mariuscomper.uk
Română

România · martie 1919 – octombrie 1924 · 13 zile

Unde s-au dus cele 13 zile?

În martie 1919 România și-a dat ceasurile înainte: 1 aprilie stil vechi a devenit 14 aprilie stil nou. Aici e povestea golului - legea, zilele de naștere și Biserica ce-și ținea timpul ei.

19 septembrie 2026 · 13 zile dispărute · fiecare dată recalculată

1–13 aprilie · n-au existat

Prima pagină din Inter gravissimas, 1582.
Prima pagină din Inter gravissimas, 1582. Public domain · Wikimedia Commons
  1. Ceasul stricat1582–1919
  2. Legea5 martie – 14 aprilie 1919
  3. Zilele care n-au fost1–13 aprilie 1919
  4. Biserica ce-și ținea timpul ei1919 – 1/14 octombrie 1924
Răspunsul pe scurt

Calendarul iulian rămăsese cu 13 zile în urma anotimpurilor. Decretul-lege 1053 (martie 1919) a șters din calendar 1–13 aprilie stil nou - aprilie a avut 17 zile - iar Biserica a urmat la 1/14 octombrie 1924, păstrând Paștele vechi.

Capitolul I: Ceasul stricat

1582–1919

Roma, 24 februarie 1582: Grigore al XIII-lea iscălește bula Inter gravissimas, iar un copist taie zece zile din octombrie - joi, 4 octombrie va fi urmată de vineri, 15 octombrie. Anul iulian, cu circa 11 minute prea lung, mințea anotimpurile de veacuri; prin 1900 minciuna crescuse la 13 zile.

Bula Inter gravissimas a papei Grigore al XIII-lea, din 24 februarie 1582, a înlocuit joi, 4 octombrie cu vineri, 15 octombrie și a schimbat regula anilor bisecți: secolele sunt bisecte numai dacă se împart la 400. Calendarul iulian a păstrat ziua de 29 februarie 1900. Pentru datele iuliene de la 1 martie 1900, diferența față de calendarul gregorian este de 13 zile; în ianuarie și februarie 1900 era de 12 zile. Pentru documente mai vechi, diferența se calculează după perioadă. Verifică întâi locul și calendarul folosit: o dată deja gregoriană, cum erau datele civile din Transilvania, nu primește încă 13 zile.

Pe vorbele surselor

„Joi, 4 octombrie 1582 a fost urmată de vineri, 15 octombrie 1582 (ciclul zilelor săptămânii n-a fost atins).” (traducere proprie)

EN Wikipedia, Gregorian calendar (citat în traducere)

Pelerinul la marginea lumii: gravura lui Flammarion din 1888.
Pelerinul la marginea lumii: gravura lui Flammarion din 1888. Public domain · Wikimedia Commons
↔

Cu trei veacuri mai devreme: în octombrie 1582 lumea catolică a făcut aceeași săritură - 10 zile pierdute în loc de 13, căci greșeala era mai tânără.

11 minute

Cât o pauză de cafea - greșeala pe care anul iulian o făcea în fiecare an, fără s-o simtă nimeni.

Mărunțiș de 11 minute pe an, strâns timp de nouăsprezece veacuri - până s-au făcut 13 zile.

Capitolul II: Legea

5 martie – 14 aprilie 1919

București, 6 martie 1919: Monitorul Oficial iese din tiparniță cu Decretul-lege 1053 - 1 aprilie stil vechi se va chema 14 aprilie stil nou. Două reforme căzuseră înainte, în 1864 și 1900; de data asta guvernul n-a mai întrebat pe nimeni.

Decretul-lege nr. 1053 s-a votat la 5 martie stil vechi - 18 martie stil nou - 1919 și s-a publicat în Monitorul Oficial la 6 martie: ziua de după 31 martie stil vechi avea să se cheme 14 aprilie. Aprilie 1919 a avut 17 zile. Un secol mai târziu, Banca Națională a pus pe moneda centenară, alături de decret, două nume: Ferdinand I și Ion I. C. Brătianu. Decretul a unit și ceasurile țării: Ardealul, venit din Austro-Ungaria, trăia deja pe stil nou; Vechiul Regat și Basarabia i s-au alăturat acum.

Legea însăși

„Se aprobă de Noi adoptarea calendarului Gregorian.” „Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919.”

