Marius Comper · Supraveghere · Înalta Curte de Casație și Justiție
În trei ani, judecătorii anume desemnați ai Înaltei Curți au primit 8.603 de cereri de supraveghere pe motive de securitate națională și n-au respins niciuna. În rapoartele din 2025, CNCTR din Franța a dat avize nefavorabile pentru 0,4% dintre cereri; în Țările de Jos, TIB a considerat inițial nelegale 4,5%, iar după ajustări 1,3% au rămas nelegale. Mai jos, aceleași 8.603 de cereri, trecute prin ochii fiecărui filtru.
Așa arată registrul real: 2.872 de mandate inițiale, 1.857 de prelungiri, 3.115 de completări și 759 de încetări, toate admise. Zero respinse.
fără intervenția coloratămodificatăintervenție nefavorabilă la etapa raportată
Un mandat de securitate națională este cea mai intruzivă formă legală de supraveghere din România. Permite interceptarea convorbirilor, accesul la sisteme informatice, percheziții fără știrea persoanei și urmărirea deplasărilor, pe o durată de până la șase luni, cu prelungiri de câte trei luni, până la doi ani pentru aceleași date. Un mandat de interceptare dintr-un dosar penal obișnuit ține 30 de zile și nu poate depăși șase luni. Drumul spre semnătură are trei stații: serviciul propune, procurorul general cere, iar un judecător al Înaltei Curți, anume desemnat, autorizează. Gândul relatează că răspunsul ÎCCJ indică zero respingeri din cele 8.603 de cereri din ianuarie 2023 până în septembrie 2025. Separat, răspunsul Parchetului General relatat de Gândul arată 2.843 de cereri primite și tot atâtea trimise mai departe la ÎCCJ între 24 noiembrie 2024 și 16 septembrie 2025, cu zero respingeri în acel interval. Această perioadă mai scurtă nu arată câte cereri a respins Parchetul în întregul interval 2023–2025.
Lipsa respingerilor nu se limitează la un singur an sau la un singur președinte de instanță. Prima verificare din interiorul Curții, un raport de control din 2013, a găsit 1.379 de cereri soluționate într-un an și niciuna respinsă. O analiză a unei case de avocatură a numărat, între 2009 și 2018, peste 26.000 de mandate și două respingeri. În 2021, când Sorina Matei a cerut prima dată datele, judecătorii respinseseră patru cereri din 1.008 cereri inițiale, procent care rămâne cel mai sever an cunoscut al Înaltei Curți. Iar pe treapta dinaintea judecătorilor, Inspecția Judiciară a numărat 39.102 de propuneri ale SRI între 2005 și 2017, dintre care procurorii au respins 80.
Un procent de aprobare apropiat de sută la sută nu e, în sine, dovada unui filtru rupt. Cererile pot fi bine pregătite, iar cele slabe pot fi retrase înainte de a ajunge la semnătură. Tocmai de aceea contează comparația cu organismele care fac aceeași muncă în alte democrații și care publică, an de an, ce au respins și ce au modificat.
| Cine judecă | Ce judecă | Cereri | Intervenție nefavorabilă raportată | Ajustări / modificări | Rate raportate |
|---|---|---|---|---|---|
| România · judecătorii anume desemnați ai ÎCCJian. 2023 – sept. 2025, răspuns ÎCCJ (Gândul) | mandate de securitate națională | 8.603 | 0 | nepublicat | 0% |
| Regatul Unit · Judicial Commissioners, IPCO2024, raport anual, tabelul 10.2 | mandate de interceptare, intruziune în echipamente, supraveghere intruzivă, seturi de date | 7.873 | 13 | 93 de cereri lămurite sau revizuite înainte de aprobare | 0,17% |
| Franța · CNCTR2025, raport de activitate | toate tehnicile de informații, inclusiv metadate | 100.813 | 447 avize nefavorabile | avize parțial favorabile, număr nepublicat separat | 0,4% avize nefavorabile |
| Țările de Jos · TIB2025, raport anual | competențe speciale AIVD și MIVD | 4.615 | 206 considerate inițial nelegale | Aproape 70% dintre cele 206 au fost reformulate și apoi considerate legale; raportul spune că, după ajustări, 1,3% din total au rămas nelegale. | 4,5% inițial; 1,3% după ajustări |
| Statele Unite · instanța FISA2025, raportul directorului Biroului Administrativ al instanțelor | cereri și certificări sub FISA | 287 | 4 în tot, 15 în parte | 91 | 6,62% |
| Germania · Comisia G102023, informarea Bundestagului 21/3060 | restrângeri ale secretului corespondenței | 258 | nepublicat | nepublicat | nepublicat |
Cererile nu sunt același lucru de la o țară la alta: Franța numără și accesul la metadate, TIB numără fiecare competență specială, iar registrul românesc conține și prelungiri, completări și încetări. Nici intervențiile nu sunt echivalente: avizul nefavorabil al CNCTR, evaluarea inițială de nelegalitate a TIB și respingerea unei cereri descriu etape diferite. Ratele arată ce raportează fiecare organism, nu o măsură perfect comparabilă.
