În aprilie 1815 a erupt vulcanul Tambora. Vara următoare a fost neobișnuit de rece pentru vestul Europei: la Geneva n-a fost nicio zi senină în iunie, iar la Praga secara s-a scumpit până în 1817 de peste patru ori față de 1813. Dar reconstrucția temperaturilor spune altceva despre București: o vară aproape normală. Trăiește vara săptămână cu săptămână, apoi află cum a fost în orașul tău.
Fiecare pătrat e o celulă de jumătate de grad din reconstrucția temperaturilor. Albastrul e frig față de media verilor 1901–2000; roșul, căldură. Apasă un reper ca să vezi ce s-a întâmplat acolo.
Europa, vara 1816. Reconstrucție, nu termometru: o medie de sezon, fără marjă de eroare pe celulă.
≤ −2,5
−2…−1
−1…−0,5
±0,5
> +1
°C sub normal / peste normal
Ce arată harta
4.962 de celule de uscat, vara (iunie–august) 1816 minus media 1901–2000.
Albastru închis: peste 2 grade sub normal. Roșu: peste normal.
Punctele marchează locurile datate din poveste: Geneva, vila Diodati, Praga, Loara.
Sumbawa, erupția din 1808 și New England sunt în afara hărții — povestea lor e mai jos.
Reconstrucție, nu termometru: o medie de sezon, fără marjă de eroare pe celulă.
Nu toată vara a fost la fel de rea, și nu peste tot. Astea sunt momentele cu dată și loc — fiecare e citat din sursa lui.
1815–1817
5–11 aprilie 1815 · Sumbawa, Indonezia (în afara hărții)
Muntele explodează
După o săptămână de bubuituri, vulcanul Tambora intră pe 10–11 aprilie în faza culminantă: vârful muntelui se prăbușește într-o calderă de 6 pe 7 kilometri și eliberează circa 60 de milioane de tone de dioxid de sulf — o erupție de gradul 7 (VEI).
Raible ș.a. 2016 · Whelley & Newhall 2015
decembrie 1808 · Undeva la tropice (în afara hărții)
Erupția pe care n-a văzut-o nimeni
Cu șapte ani înainte de Tambora, un alt vulcan mare eruptese undeva la tropice. Nu i se știe locul și nimeni n-a povestit erupția; îl știm din sulful rămas în gheața ambilor poli și dintr-un văl văzut pe cer la Bogotá și Lima în decembrie 1808.
Cole-Dai ș.a. 2009 · Guevara-Murua ș.a. 2014
5–11 iunie 1816 · New England, America (în afara hărții)
Ninsoare în iunie
Un val de frig cu viscole lovește Noua Anglie în plin iunie.
Chenoweth 2009
iunie 1816 · Geneva
O lună fără nicio zi senină
La Geneva nu se vede nicio zi senină în toată luna iunie. După-amiezile sunt cu 3–4 grade mai reci decât normalul acelor ani, iar ploaia cade mai des: cu 80% mai multă ploaie, din zile ploioase mai multe — intensitatea medie a rămas la fel.
Auchmann ș.a. 2012
17–18 iunie 1816 · Vila Diodati, lângă Geneva
Încep poveștile cu fantome
Ploaia îi ține în casă pe Byron, pe soții Shelley și pe Polidori. Încep poveștile cu fantome: pe 18 iunie, Polidori își notează în jurnal că și-a început povestea după ceai, iar la miezul nopții «chiar au început să vorbească despre fantome», pe versurile lui Coleridge. Mary avea să înceapă în vara aceea Frankenstein — dar nu l-a terminat atunci.
M. Shelley 1831 · jurnalul lui Polidori
iulie 1816 · Vila Diodati
Byron scrie «Întunericul»
În iulie, Byron scrie poemul «Darkness» — un vis despre un soare stins și o lume înghețată. Avea să apară în volum pe 5 decembrie 1816. La Geneva, vara tot nu vine.
Byron, ed. Coleridge 1901
14 august 1816 · Geneva
Maxima verii: 26,9 °C
Cea mai caldă după-amiază a verii la Geneva măsoară 26,9 °C: nicio zi n-a trecut de 30 de grade. Iar zilele cu presiune ridicată se numără pe degetele unei mâini: una singură, față de 20 într-o vară obișnuită.
Auchmann ș.a. 2012
după august 1816 · Elveția
Pâinea se împuținează
După august, pâinea se împuținează în Elveția: prețul se dublează, apoi crește din nou, iar musafirii sunt rugați să-și aducă pâinea de-acasă. Pe 30 august, oficialii Genevei discutau să cumpere grâne din străinătate.
Clubbe 1991
1816 · Transilvania
Potop și îngheț în Transilvania
În Transilvania, 1816 aduce inundații catastrofale, ca în spațiul germano-austriac, urmate de înghețuri timpurii care compromit ce mai rămăsese din recolte. E al patrulea an al marii foamete din 1813–1817: războaiele, criza financiară și epizootiile se suprapun peste vremea stricată.