Decret-Lege 1053/1919, citat pe moneda centenară BNR (domeniu public)

Regele Ferdinand I, în a cărui domnie s-a dat Decretul-lege 1053.
Regele Ferdinand I, în a cărui domnie s-a dat Decretul-lege 1053. Public domain · Wikimedia Commons
↔

Între timp, în Rusia, cu un an mai devreme: decretul din 24 ianuarie 1918 a prefăcut miercuri, 31 ianuarie în joi, 14 februarie, și a poruncit datarea dublă - iulianul în paranteză - până la 1 iulie 1918.

Capitolul III: Zilele care n-au fost

1–13 aprilie 1919

Într-un sat oarecare, un diac înmoaie penița și scrie în registru: născut la 5 aprilie 1919. Pe stil vechi, data aceea e 18 aprilie stil nou - iar zilele de 1–13 aprilie stil nou n-au fost niciodată, pentru nimeni.

Oricine s-a născut „5 aprilie 1919” într-un registru ținut pe stil vechi s-a născut de fapt la 18 aprilie stil nou: adaugă 13 zile. Săptămâna nu s-a rupt - 1 aprilie stil vechi a picat într-o luni, la fel și 14 aprilie stil nou, aceeași zi. Iar primul Paște de după trecere n-a cerut nicio conversie: socoteala ortodoxă a dat 7 aprilie stil vechi, Apusul a ținut duminica de 20 aprilie - aceeași dimineață, 20 aprilie 1919.

Pe vorbele surselor

„Beginning of Great Lent - 03.03.1919, Pascha - 20.04.1919” … „Easter Sunday, 20th April 1919”.

Calendarul ortodox 1919 și tabela Paștelui apusean (citat)

Aprilie 1919, ziua cu zi

Calendarul de mai jos arată numerotarea omisă la trecerea din 1919. Fiecare zi de după schimbare are și echivalentul iulian.

În administrația care trecea la stilul nou, 31 martie stil vechi a fost urmat de 14 aprilie stil nou. Transilvania folosea deja calendarul gregorian; acolo, 1–13 aprilie au fost date civile obișnuite.
LuMaMiJoViSâDu
123456
78910111213
14 1 apr. s.v.15 2 apr. s.v.16 3 apr. s.v.17 4 apr. s.v.18 5 apr. s.v.19 6 apr. s.v.20 7 apr. s.v.
21 8 apr. s.v.22 9 apr. s.v.23 10 apr. s.v.24 11 apr. s.v.25 12 apr. s.v.26 13 apr. s.v.27 14 apr. s.v.
28 15 apr. s.v.29 16 apr. s.v.30 17 apr. s.v.
Ion I. C. Brătianu, numit alături de decret pe moneda centenară.
Ion I. C. Brătianu, numit alături de decret pe moneda centenară. Public domain · Wikimedia Commons
↔

Între timp, pe la Marea Neagră: Bulgaria sărise încă din 1916 - 31 martie spre 14 aprilie - iar Grecia avea s-o urmeze în 1923, miercuri 15 februarie spre joi 1 martie, numai pentru cele lumești.

13

Treisprezece numere de dată omise la trecere; zilele și succesiunea săptămânii au continuat.

Aprilie 1919 a trăit 17 zile - cea mai scurtă lună din istoria României, mai scurtă decât orice februarie.

Capitolul IV: Biserica ce-și ținea timpul ei

1919 – 1/14 octombrie 1924

Duminică, 12 octombrie 1924: dintr-un amvon oarecare, preotul vestește că praznicele sar treisprezece zile înainte - 1 octombrie stil vechi se va chema 14 octombrie stil nou - dar Paștele rămâne pe socoteala veche. Statul trecuse în aprilie 1919; altarele abia acum îl urmau.

După Congresul panortodox de la Constantinopol din 1923, Sfântul Sinod a primit calendarul îndreptat în noiembrie 1923 și l-a tâlcuit în circularele din iunie și august 1924. La 1 octombrie stil vechi - 14 octombrie stil nou - 1924, sub mitropolitul Miron Cristea, praznicele de 1–14 octombrie stil vechi s-au mutat la 14–27 octombrie stil nou. Numai Paștele n-a mișcat: pascalia veche îi hotărăște data și azi. Cei ce n-au primit - mai ales în Moldova și în jurul Bucureștiului - au devenit stiliștii; până în 1936 ridicaseră vreo 40 de biserici.

