Căldura pierdută în pământ: cât din termoficarea fiecărui oraș nu ajunge la blocuri

Clasamentul: 30 de orașe, aceeași măsură#

Clasamentul cuprinde orașele cu cel puțin 10.000 de megawați-oră intrați în rețea în 2025, care raportează o pierdere și mai au locuințe racordate. Bara arată, pentru fiecare, partea pierdută din căldură în cei cinci ani la un loc.

În 4 orașe s-a pierdut jumătate sau mai mult. În 10 s-a pierdut cel puțin 40%. Media țării a fost 36,4%. În Brașov, Constanța, Bacău, Motru și Vatra Dornei, după o estimare care împarte pierderea proporțional cu vânzările, rețeaua a pierdut în 2025, pe fiecare locuință racordată, mai multă căldură decât a primit locuința.

ajunge la clădirise pierde

1. 1. Brașov61,6%
2. 2. Constanța59,3%
3. 3. Bacău57,3%
4. 4. Motru51,3%
5. 5. Iași46,4%
6. 6. Arad44,2%
7. 7. Vatra Dornei44,0%
8. 8. Suceava43,6%
9. 9. Giurgiu42,6%
10. 10. Timișoara42,5%
11. 11. Odorheiu Secuiesc39,8%
12. 12. București37,4%
13. 13. Drobeta-Turnu Severin36,5%
14. 14. Brad33,6%
15. 15. Focșani33,0%
16. 16. Buzău32,7%
17. 17. Botoșani32,2%
18. 18. Cluj-Napoca32,2%
19. 19. Craiova31,7%
20. 20. Otopeni31,2%
21. 21. Ploiești30,7%
22. 22. Miercurea Ciuc28,0%
23. 23. Pitești27,1%
24. 24. Oradea26,7%
25. 25. Gheorgheni25,3%
26. 26. Făgăraș25,2%
27. 27. Galați22,4%
28. 28. Râmnicu Vâlcea20,3%
29. 29. Mangalia16,9%
30. 30. Rădăuți15,0%

Cinci ani, aceeași gaură#

Pierderea la nivelul țării a fost între 35,6% și 36,9% în fiecare an din 2021 până în 2025. Nu a scăzut. În 2025 s-au pierdut 3.841 de gigawați-oră, adică 3.302.432 de gigacalorii: cât ar consuma într-un an aproximativ 690.700 de locuințe racordate, la consumul mediu al unei locuințe racordate (5,56 MWh). În toată țara, în afara Bucureștiului, mai sunt racordate 469.749 de locuințe.

Bucureștiul singur dă 48% din toată căldura pierdută. Graficul arată linia țării și, după ce alegi un oraș, linia lui.

Țeava prea mare pentru câtă căldură mai duce#

Rețelele au fost construite pentru orașe în care mult mai multe blocuri erau racordate. Căldura distribuită a scăzut de atunci de câteva ori, după statistica INS: la Brașov, de la 1.165.364 de gigacalorii în 1999 la 26.572 în 2025; la Bacău, de la 674.098 în 2001 la 66.067. O explicație posibilă pentru pierderi: printr-o țeavă rămasă prea mare trece mai puțină căldură, dar pierderea pe kilometru nu scade în același ritm.

Testul a fost stabilit înainte de calcul: cu cât un kilometru de rețea duce mai puțină căldură vândută, cu atât partea pierdută e mai mare? Rezultatul: da, moderat. Corelația de rang între cele două, pe 30 de orașe, e −0,42 (p = 0,025). Brașov, Constanța și Bacău vând în jur de 570–600 de megawați-oră pe kilometru și pierd peste jumătate. București, Ploiești și Oradea vând de peste patru ori mai mult pe kilometru și pierd mai puțin. Testul arată o legătură, nu o cauză, și nu explică tot: Motru și Timișoara pierd mult deși vând destul pe kilometru.

Cine plătește căldura pierdută#

Prețul pe care îl plătesc familiile pentru o gigacalorie e stabilit de consiliul local și, în multe orașe, e mai mic decât costul. Diferența o acoperă primăria din bugetul local, deci și din banii locuitorilor care nu sunt racordați. În 2025, subvențiile și transferurile pentru termoficare au fost de 2,15 miliarde de lei în orașele de aici, din care 1.016 milioane în București.

Un calcul simplu, cu o ipoteză: dacă tot costul se împarte la fel pe fiecare megawatt-oră intrat în rețea, partea din bani care corespunde căldurii pierdute e chiar procentul pierderii. Cu această ipoteză, în Brașov, Constanța sau Bacău, din fiecare 100 de lei dați pe căldura caselor, din factură și din subvenție la un loc, peste 50 ar corespunde căldurii care nu a ajuns la nimeni. Pentru orașul ales, sumele sunt în fișă. Investițiile (titlurile 56, 58 și 71 din buget) sunt arătate separat și nu intră aici.