Filtrul britanic e cel mai apropiat de cel românesc ca rată raportată: 13 respingeri la aproape 8.000 de mandate. Diferența stă și în ce se vede. Comisarii judiciari publică respingerile pe categorii, publică numărul cazurilor în care au cerut lămuriri înainte de a semna și pot fi verificați. În Țările de Jos, TIB a considerat inițial nelegale 206 din 4.615 cereri din 2025; după ce serviciile au revenit cu cereri ajustate, rata cazurilor rămase nelegale a fost 1,3% din total. În Franța, toate avizele nefavorabile ale CNCTR din 2025 au fost urmate de premier.
Cel mai instructiv caz este tocmai instanța secretă americană, cea cu care Înalta Curte a fost comparată cel mai des. Timp de 35 de ani, instanța FISA a aprobat practic tot: între 1979 și 2015 a respins, în total, 18 cereri din aproape 40.000 și a modificat mai puțin de 2%, iar în 30 dintre acești 37 de ani nu a respins nimic. Din 2016, când Congresul a obligat-o să publice detaliat modificările și respingerile parțiale și i-a dat avocați independenți care să conteste cererile guvernului, coloana modificărilor a sărit la peste o cincime din cereri. În 2025, din 287 de cereri, 91 au fost modificate, 15 respinse în parte și 4 respinse de tot.
| An | Cereri | Modificate | Respinse (tot sau parte) | Procent |
|---|
O parte din salt e contabilitate: din 2016, orice schimbare de substanță cerută de judecător se numără ca modificare. O altă parte e comportament: aceiași judecători, numiți în același fel, au început să respingă de câteva zeci de ori pe an. Pentru cititorul din România, lecția nu ține de procente. Un tribunal care lucrează în secret poate fi obligat prin lege să-și publice anual propriile respingeri și modificări, iar aceste date pot fi verificate de oricine.
Comparația a circulat în toamna lui 2025, când datele Înaltei Curți au ieșit la lumină: 2.709 de mandate într-un an în România față de 352 de cereri într-un an la instanța FISA, deci de opt ori mai multe pentru o populație de 18 ori mai mică. Raportul e real ca aritmetică și gol ca înțeles. Registrul românesc numără separat fiecare prelungire, completare și încetare; mandatele inițiale sunt cam o treime din total. Iar în cele 287 de cereri americane din 2025 intră și certificările anuale de sub articolul 702, fiecare acoperind sute de mii de ținte din afara Statelor Unite, potrivit rapoartelor de transparență ale directorului informațiilor naționale. Cele două numere măsoară lucruri diferite. Singura comparație pe care o suportă datele este cea despre semnătură: cât de des refuză cel care controlează. Și acolo, România stă la zero.
Înalta Curte nu publică aceste date în raportul anual de activitate, iar rapoartele SRI pentru 2021, 2022, 2023 și 2024 stau nevotate în Parlament, deci secrete. Tot ce se știe public vine din răspunsuri la cereri de informații, rapoarte de control și declarații ale serviciului, fiecare cu propriul mod de a număra. Le pun cap la cap aici, cu sursa lângă fiecare rând.