Pe vorbele surselor

Circularele Sinodului din iunie și august 1924 au tâlcuit reforma către tot clerul și toți credincioșii din țară: praznicele merg treisprezece zile înainte, Paștele rămâne pe socoteala veche. (parafrazat)

Analele Bucovinei, după documentele Sinodului (parafrazat)

Mitropolitul Miron Cristea, sub care Biserica a trecut în 1924.
Mitropolitul Miron Cristea, sub care Biserica a trecut în 1924. Public domain · Wikimedia Commons
↔

Cei neclintiți: bisericile Rusiei și Serbiei n-au trecut deloc - Crăciunul lor e tot 25 decembrie stil vechi, 7 ianuarie stil nou până în 2100.

Trecerea, oprire cu oprire

De la bula din 1582 la moneda din 2019, oprire cu oprire.

Oprirea 1 din 11

  1. 15 octombrie 1582

    Cele zece zile

    Bula Inter gravissimas a lui Grigore al XIII-lea, 24 februarie 1582: joi 4 octombrie e urmată de vineri 15 octombrie. Ciclul săptămânii e neatins.

  2. 1863

    Comisia care a zis da

    Dimitrie Bolintineanu, ministrul instrucțiunii sub Kogălniceanu, adună guvernul și clerul: chestiunea calendarului trece de la dogmă la știință.

  3. 12 ianuarie 1864

    Da, împreună cu statul

    Comisia se încheie: clerul primește calendarul nou alături de stat. Urmează proteste; reforma moare odată cu domnia lui Cuza, în 1866.

  4. 15 martie 1900

    Raportul Haret, pus la sertar

    Comisia lui Spiru Haret raportează Parlamentului; trecerea se fixează la 19 iulie 1900 - apoi se întoarce „pentru elaborare” și se amână iar.

  5. 14 aprilie 1916

    Bulgaria sare prima

    31 martie stil vechi e urmat de 14 aprilie stil nou. Vecinul de la miazăzi arată cum se face.

  6. 14 februarie 1918

    Rusia scoate treisprezece

    Decretul Sovnarkom din 24 ianuarie 1918: miercuri 31 ianuarie devine joi 14 februarie; datare dublă până la 1 iulie 1918.

  7. 5 martie 1919

    Decretul-lege 1053

    Votat la 5 martie stil vechi (18 martie stil nou), în Monitorul Oficial la 6 martie: 1 aprilie stil vechi devine 14 aprilie stil nou.

  8. 14 aprilie 1919

    Cele treisprezece zile ale noastre

    România se trezește la 14 aprilie stil nou. Aprilie are 17 zile; luni rămâne luni.

  9. 20 aprilie 1919

    Un Paște, ambele calendare

    7 aprilie ortodox stil vechi și duminica Paștelui apusean se întâlnesc în aceeași dimineață: 20 aprilie 1919.

  10. 14 octombrie 1924

    Altarele urmează

    1 octombrie stil vechi devine 14 octombrie stil nou în uzul bisericesc; praznicele de 1–14 octombrie trec la 14–27 octombrie. Paștele își păstrează socoteala veche.

  11. 1 aprilie 2019

    Moneda

    După un veac, Banca Națională lansează o monedă de 10 lei din argint: cele două fraze ale decretului, un ceas astronomic, 37 mm de argint proof.

Convertorul

Convertește între calendarele iulian și gregorian pentru anii 1900–1925. Alege calendarul documentului; formularul nu îl deduce din localitate. Datele de 1–13 aprilie 1919 există în calendarul gregorian, deși au fost omise de administrația care făcea atunci trecerea. Ziua săptămânii rămâne aceeași.

„Se aprobă de Noi adoptarea calendarului Gregorian.”

„Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919.”

Decret-Lege 1053/1919, citat pe moneda centenară BNR

Un secol mai târziu, Banca Națională a bătut dovada: 10 lei din argint 999, 37 mm, puși în circulație la 1 aprilie 2019 - cele două fraze ale decretului în jurul unui ceas astronomic.

Data e…

Doar anii 1900–1925.

Ce nu știm

Glumele din 1919? Am scotocit presa vremii și n-am găsit nimic citabil: nicio anecdotă confirmată, nicio caricatură verificată. Așa că nu inventăm niciuna - dacă ai una cu sursă, locul ei e aici.

Șapte date, calculate

Șapte date prin aceeași socoteală ca formularul: ziua săptămânii nu minte niciodată.

