERA5 global reanalysis

    Reanaliza din care vin temperaturile orașelor: un model potrivit pe observații, pe o grilă, din 1940 până azi.

    Deschide sursa
  • Cornes et al., 2018

    E-OBS, temperaturi zilnice din stații, pe grilă

    A doua sursă pentru București în testul lunii noiembrie, independentă de ERA5.

    Deschide sursa
  • Natural Earth

    Conturul uscatului, 1:110 milioane

    Coastele desenate sub vortex.

    Deschide sursa
  • NOAA CPC

    Stratospheric monitoring

    Grafice zilnice ale vântului și temperaturii din stratosferă.

    Deschide sursa
  • ANM

    Prognoza oficială pentru România

    Administrația Națională de Meteorologie.

    Deschide sursa