| Perioada | Ce s-a numărat | Cereri | Respinse |
|---|---|---|---|
| 11 dec. 2004 – 16 feb. 2016 | Mandate cerute de SRI: 9.292 de mandate inițiale, restul prelungiri și completări; 20.907 de persoane vizateSRI, precizare publică, 31 mai 2018 | 28.784 | nepublicat |
| 2005 – 2017 | Propuneri ale SRI către procurori, inclusiv prelungiri, completări și încetăriInspecția Judiciară, raport privind protocolul PÎCCJ–SRI, 2019 (Cotidianul, 22 mai 2019) | 39.102 | 80, de procurori |
| 1 oct. 2012 – 17 sept. 2013 | Cereri soluționate de judecătorii desemnați ai ÎCCJRaport de control ÎCCJ nr. 19-3265 (Evenimentul Zilei, 6 dec. 2019) | 1.379 | 0 |
| 2009 – 2018 | Mandate emise de ÎCCJAnaliză Mareș & Mareș (Profit.ro, 5 iun. 2020) | peste 26.000 | 2 |
| 2017 | Mandate pentru SRI, inclusiv prelungiri și completăriCentrul Național de Interceptare a Comunicațiilor (Mediafax, 9 feb. 2022) | 2.511 | nepublicat |
| 2018 | 574 de mandate inițiale și 394 de prelungiriSRI (Mediafax, 9 feb. 2022) | 968 | nepublicat |
| 2019 | Mandate de securitate naționalăSRI (Mediafax, 9 feb. 2022) | 1.170 | nepublicat |
| ian. – nov. 2021 | Cereri primite de Parchetul General; 2.833 de cereri trimise la ÎCCJRăspuns PÎCCJ (Mediafax, 9 feb. 2022) | 2.835 | 2, de procurori |
| ian. – nov. 2021 | Mandate inițiale la ÎCCJ; separat, 612 de prelungiri, 1.216 de completări, 292 de încetăriRăspuns ÎCCJ (Mediafax, 9 feb. 2022) | 1.008 | 4 |
| ian. 2023 – 23 nov. 2024 | Mandate, prelungiri, completări și încetări la ÎCCJRăspuns ÎCCJ (Gândul, 27 oct. 2025) | 5.894 | 0 |
| 24 nov. 2024 – 16 sept. 2025 | Mandate, prelungiri, completări și încetări la ÎCCJGândul relatează că ÎCCJ a avut 2.709 cereri și zero respingeri. Separat, răspunsul PÎCCJ relatat de Gândul arată 2.843 de cereri primite și tot atâtea trimise la ÎCCJ, cu zero respingeri, între 24 nov. 2024 și 16 sept. 2025. | 2.709 | 0 |
Două lucruri ies din tabel. Volumul nu a explodat: cele 28.784 de mandate din 2004–2016 înseamnă cam 2.600 pe an, iar cele 8.603 din 2023–2025 înseamnă cam 3.200 pe an. Pentru ÎCCJ, Gândul relatează zero respingeri dintre cele 8.603 de cereri din ianuarie 2023–septembrie 2025. Pentru Parchetul General, aceeași relatare indică zero respingeri numai între 24 noiembrie 2024 și 16 septembrie 2025. Perioada mai scurtă nu arată rezultatul Parchetului pentru întregul interval 2023–2025.
Registrul de mai sus desenează 8.603 de puncte, câte unul pentru fiecare cerere raportată de Înalta Curte pentru ianuarie 2023 – septembrie 2025. Când alegi un filtru, pagina aplică la acest total o rată raportată de organismul selectat și colorează, la întâmplare dar reproductibil, numărul rezultat de puncte. La FISA se aplică separat rata modificărilor; la TIB poți alege evaluările inițiale de nelegalitate sau rata cazurilor rămase nelegale după ajustări. Punctele colorate sunt o simulare aritmetică, nu o afirmație despre care cereri anume ar fi trebuit respinse. Ratele folosite: Regatul Unit, 13 respingeri la 7.873 de cereri examinate de comisarii judiciari; Franța, 447 de avize nefavorabile la 100.813 cereri; Țările de Jos, 206 din 4.615 cereri considerate inițial nelegale și 1,3% rămase nelegale după ajustări; Statele Unite, 19 respingeri în tot sau în parte și 91 de modificări la 287 de cereri; Înalta Curte în 2021, 4 respingeri la 1.008 cereri inițiale.
Datele despre Înalta Curte și Parchetul General sunt prezentate potrivit relatărilor Sorinei Matei în Mediafax (2022) și Gândul (2025), care citează răspunsuri la cereri în baza Legii 544/2001. Răspunsurile originale din 2025 nu au fost consultate direct pentru această pagină. Raportul Inspecției Judiciare din 2019 despre protocolul dintre Parchetul General și SRI a fost relatat de Cotidianul, iar raportul de control intern al Înaltei Curți din 2013 de Mihaela Dan, în Evenimentul Zilei.
Documentat, calculat și publicat de Marius Comper.