DatStilulDevineZiua
Ziua decretului1 aprilie 1919stil vechi14 aprilie 1919luni
Ziua bunicii5 aprilie 1919stil vechi18 aprilie 1919vineri
Paștele ortodox 19197 aprilie 1919stil vechi20 aprilie 1919duminică
Anul nou 19001 ianuarie 1900stil vechi13 ianuarie 1900sâmbătă
Ziua în plus29 februarie 1900stil vechi13 martie 1900marți
Trecerea bisericii1 octombrie 1924stil vechi14 octombrie 1924marți
Crăciunul 191925 decembrie 1919stil vechi7 ianuarie 1920miercuri

Când te-ai născut?

Ești diacul din aprilie 1919: cinci nașteri și praznice așteaptă să fie trecute în registru pe stil nou. Alege data, apoi pune ștampila.

Fila 1 din 5

Bunica zice că s-a născut la 5 aprilie 1919. Unde o cauți în calendarul de azi?

Registrele parohiale se țineau pe stil vechi: adaugă 13 zile. 5 aprilie 1919 stil vechi e 18 aprilie stil nou - verifică în convertor.

Fila 2 din 5

Paștele ortodox 1919 a căzut la 7 aprilie stil vechi. Ce dată au scris catolicii în aceeași zi?

Gauss dă 7 aprilie stil vechi; plus 13 zile înseamnă 20 aprilie stil nou - duminica Paștelui apusean din 1919.

Fila 3 din 5

1 aprilie 1919 stil vechi a picat într-o luni. În ce zi a săptămânii a picat 14 aprilie stil nou?

Zile renumerotate, aceleași dimineți: 1 aprilie stil vechi ESTE 14 aprilie stil nou, o luni. Convertorul arată mereu ziua săptămânii.

Fila 4 din 5

Un copil născut la Brașov la 10 aprilie 1919 - ce dată îi scrii azi?

Tinuturile fost austro-ungare foloseau deja calendarul gregorian înainte de 1919, așa că datele Brașovului se convertesc în ele însele.

Fila 5 din 5

După 1924, când serbează stiliștii Crăciunul?

Crăciunul pe stil vechi rămâne 25 decembrie iulian - 7 ianuarie gregorian până în 2100.

Trecerea în șase numere

Șase numere țin toată povestea: zilele pierdute, luna scurtată, legea, bula, altarele și centenarul.

Patru fraze de pensionat blând

Le-ai auzit la mese în familie; sursele spun altceva.

Papa Grigore al XIII-lea, cel ce-a șters primul zile - zece, în 1582.
Papa Grigore al XIII-lea, cel ce-a șters primul zile - zece, în 1582. Public domain · Wikimedia Commons

„Mi-au furat 13 zile din viață!”

Gluma vremii, lămurită cu astronomie: anul iulian e cu circa 11 minute prea lung, așa că prin 1900 calendarul rămăsese cu 13 zile în urma anotimpurilor. Nu s-a șters nimic - zilele s-au renumerotat, iar luni a rămas luni.

„Toată țara a trecut în 1919.”

Statul da - dar Ardealul trăia deja pe stil nou, iar Biserica a așteptat până la 1/14 octombrie 1924. Până și atunci Paștele și-a păstrat socoteala veche.

„Paștele s-a mutat odată cu legea.”

N-a mișcat: Paștele ortodox tot după pascalia veche se hotărăște. Dovada chiar aici - în 1919 ambele Paști au picat la 20 aprilie stil nou.

„Zilele săptămânii s-au mutat.”

Niciodată: 1 aprilie stil vechi și 14 aprilie stil nou 1919 sunt o singură luni, aceeași dimineață. Ca în 1582, când după joi a venit vineri.

Surse și metodă

Ceasul stricat

  1. Bula Inter gravissimas, 24 februarie 1582: joi 4 octombrie 1582 urmat de vineri 15 octombrie 1582; ciclul saptamanii neatins
    https://en.wikipedia.org/wiki/Gregorian_calendar
  2. Regula bisectilor: divizibili cu 4, cu exceptia secolelor nedivizibile cu 400; 1900 n-a fost bisect
    https://en.wikipedia.org/wiki/Gregorian_calendar
  3. In secolul XX calendarul iulian ramanea cu 13 zile in urma celui gregorian
    https://en.wikipedia.org/wiki/Adoption_of_the_Gregorian_calendar

