Organismul
O celulă care își construiește drumuri
Physarum polycephalum trăiește pe lemn putrezit și pe frunze ude. Deși i se spune mucegai, e un mixomicet: nici plantă, nici ciupercă, nici animal. Când se hrănește, e o singură celulă mare, întinsă ca o rețea de tuburi galbene, fără niciun neuron.
Prin tuburi, conținutul celulei curge într-o parte, apoi înapoi, cam o dată la 100 de secunde. Cercetătorii au observat că tuburile prin care curge mult se îngroașă, iar celelalte se subțiază.
Ce se mișcă pe ecran e un model, nu organismul: peste o sută de mii de particule care urmează urmele lăsate de celelalte, după modelul lui Jeff Jones (2010).
Labirintul, 2000
Drumul cel mai scurt, găsit fără creier
Toshiyuki Nakagaki și colegii lui au umplut un labirint de agar cu bucăți de Physarum, care s-au unit într-o singură celulă. Au pus apoi ovăz la intrare și la ieșire. Brațele din fundături s-au retras și, în cele mai multe încercări, a rămas un singur tub gros, pe drumul cel mai scurt.
Labirintul avea patru drumuri. În prima jumătate, tubul a trecut de fiecare dată prin varianta cu aproximativ 22% mai scurtă; în a doua, unde variantele diferă cu doar 2%, le-a folosit pe amândouă de un număr asemănător de ori.
Pe ecran rulează modelul scris în 2007 de Atsushi Tero și colegii lui pentru acest experiment, pe un labirint desenat aici: un tub se îngroașă când curge mult prin el și se subțiază când curge puțin.
Tokyo, 2010
O celulă a crescut o rețea asemănătoare cu rețeaua de tren din jurul Tokyoului
În 2010, echipa lui Tero și Nakagaki a așezat organismul pe o hartă a regiunii Tokyo, în dreptul capitalei, cu ovăz în 36 de puncte care reprezentau orașele regiunii. În unele încercări, munții și lacurile au fost luminate, pentru că Physarum se ferește de lumină. În aproximativ o zi, a rămas o rețea care semăna cu calea ferată din regiune.
Rețeaua de tren era de 1,8 ori mai lungă decât cea mai scurtă rețea care leagă orașele; rețelele organismului, în medie de 1,75 ori, în 21 de încercări. Trenurile rezistau însă mai bine la o întrerupere: 4% dintre tronsoane, dacă se rupeau, izolau o parte din rețea, față de 14% la organismul crescut sub mască de lumină și 20% la cel crescut fără ea.
Cercetătorii au descris regula printr-o ecuație: un tub se îngroașă după cât lichid trece prin el. Pe ecran, ecuația rulează pe câmpia Kantō, cu ovăz în cele mai mari 36 de localități aflate la cel puțin 12 km una de alta; articolul nu enumeră punctele exacte din experiment.
România
Aceeași regulă, peste Carpați
Ovăzul stă în cele 41 de reședințe de județ, București inclus, toate cu aceeași porție. La început, țara e acoperită de o rețea fină de aproximativ 22.000 de tuburi, fiecare lung de circa 6 km.
La fiecare pas, un oraș ales la întâmplare trimite lichid spre alt oraș ales la întâmplare, iar fiecare tub se îngroașă sau se subțiază după cât a curs prin el.
Munții țin locul luminii de la Tokyo: în varianta de pe ecran, un tub care trece peste 1.500 m costă de patru ori mai mult decât unul de câmpie.
- tuburile modelului
- reședințe de județ
Creșterea
Tuburile nefolosite se retrag
Pe măsură ce derulezi, harta trece prin 15.000 de pași ai modelului. Din rețeaua fină rămân 642 de tuburi, în total 3.840 km, care leagă toate cele 41 de orașe.
Punctele care curg prin tuburi arată mișcarea lichidului, înainte și înapoi, ca în organism, doar mult mai repede.