Orașele care nu raportează o pierdere#

În 9 localități, operatorul raportează că a vândut 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea. Cu regula stabilită dinainte, aceste orașe nu sunt comparate cu celelalte: apar pe hartă cu gri, ca „pierdere neraportată”, și nu sunt în clasament.

Tulcea și Bârlad apar în anexa ANRE cu zero locuințe racordate la sfârșitul lui 2025, deși în cursul anului au vândut încă și căldură pentru populație. În 2025, Tulcea a pierdut 36% din căldura trimisă în rețea.

• Cernavodă Pierdere neraportată: operatorul raportează vânzări de 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea, deci orașul nu e comparat cu celelalte.
• Tulcea Zero locuințe racordate la sfârșitul lui 2025. Pierdere 2021–2025: 13,7%.
• Beiuș Pierdere neraportată: operatorul raportează vânzări de 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea, deci orașul nu e comparat cu celelalte.
• Călimănești Pierdere neraportată: operatorul raportează vânzări de 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea, deci orașul nu e comparat cu celelalte.
• Sfântu Gheorghe Pierdere neraportată: operatorul raportează vânzări de 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea, deci orașul nu e comparat cu celelalte.
• Horezu Pierdere neraportată: operatorul raportează vânzări de 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea, deci orașul nu e comparat cu celelalte.
• Panciu Pierdere neraportată: operatorul raportează vânzări de 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea, deci orașul nu e comparat cu celelalte.
• Lehliu-Gară Pierdere neraportată: operatorul raportează vânzări de 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea, deci orașul nu e comparat cu celelalte. Zero locuințe racordate la sfârșitul lui 2025.
• Vaslui Pierdere neraportată: operatorul raportează vânzări de 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea, deci orașul nu e comparat cu celelalte.
• Bârlad Pierdere neraportată: operatorul raportează vânzări de 99% sau mai mult din căldura trimisă în rețea, deci orașul nu e comparat cu celelalte. Zero locuințe racordate la sfârșitul lui 2025.

Metoda#

Datele vin din rapoartele anuale ale ANRE (autoritatea de reglementare în energie) despre serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, pentru anii 2021–2025. Anexa 5 dă, pentru fiecare operator și localitate, căldura produsă în centrale proprii și livrată în rețea, căldura cumpărată de la alți producători și căldura vândută, pe categorii de clienți. Pierderea e 1 minus vândut împărțit la intrat. Media pe cinci ani adună toți megawații-oră pierduți și îi împarte la toți cei intrați.

Rezultatele se potrivesc cu cele publicate separat de orașe: pentru București în 2024 calculul dă 36,9%, Primăria Capitalei a raportat 37,73%; pentru Arad în 2021 calculul dă 42,1%, strategia orașului dă 42,13%. Căldura vândută se potrivește, pentru majoritatea orașelor, cu „energia termică distribuită” din statistica INS, care nu are însă și căldura intrată, deci nu poate arăta pierderea.

Apartamentele racordate vin din anexa 3 (sfârșitul lui 2025), lungimea rețelei din anexa 1. Pierderea pe locuință e o estimare: ia din căldura pierdută partea care corespunde vânzărilor către populație și o împarte la locuințele racordate (apartamente și case). În Râmnicu Vâlcea și Oradea, o parte mare din căldură merge la firme, ca abur sau apă fierbinte, deci procentul lor nu e întru totul comparabil.

Banii vin din execuția bugetelor locale publicată de Ministerul Finanțelor: plățile primăriei la capitolul 81.06 Energie termică, titlul 40 (subvenții) și titlul 51 (transferuri). Investițiile (titlurile 56, 58, 71) sunt arătate separat. Unde rețeaua e un serviciu al primăriei (Iași, Brașov, Drobeta-Turnu Severin, Vatra Dornei, Gheorgheni, Făgăraș, Întorsura Buzăului, Călimănești), costul apare și în alte linii ale bugetului, deci acele orașe nu sunt comparate pe locuitor; fișa lor arată totalul capitolului.

Testul despre densitatea rețelei, definițiile și regulile de oprire au fost scrise înainte de calcul. Clasamentul descriptiv a fost văzut înainte de a fi scrise.

Surse#

1. ANRE, Raport privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, 2021–2025, cu anexele 1–5
2. Ministerul Finanțelor, execuția bugetelor locale (Transparență bugetară), prin Transparenta.eu
3. INS TEMPO, GOS109A: energia termică distribuită pe județe și localități
4. INS, Recensământul populației și locuințelor 2021: populația pe localități
5. Primăria Municipiului Arad, Strategia de alimentare cu energie termică (pierderi 2020–2021)
6. HotNews, „400 milioane lei care au intrat în pământ”: pierderile rețelei din București în 2024