Legea

  1. Decretul-lege nr. 1053, votat la 5/18 martie 1919, publicat in Monitorul Oficial la 6 martie; 1 aprilie 1919 stil vechi devine 14 aprilie stil nou
    https://studia.reviste.ubbcluj.ro/index.php/subbhistoria/article/download/9585/9244/28690
  2. Inainte de decret: stil nou in fostele tinuturi austro-ungare, stil vechi in Vechiul Regat si Basarabia
    https://studia.reviste.ubbcluj.ro/index.php/subbhistoria/article/download/9585/9244/28690
  3. Textul legii pe moneda BNR: Se aproba de Noi adoptarea calendarului Gregorian. Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919. (domeniu public)
    https://en.numista.com/catalogue/pieces164795.html
  4. Comisia Bolintineanu 1863, incheierea din 12 ianuarie 1864: clerul accepta schimbarea, alaturi de stat; reforma nu s-a mai facut
    https://analelebucovinei.ro/01_2022/14._kocoj_minoritatea.pdf
  5. Raportul Haret catre Parlament la 15 martie 1900, trecerea fixata la 19 iulie 1900, apoi amanata
    https://analelebucovinei.ro/01_2022/14._kocoj_minoritatea.pdf

Zilele care n-au fost

  1. Pastile ortodox 1919: 20.04.1919 stil nou, adica 7 aprilie stil vechi, dupa formula lui Gauss
    http://calendar.lenacom.spb.ru/index.en.php?year=1919
  2. Pastele apusean 1919: duminica, 20 aprilie 1919
    https://www.drikpanchang.com/calendars/indian/christian-holidays/easter/easter-date-time.html?year=1919
  3. Bulgaria 1916: 31 martie urmat de 14 aprilie 1916
    https://en.wikipedia.org/wiki/Adoption_of_the_Gregorian_calendar
  4. Rusia: decretul din 24 ianuarie 1918; miercuri 31 ianuarie urmat de joi 14 februarie 1918; datare dubla pana la 1 iulie 1918
    https://en.wikipedia.org/wiki/Adoption_of_the_Gregorian_calendar
  5. Tinuturile fost austro-ungare foloseau deja calendarul gregorian inainte de 1919
    https://secure.ssa.gov/poms.Nsf/lnx/0200307180

Biserica ce-și ținea timpul ei

  1. Dupa Congresul panortodox de la Constantinopol (1923), Biserica Ortodoxa Romana hotaraste trecerea; infaptuita in octombrie 1924
    https://studia.reviste.ubbcluj.ro/index.php/subbhistoria/article/download/9585/9244/28690
  2. Sinodul din noiembrie 1923; circularele din iunie si august 1924; 1 octombrie stil vechi = 14 octombrie 1924 stil nou, sub mitropolitul Miron Cristea; sarbatorile 1-14 octombrie stil vechi mutate la 14-27 octombrie stil nou; Pastile pastrat dupa pascalia veche
    https://analelebucovinei.ro/01_2022/14._kocoj_minoritatea.pdf
  3. Miscarea stilista ia fiinta chiar dupa trecerea la calendarul indreptat (1/14 octombrie 1924); cea mai mare raspandire in Moldova si in jurul Bucurestiului
    http://dalvalem.imcu.ro/LUCRARI%20PE%20TEME/PERIODICE/Revista%20Altarul%20Banatului/Altarul-7-9-2016_6.pdf
  4. Pana in 1936, circa 40 de biserici de stil vechi, mai ales in Moldova
    https://analelebucovinei.ro/01_2022/14._kocoj_minoritatea.pdf
  5. Craciunul pe stil vechi: 25 decembrie iulian = 7 ianuarie gregorian pana in 2100
    https://en.wikipedia.org/wiki/Adoption_of_the_Gregorian_calendar

Jocul

  1. Datele din cartile de joc sunt iesiri ale convertorului: 5 aprilie stil vechi = 18 aprilie stil nou; 7 aprilie stil vechi = 20 aprilie stil nou; 25 decembrie stil vechi = 7 ianuarie stil nou
    https://en.wikipedia.org/wiki/Adoption_of_the_Gregorian_calendar

Convertorul

  1. Moneda BNR 10 lei 2019: argint 999, 37 mm, 31,103 g, proof; pusa in circulatie la 1 aprilie 2019; reversul cu ceas astronomic
    https://legis.medleg.ro/api/legislation/2019-circulara-circulara-lansarea-13/export?format=pdf
  2. Grecia (civil): miercuri 15 februarie 1923 urmat de joi 1 martie 1923; decretul privea doar cele lumesti
    https://en.wikipedia.org/wiki/Adoption_of_the_Gregorian_calendar

Imaginile

  1. Bula Inter gravissimas (1582), gravura Flammarion (1888), Ferdinand I, I. C. Bratianu, Miron Cristea, Grigore XIII - toate domeniu public, via Wikimedia Commons
    https://commons.wikimedia.org/