Munții
Pe unde trece peste munți
Zonele mai deschise la culoare sunt cele pe care modelul le evită. Între Transilvania și sudul țării, rețeaua trece peste Carpații Meridionali, în toate cele nouă rulări, între Sibiu și Râmnicu Vâlcea: pe lângă calea ferată de acolo și aproape de autostrada Sibiu–Pitești, deschisă pe o porțiune și în construcție pe rest. Doar două rulări adaugă o a doua trecere, între Drobeta-Turnu Severin și Deva. Între Brașov și Ploiești nu trece în niciuna.
Moldova se leagă de restul țării pe la sud-est, prin Focșani–Buzău și Galați–Brăila, în toate rulările. Peste Carpații Orientali, cea mai frecventă trecere, între Bacău și Sfântu Gheorghe, apare în cinci din nouă.
Calea ferată
83% din rețea merge pe lângă o cale ferată
Albastru: liniile principale și secundare de cale ferată, după OpenStreetMap. 83% din lungimea rețelei crescute de model se află la cel mult 10 km de una dintre ele.
Numărul trebuie citit cu grijă: România are multe linii, iar 59% din suprafața țării e la cel mult 10 km de o cale ferată.
- tuburile modelului
- căi ferate
Testul
Cea mai scurtă rețea posibilă stă la fel de aproape de trenuri
Alb: cea mai scurtă rețea care leagă cele 41 de orașe, trasată peste același relief. Are 2.770 km, iar 86% din ea e la cel mult 10 km de o cale ferată, față de 83% la model. Fără munți deloc, modelul ajunge tot la 76%.
Asemănarea vine deci mai ales din locul orașelor: căile ferate leagă aceleași orașe, iar o rețea care le unește pe drumuri scurte trece pe lângă linii. Munții adaugă doar câteva puncte procentuale.
Ce adaugă modelul sunt buclele. Rețeaua lui e de 1,39 ori mai lungă decât minimul. În cea minimă, orice tronson rupt desparte țara în două; în cea de pe hartă, doar 6% dintre tronsoanele dintre două ramificații ar face asta, iar în cele nouă rulări, între 6% și 21%.
- cea mai scurtă rețea
- căi ferate
Autostrăzile
22 din cele 41 de reședințe de județ nu au autostradă la mai puțin de 20 km
Roșu: autostrăzile deschise, după datele OpenStreetMap din 25 octombrie 2026; roșu punctat: cele în construcție. Chiar cu acestea terminate, 20 de reședințe ar rămâne la peste 20 km de o autostradă.
Cu autostrăzile, modelul se potrivește mai slab decât cea mai scurtă rețea, în toate cele nouă rulări. Leagă însă toate orașele, cu 3.840 km de tuburi. Nu e un plan de autostrăzi: nu știe câți oameni călătoresc între două orașe, cât costă un viaduct sau pe unde se poate construi.
- tuburile modelului
- autostrăzi deschise
- autostrăzi în construcție
Ce rămâne mereu
Legăturile care apar în fiecare rulare
Modelul pornește dintr-o rețea întâmplătoare și alege orașele la întâmplare, așa că două rulări nu dau aceeași hartă. A fost rulat de nouă ori: trei rețele de pornire, fiecare cu munții cântărind puțin, mediu și mult. Lumina arată cât de des a trecut un tub pe acolo.
41 de legături între orașe apar în toate cele nouă rulări. Pentru 24 dintre ele, mai puțin de 30% din traseu are o autostradă, deschisă sau în construcție, la cel mult 10 km; de exemplu Iași–Vaslui, Brașov–Sfântu Gheorghe și Craiova–Drobeta-Turnu Severin. Lista întreagă e mai jos.
- tuburile modelului
- autostrăzi deschise
- autostrăzi în construcție
Încearcă
Pune ovăz unde vrei
Aici modelul rulează pe dispozitivul tău, pe o rețea mai rară, cu tuburi la 12 km. Atinge harta sau dă clic pe ea ca să adaugi ovăz sau să scoți un oraș. Rețeaua se reface în câteva secunde.