Balog 2023 · Ciorba 2006
1817 · Praga
Secara, de 4,5 ori mai scumpă
Urcarea prețurilor angro, începută în 1813, explodează după Tambora și atinge vârful în 1817: la Praga, prețurile au urcat până la de circa 4,5 ori nivelul din 1813 la secară și orz și de 3 ori la grâu. Recolta bună din 1817 oprește creșterea.
Brázdil ș.a. 2017
vara 1816 · Valea Loarei, Franța
Cel mai rece punct al hărții
În reconstrucție, cel mai rece punct al verii stă deasupra Loarei: −3,1 grade față de normal. În toată Europa, 488 de celule sunt cu peste 2 grade sub normal — aproape una din zece.
Alege un oraș. Pagina caută celula grilei de sub el și scade media verilor 1901–2000 din vara lui 1816. S-ar putea să te mire răspunsul.
La București, vara lui 1816: +0,3 °C aproape de normal (media verii 22,2 °C, față de media normală de 21,9 °C). Valoarea e o reconstrucție pentru celula grilei — temperatura reală de pe strada ta poate fi alta.
Nu un singur vinovat. Trei cauze s-au aliniat în același deceniu — iar modelele spun cât a tras fiecare.
Tambora
−5 W/m²
Vârful forțării vulcanului: circa 60 de milioane de tone de dioxid de sulf emise. În modele, cu forțarea Tamborei, frigul din Europa Centrală devine de până la 100 de ori mai probabil — iar ploaia, de 1,5–3 ori.
Raible ș.a. 2016 · Schurer ș.a. 2019
Necunoscutul din 1808
al doilea vulcan
Erupția tropicală pe care n-a văzut-o nimeni răcise deja deceniul. În multe înregistrări detaliate din emisfera nordică și de la tropice, deceniul 1810–1819 e probabil cel mai rece din ultimii 500 de ani — cu doi vulcani vinovați, nu unul.
Cole-Dai ș.a. 2009
Soarele slab + circulația
minimul Dalton
Soarele era în minimul Dalton (1780–1840 în fereastra aleasă de Anet ș.a.), iar circulația atmosferică a ținut norii deasupra vestului. Modelele spun că circulația singură explică doar o parte din frig — în schimb, mare parte din ploaie vine de la ea.
Anet ș.a. 2014 · Schurer ș.a. 2019
Verdictul modelelor: Tambora joacă rolul principal în frigul Europei Centrale — fără forțarea vulcanică, o vară la fel de rece era foarte puțin probabilă.
Uită-te din nou la hartă. Frigul stă în vest: media cutiei vest-europene (43–52°N, 5°V–15°E, 627 de celule) e cu 2,2 grade sub normal. Cutia României (43,5–48,5°N, 20–30°E, 196 de celule) — cu 0,1 grade peste normal. București +0,3. Iași +0,4. Cluj +0,0.
Dar media unui sezon nu e vremea trăită. În Transilvania, vara lui 1816 a venit cu inundații catastrofale și înghețuri timpurii — peste o foamete începută încă din 1813, din războaie, criză financiară și epizootii. O medie aproape normală poate ascunde tocmai săptămânile care au compromis recolta.
Cronicile narative pe care le-am căutat tac: cronica munteană se oprește la începutul lui 1815, cea moldovenească în versuri e despre 1821, iar registrele sistematice încep abia în 1831–1832. Dar tăcerea lor nu înseamnă că n-a fost nimic: în Transilvania, istoriografia foametei spune altă poveste — prima noastră căutare o ratase.
Harta arată o medie; oamenii au trăit săptămânile.
Harta și verdictele folosesc seriile sezoniere din arhiva NCEI a reconstrucției europene: celule de 0,5°, verile 1500–2002. Valorile de iarnă și vară au fost recalculate față de Luterbacher ș.a. 2004 (calibrare pe Mitchell și Jones 2005) și diferă ușor de cele din articol. Înainte de 1901, valorile sunt reconstruite din serii instrumentale, documentare și proxy-uri naturale; 1901–2002 sunt estimări observaționale.
Cutiile «România» și «vestul Europei» sunt dreptunghiuri de grilă (43,5–48,5°N, 20–30°E, n=196; respectiv 43–52°N, 5°V–15°E, n=627), nu medii pe granițe.
Anomalia e vara lui 1816 minus media verilor 1901–2000, după convenția echipei care a publicat grila. Fiecare oraș primește celula de uscat cea mai apropiată. Etichetele «sub/peste normal» se aplică de la ±0,5 °C pe valoarea nerotunjită.
Grila nu publică nicio marjă de eroare pe celulă — de aceea pagina spune «reconstrucție», nu «măsurătoare», și arată media de sezon, nu săptămâni.
Furtuna de zăpadă din New England e citată după titlul studiului lui Chenoweth 2009, din bibliografia lui Auchmann — atât s-a putut verifica.
Pagina despre cerul pictat după erupții e la alt capitol: vezi cerul-pictat.